46,314 matches
-
absența ei: el știe că lumea civilizată nu acceptă antisemitismul și atunci i-l servește pe o cale ocolită. își va fi închipuind că a inventat o formulă magică. în fond, trivializează una la care au recurs disidenții din regimurile comuniste. Nu știu dacă nu cumva asta mă scîrbește cel mai tare. Sînt oameni care au darul de a murdări totul, ieri Vadim, azi, Martin.
Cititul printre rînduri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16693_a_18018]
-
potrivește într-adevăr cu decrepitudinea Veneției, iar scorojeala ei pare să fie în consens cu igrasia palazzo-urilor. Mare mi-a fost, însă, mirarea când, trecând pe lângă nava abandonată și jerpelită, am citit un nume de rău augur: Aiud. Numele temniței comuniste de odinioară care, iată, se afla pe o navă românească (abandonată?), și, unde, tocmai la Veneția, rezona cât se poate de neavenit și umilitor. Ce-i drept, acest nume, Aiud, avea, cel puțin, să stopeze construcția mentală sucită pe care
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
bârna din ochiul meu. Să vedem. După căderea comunismului, literați străini pe care am avut prilejul să îi întâlnesc îmi vorbeau despre credința lor că noua literatură, proaspătă și iluminatoare, nu putea veni, în Europa, decât dinspre țările estice, foste comuniste. Noi suntem secătuiți și maniheiști, spuneau ei, cu referire la bătrâna Europă occidentală. Noutatea nu poate veni decât din Est. Așa credeam și eu. Dar, numărând, de pildă, manuscrisele de sertar publicate, după decembrie 1989, în România, acestea încap pe
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
eseul politic și jurnalismul pamfletar care au captat în mod real atenția cititorilor; apoi mărturiile de detenție și deportare și jurnalele care au erupt în mod spectaculos, datorită faptului că asemenea scriitură nu avea cum să fie permisă de regimul comunist. Scepticismul meu privind cultura română nu este unul demolator, fiindcă, făcând parte eu însămi din ea, scopul meu nu este să desfid, ci să înțeleg cauzele. Nu doresc să mă circumscriu vreunui fatalism autohton; iar la perechi de termeni opuși
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
lagărele cu regim de exterminare, erau ostracizați și marginalizați cu interdicție de a semna lucrări tipărite, baându-li-se astfel calea spre public, în detrimentul generațiilor tinere care nu le-au cunoscut opera și nu în ultimul rând în detrimentul prestigiului țării noastre. Autoritățile comuniste de la București au obstrucționat candidatura eminentului poet, dramaturg, filozof, academician și diplomat român Lucian Blaga, interzicându-i să răspundă scrisorii Juriului din Suedia unde au trimis un emisar cu misiunea de a protesta pe considerente politice față de nominalizarea lui. În
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
critic literar a fost până în ultima zi a vietii deputat în Marea Adunare Națională, unde și-a exprimat într-o ședință parlamentară dorința de a fi „nu alături de partid ci în mijlocul și în rândurile lui”. După moartea lui Blaga autoritățile comuniste au fost obligate nolens-volens să recunoască valoarea acestui mare poet filozof și au aprobat menționarea lui în Dicționarul Enciclopedic apărut în anul 1972, precum și publicarea în Editură Minerva în anul 1982 a volumelor „Blaga-Opere”. După decembrie 1989 s-a scris
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
1982 a volumelor „Blaga-Opere”. După decembrie 1989 s-a scris enorm în masmedia din țara noastră despre acest titan redescoperit, eseurile filosofice, poeziile și dramaturgia lui fiind amplu comentate și analizate. În legătură cu așa zisă „coabitare” a lui Blaga cu regimul comunist care l-a umilit și marginalizat, coabitare menționată în scrierile unor detractori, scriitorul Ion Papuc care l-a cunoscut personal, mărturisește în cadrul unor amintiri cu privire la acest idol al tinereții lui clujene: „Lucian Blaga era al nostru, a celor care nu
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
mediocritatea culturii oficiale, ne dădea o imensă încredere în justețea poziției noastre. În timp ce oficialii ne pretindeau să-i admirăm pe A.Toma, Theodor Neculuța, Ion Păun Pincio și alți că aceștia, noi bravam știindu-l pe Blaga că nu este comunist, ci un european din stirpea intelectuală cea mai aleasă... Poziția lui Blaga față de comunism, este exprimată cu o forță inegalabila în așa zisul român postum.” Autorul serialului intitulat „Acasă la Blaga” se referă la românul autobiografic „Luntrea lui Caron” care
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
român sacrificat la masa tratativelor dintre reprezentanții puterilor învingătoare în cel de al doilea Război Mondial, care au stabilit o nouă ordine mondială. Chiar și după trecerea în neființă a poetului, „Obectivul Blaga” era atât de important pentru stabilitatea societății comuniste încât, după cum a relatat după 1989 preotul din Lăncrăm care oficiase slujba de înmormântare, evenimentul a fost supravegheat din elicoptere care au survolat tot timpul zona cimitirului, multi dintre participanții filmați fiind anchetați la securitate în zilele următoare. Deși a
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
care oficiase slujba de înmormântare, evenimentul a fost supravegheat din elicoptere care au survolat tot timpul zona cimitirului, multi dintre participanții filmați fiind anchetați la securitate în zilele următoare. Deși a fost ostracizat, obstrucționat și pus la index de autoritățile comuniste datorită opțiunilor lui politce, ca și alte valori care au plătit cu ani grei de închisoare sau cu viața dragostea pentru identitatea și ființă neamului, astăzi barierele care stăvileau accesul la operă lor s-au spulberat, odată cu prăbușirea unei ideologii
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
rezonanța pe care o are în conștiința lui evoluția situației din România, după ocuparea țării de către sovietici. Prins în vârtejul succeselor și eșecurilor, Jean Negulescu se gândește totuși, frecvent, și la familia numeroasă din care provine, rămasă captivă în România comunistă. Abia în 1968 (la vârsta de 68 de ani) , fiul rătăcitor se întoarce în sfârșit, pentru scurtă vreme, acasă. Revederea cu mama sa este - inevitabil - melodramatică: " De câtăva vreme, mama Leanca s-a mutat la București, la una din fetele
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
doi mari Jean ai cinematografiei noastre: Jean Negulescu și Jean Georgescu. Primul, îmbrăcat în haine de o eleganță sportivă, puternic și dezinvolt, afișează o bătrânețe victorioasă, americănească, în timp ce cel de-al doilea, gârbovit și obosit de viața într-un regim comunist, își păstrează cu un efort eroic ținuta demnă. La musique avant toute chose Maria Roșca, publicistă specializată în muzicologie și etnomuzicologie, cunoscută ascultătorilor emisiunilor muzicale difuzate de postul național de radio, s-a documentat timp de peste două decenii pentru a
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
istorice din Franța și de aiurea, autor a numeroase volume despre Revoluția din 1789 (Penser la Révolution française, tradusă la Editura Humanitas de Mona Antohi sub titlul Reflecții asupra Revoluției franceze, La Révolution française etc.) și de analiză a fenomenului comunist (Fascisme et communisme, Le Passé d'une illusion. Essai sur l'idée communiste au XXe siècle, tradusă la Humanitas în 1995 - Trecutul unei iluzii. Eseu asupra ideii comuniste în secolul XX). De altfel, Furet este părintele unei teorii foarte disputate
Din nou despre Revoluția Franceză by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16715_a_18040]
-
asupra Revoluției franceze, La Révolution française etc.) și de analiză a fenomenului comunist (Fascisme et communisme, Le Passé d'une illusion. Essai sur l'idée communiste au XXe siècle, tradusă la Humanitas în 1995 - Trecutul unei iluzii. Eseu asupra ideii comuniste în secolul XX). De altfel, Furet este părintele unei teorii foarte disputate astăzi, cea care aseamănă crimele fascismului cu cele ale comunismului; în Originile totalitarismului, cartea sa fundamentală din 1949, revizuită de mai multe ori pînă în 1973, care tratează
Din nou despre Revoluția Franceză by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16715_a_18040]
-
din obsesiile extremei drepte: ideea unui complot internațional menit să culpabilizeze Germania, să-i ponegrească trecutul și, firește, să ofere compensații victimelor trecutelor atrocități. Interesant e faptul că ideologul PND, Michael Nier, a fost membru activ în PSUG (deci partidul comunist est german), lector de socialism științific, propagandist cîndva înfocat (și probabil chiar convins) al socialismului ulbrichtian și honeckerian. Notăm așadar configurarea unei alianțe între nostalgicii colectivismului pseudo-egalitarist al RDG cu exponenții revizionismului șovin și hipernaționalist din partea occidentală a Germaniei. Platforma
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
Străinii sînt principala problemă a Germaniei" afirma Voigt, care vehiculează viziuni de coșmar despre statul multietnic și multicultural. La rîndul său, Nier, fostul profesor de "comunism științific" de la Politehnica din Chemnitz (Karl Marx Stadt, cum s-a numit în perioada comunistă), accentuează temele justiției sociale pe care le-a învățat pe de rost încă din anii formării sale dogmatic-leniniste. Avem într-adevăr de-a face, cred eu, cu o resurecție a tematicii național-bolșevismului german din anii '20-'30, deci cu o
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
ani membru al PDS (Partidul Socialismului Democratic, formațiunea succesoare a PSUG). Treptat însă el a acumulat nemulțumiri și anxietăți care au dus la pasul decisiv al adeziunii la PND. "Priviți, spune el, Voigt este fost ofițer, iar eu sînt fost comunist, însă avem amîndoi o percepție comună. Este vorba de faptul că social democrații și creștin democrații au abandonat omul simplu. Singurul partid al oamenilor simpli din Germania de azi este al nostru. De aceea am adoptat lozinca 'socialism în Germania
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
participarea a doar jumătate din statele lumii (de fiecare dată, altă jumătate) a compromis olimpiadele de la Moscova și respectiv Los Angeles. însuși olimpismul s-a văzut amenințat cu acele nefericite prilejuri. De două decenii, mai ales în condițiile prăbușirii lagărului comunist, un alt criteriu a devenit esențial în organizarea și funcționarea olimpiadelor: acela comercial. După etic și politic, iată, comercialul domină sportul. Acest lucru s-a întîmplat o dată cu alegerea lui J.A. Samaranch în fruntea mișcării olimpice. Catalanul s-a dovedit
Deriva spiritului olimpic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16709_a_18034]
-
foileton, în revista Sfera politicii, în 1997, și apoi sub formă de volum, anul acesta. Există însă încă două cărți despre cenzură, apărute încă din 1999, și anume Puterea și cultura - o istorie a cenzurii de Marian Petcu și Cenzura comunistă și formarea "omului nou" de Bogdan Ficeac. Marian Petcu, asistent universitar la Institutul Național de Informații, Facultatea de Științe ale Comunicării, s-a gândit probabil, înainte de toate, la propriii săi studenți, atunci când și-a elaborat studiul. în România nu era
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
complet, împiedicând mass-media să-și îndeplinească funcția ei esențială, de serviciu public: "Presa românească nu s-a aflat, în toată această perioadă, în serviciul public, ceea ce presupune și autonomie editorială, ci întregul sistem mass-media a fost o componentă a partidului comunist, fără nici un fel de libertăți, altele decât cele permise de ideologia oficială." Marian Petcu are un mod universitar de a trata subiectul, luând în considerare aproape exclusiv structurile administrative și actele de decizie care au reglementat de-a lungul timpului
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
modul acesta, el reduce la minimum subiectivismul interpretărilor. Totuși, cărții îi lipsește o componentă eseistică, singura care ar fi putut aproxima dezastrul produs culturii române de teroarea ideologică din timpul comunismului. Efectul cenzurii asupra conștiințelor Cartea lui Bogdan Ficeac, Cenzura comunistă și formarea "omului nou", se remarcă tocmai prin îndrăzneala interpretării. Ea poate fi considerată în întregime un eseu, deși în cuprinsul ei sunt inserate, ca material ilustrativ, decrete ale Marii Adunări Naționale, hotărâri ale Consiliului de Miniștri, regulamente, comunicate și
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
să susțină o construcție de idei, inteligentă și originală. Bogdan Ficeac, cunoscut ziarist și autor de science-fiction (în prezent redactor-șef la România liberă), folosește, ca Orwell, mijloace literare pentru a reprezenta coșmarul trăit de o societate controlată de dictatura comunistă. Preluând teorii preluate din Reforma gândirii și psihologia totalitarismului de R.J. Lifton și Structura minciunii de Piotr Wierzbicki, el descrie și analizează procesul de alienare a individului în condițiile cenzurării totale a rației sale zilnice de informații. Din cartea lui
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
psihologia totalitarismului de R.J. Lifton și Structura minciunii de Piotr Wierzbicki, el descrie și analizează procesul de alienare a individului în condițiile cenzurării totale a rației sale zilnice de informații. Din cartea lui Bogdan Ficeac se înțelege clar că cenzura comunistă n-a însemnat nici pe departe doar o operație de "tăiere" a unor pasaje inconvenabile din textele publicate, ci o acțiune barbară de remodelare a conștiințelor, prin intermediul unui necontenit bombardament propagandistic. Individului i se cere imperativ să devină un "om
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
de remodelare a conștiințelor, prin intermediul unui necontenit bombardament propagandistic. Individului i se cere imperativ să devină un "om nou" și în această calitate "să nu mai aibă nici o legătură cu influențele nefaste ale trecutului. El trebuie să aibă puritatea societății comuniste pe care o construiește". "Ideologii comunismului - explică în continuare Bogdan Ficeac - știu că o asemenea "puritate" precum cea propovăduită de ei este imposibil de atins în viața reală a celor pe care îi conduc. Dar ei pornesc războiul total împotriva
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
cuvântului "a interpreta". Expresia "nu vreau să se interpreteze ce am spus" nu mai era urmată de explicitarea "în bine" sau "în rău", pentru că însăși acțiunea de a interpreta reprezenta un fenomen negativ." Autorul cărții prezintă, pe bună dreptate, cenzura comunistă ca pe "un întreg sistem bazat pe recrearea realității și pe pervertirea conștiințelor". Ceea ce ne înfățișează el nu este numai un fenomen al vieții sociale ca oricare altul, analizabil și clasificabil, ci și o dramă. Marian Petcu, Puterea și cultura
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]