8,042 matches
-
funcție a performanței și moralului. De asemenea, teoria bifactorială (Herzberg, Mausner și Snyderman, 1959/2008) și teoria echității (Adams, 1963) utilizează termenii de satisfacție și motivație ca sinonimi. Potrivit lui Vroom (1964/1995, p. 115) atitudinile pozitive față de muncă/ post sunt conceptual echivalente cu satisfacția în muncă, iar atitudinile negative față de muncă/ post sunt echivalente cu insatisfacția în muncă. Definiția larg acceptată a satisfacției în muncă este cea dată de Edwin Locke: "o stare emoțională plăcută sau pozitivă, rezultată din evaluarea postului
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pragmaticii motivării. De la managementul științific până la teoriile behavioriste, cercetările din perioada 1900-1925 contribuie la creionarea problematicii motivării. Studiile din această perioadă au stimulat elaborarea teoriilor clasice despre motivație fie prin dorința autorilor de a combate viziunile precursorilor, fie prin dezvoltări conceptuale. 2.1. Managementul științific Managementul științific dezvoltat de Frederick. W. Taylor este catalogat în literatura de specialitate drept o formă primitivă, mecanicistă și perimată de organizare a muncii. Evidențierea efectelor aplicării principiilor tayloriste ("munca în firimituri", alienare, dezumanizarea muncii) a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
trei subcapitole. Primul definește termenii și ilustrează propozițiile de bază ale modelului. Cel de-al doilea prezintă implicațiile practice și manageriale, i.e. propozițiile predictive. Ultimul subcapitol cuprinde critica adusă teoriei, limitele privind aplicarea propozițiilor predictive și cele mai importante dezvoltări conceptuale. 3.1. Teoria ierarhiei nevoilor Viziunea lui Abraham H. Maslow asupra naturii umane a fost una dintre cele mai influente abordări ale jumătății secolului al XX-lea, teoria sa despre motivația umană constituind și în prezent un punct de referință
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
utilizată în analiza factorilor. 3.4.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei motivație-igienă Modelul lui Herzberg furnizează cadrul teoretic pentru elaborarea unei strategii de motivare, indicând ceea ce este motivant pentru un angajat și ceea ce contribuie la eliminarea insatisfacției. Diferențierea conceptuală între satisfacție și motivație ajută la identificarea pârghiilor "autentice" de motivare a angajaților, eliminându-se falșii stimulenți. Teoria lui Herzberg este revoluționară pentru practica managerială deoarece încadrează banii, văzuți în mod curent drept principali motivatori, în clasa factorilor igienici. Cadrul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
caracteristicilor postului), iar celelalte trei (teoria evaluării cognitive, teoria social-cognitivă și teoria stabilirii obiectivelor) sunt teorii recente, relevante pentru etapa cognitivă a studiului motivației. Ultimele modele formează nucleul dur al cercetării cognitiviste, fiind teorii "deschise", caracterizate prin rafinări și dezvoltări conceptuale. S-a respectat structura din capitolul precedent. Primul subcapitol prezintă propozițiile și termenii cheie ai teoriei, cel de-al doilea implicațiile practice și manageriale, iar ultimul evidențiază limitele critice și dezvoltările conceptuale. 4.1. Teoria echității J. Stacy Adams (1963
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
fiind teorii "deschise", caracterizate prin rafinări și dezvoltări conceptuale. S-a respectat structura din capitolul precedent. Primul subcapitol prezintă propozițiile și termenii cheie ai teoriei, cel de-al doilea implicațiile practice și manageriale, iar ultimul evidențiază limitele critice și dezvoltările conceptuale. 4.1. Teoria echității J. Stacy Adams (1963) elaborează teoria echității sociale, o teorie de proces care este cunoscută în egală măsură ca o abordare a motivației și satisfacției. Teoria explică procesul motivării, evidențiază cauzele, direcția și intensitatea comportamentului motivat
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
fost principala direcție de evoluție a acestui model teoretic. Diminuarea în ultimii douăzeci de ani a interesului cercetătorilor pentru teoria expectanței este explicată pe de o parte prin ajungerea la maturitate a teoriei, iar pe de alta parte prin limitele conceptuale și pragmatice. 4.3. Teoria caracteristicilor postului Modelul caracteristicilor postului, publicat în anul 1976 de J. R. Hackman și Greg R. Oldham, este centrat pe conținutul muncii și designul postului, considerate determinanți ai motivației intrinseci. Conceptul de motivație intrinsecă este
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
teoriei Y a lui McGregor, fie prin creșterea încrederii potrivit teoriei Z a lui Ouchi) conduce la creșterea motivației intrinseci. 4.4.2. Limite, critici, dezvoltări teoria evaluării cognitive Teoria autodeterminării a primit o serie de critici atât sub aspect conceptual, cât și în ceea ce privește metodologia utilizată pentru măsurarea motivației intrinseci. Cele mai controversate aspecte sunt cele care postulează diminuarea motivației extrinseci ca urmare a aplicării recompenselor financiare. Încă de la primele cercetări realizate de Deci în anul 1971, motivația intrinsecă și dinamica
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Bandura, 1999, p. 27) Expectanța definită ca așteptarea ca un comportament să ducă la anumite rezultate este un concept cheie pe care Bandura l-a dezvoltat fără a cunoaște teoria lui Vroom (Latham, 2007). Între cele două teorii există diferențe conceptuale. Teoria expectanței afirmă că motivația este determinată de așteptarea ca un efort să ducă la performanță care va determina la rândul ei rezultate mai mult sau mai puțin valorizate. Teoria social cognitivă afirmă că oamenii exclud repede un număr mare
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
obiectivele sunt specifice și dificile. Propoziția predictivă a teoriei afirmă existența unei relații pozitive și liniare între nivelul de dificultate al unui obiectiv și nivelul performanței în muncă. Între teoria expectanței și cea a stabilirii obiectivelor există astfel o contradicție conceptuală. Prima teorie afirmă manifestarea unei relații liniare negative între nivelul de dificultate al obiectivelor și expectanța privind performanța în muncă, deoarece obiectivele mai grele sunt mai dificil de atins decât cele ușoare. Contrar acestei relații, teoria expectanței postulează existența unei
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
1990) care a urmărit evoluția domeniului până în anul 1990, demers continuat de Konovsky (2000), pentru intervalul 1990-2000. Greenberg identifică cinci teme dominante ale cercetărilor privind justiția organizațională: i. distincția dintre justiția procedurală și justiția distributivă; ii. dezvoltarea unui nou cadru conceptual; iii. evaluarea influenței factorilor de personalitate în procesul justiției procedurale; iv. noi modalități de testare a teoriei echității; v. utilizarea justiției ca factor explicativ pentru anumite fenomene organizaționale. Greenberg (1990) sintetizează rezultatele studiilor care au un nivel ridicat de aplicabilitate
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Aceste demersuri de pionerat au generat un număr mare de critici privind rigurozitatea metodologică și nu au fost recunoscute ca metode valide de măsurare a motivației și/sau satisfacției. Dificultățile metodologice sunt o consecință a preocupărilor scăzute în direcția clarificărilor conceptuale și a definirii operaționale. Cercetarea motivării este născută și dezvoltată în spiritul pragmatismului american, evidențiat de Tocqueville (1995, pp. 47-49): ,,partea pur practică a științelor este cultivată într-un mod impresionant (...) trebuie să se sprijine fără încetare pe idei pe
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
motivare care se întemeiază pe supoziția existenței unei diversități a nevoilor umane și a unui mediu organizațional care acționează asupra lor. Modelul propriu de operaționalizare a conceptului de motivație a muncii este prezentat în figura 11. Acesta furnizează un cadru conceptual pentru evaluarea motivației angajaților și a fost utilizat în ultimii cinci ani pentru măsurarea motivației staff-urilor manageriale din șase organizații brașovene. Schema de operaționalizare integrează patru teorii ale motivației, dintre care trei centrate pe nevoi (teoria ierarhiei nevoilor, teoria
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
fiecărui angajat, urmată de configurarea unui set individual de tehnici de motivare. Limitele acestui demers sunt multiple, așa cum s-a constatat și în urma procesului de evaluare a staff-ului managerial din organizațiile brașovene. Pot fi identificate trei tipuri de limite: conceptuale, pragmatice și metodologice. Limitele conceptuale sunt date de nucleul teoretic al modelelor teoretice centrate pe nevoi. Acestea postulează existența unei ierarhii, a unei succesiuni în activarea nevoilor umane. Pentru a putea satisface factorii motivaționali (Herzberg) și/sau pentru a activa
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
unui set individual de tehnici de motivare. Limitele acestui demers sunt multiple, așa cum s-a constatat și în urma procesului de evaluare a staff-ului managerial din organizațiile brașovene. Pot fi identificate trei tipuri de limite: conceptuale, pragmatice și metodologice. Limitele conceptuale sunt date de nucleul teoretic al modelelor teoretice centrate pe nevoi. Acestea postulează existența unei ierarhii, a unei succesiuni în activarea nevoilor umane. Pentru a putea satisface factorii motivaționali (Herzberg) și/sau pentru a activa nevoile de tip superior (Maslow
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
postului, empowerment-ul sunt indiscutabil utile, dar răspund în mică măsură nevoilor complexe ale organizațiilor și diversității acestora. Capacitatea predictivă a teoriilor motivației este subcalibrată în raport cu nevoile organizațiilor. La aceasta se adaugă numărul relativ mare al modelelor teoretice și diversitatea schemelor conceptuale care îngreunează demersurile de tip integrativ. Așa cum arată Northcraft (1983, p.23) "cea mai mare parte a acestor teorii au fost create/dezvoltate într-un mediu de cercetare necomplicat, delimitat și virgin. Din păcate, lumea este rareori așa de organizată
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
nevoi, este cel al tendinței de simplificare și chiar distorsiune a propozițiilor fundamentale. Ampla circulație a acestor teorii și aplicarea în domenii variate au dus la pierderea unor elemente din nucleul dur al teoriei sau la echivalări ce contravin schemei conceptuale originale. "Piramida" trebuințelor nu există în terminologia autorului teoriei și nu a fost reprezentată grafic, așa cum este ea prezentă în manuale. De asemenea, considerarea banilor exclusiv ca un factor igienic, este o simplificare a teoriei lui Herzberg care a afirmat
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ale teoriilor existente". Concluzia celor trei autori exprimă sugestiv stadiul actual al cercetării motivației muncii: Pe scurt, în timp ce alte câmpuri ale cercetării din domeniul managementului (e.g. leadership, luarea deciziei, negocierea, grupurile și echipele, design-ul organizațional) continuă să se dezvolte conceptual, dezvoltările teoretice de substanță centrate asupra motivației muncii nu au ținut pasul. (Steers, Mowday și Shapiro, 2004, p. 383) Pentru această situație sunt avansate două ipoteze: pierderea interesului cercetătorilor (deoarece motivația nu mai este un subiect presant în mediul organizațional
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
schemă aditivă sau multi-teoretică permit în mică măsură depășirea acestei limite. Această constatare a fost întărită și de rezultatele evaluării motivației staff-ului managerial din șase organizații brașovene. Deși aceste prestații profesionale au avut o serie de limite (metodologice și conceptuale) ele afirmă subcalibrarea capacității predictive a teoriilor motivației în raport cu nevoile organizațiilor. Soluțiile pentru motivarea angajaților au fost soluții pe termen scurt, care urmăreau restabilirea unui echilibru homeostatic. Pârghiile de motivare au fost reduse la un set de "reguli de bună
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
direcți, multe dintre ele cu un caracter accentuat intuitiv. În cest context este adecvată întrebarea cu privire la direcția de dezvoltare a cercetării întemeiată pe conceptul de motivație. Ideea că motivația este o ficțiune managerială ori că motivația a "murit" sub aspect conceptual, urmând să dispară din literatura de specialitate este afirmată de o serie de cercetători. Pe de altă parte nivelul motivației forței de muncă este considerat principalul avantaj competitiv care face diferența între companiile performante și cele neperformante. Aceste două perspective
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
and even distortion of the fundamental statements. The wide circulation of these theories and their application in various fields led to the loss of some hard core elements of the theory or to equivalences that are contrary to the original conceptual scheme. If in other disciplines, the comeback to the original texts is not justified, something totally different can be said about theories of work motivation. Chapter five contains the current directions of motivation research, as highlighted in the literature published
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
hedonism are much more obvious. The appropriate question in this context regards the direction of development of the research based on the concept of motivation. The idea that motivation is a managerial fiction or that motivation has "died" as a conceptual matter, and will disappear from the literature of the discipline, is asserted by a number of researchers. On the other hand, the level of workforce motivation is considered the main competitive advantage that makes the difference between performing and underperforming
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Tehnici, metode, instrumente de monitorizare a politicilor macroeconomice pentru determinarea impactului asupra economiei reale 2.1. Contextul conceptual, instituțional și legislativ Procesul de monitorizare a politicilor macroeconomice este strâns legat de procesul de evaluare a acestora, ambele fiind în conexiune și cu procesul de planificare a politicilor. Ghidul de monitorizare și evaluare al Secretaratului General al Guvernului (2009
Tehnici, metode, instrumente de monitorizare a politicilor macroeconomice pentru determinarea impactului asupra economiei reale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Tudor Ciumara, Dan Ion Gherguţ () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2356]
-
și tatăl lui vorbise rusește cu bunicul lui. John Robert nu se uita la vechile, răbdătoarele obiecte jerpelite și prezența lor nu-l înduioșa. Nu-l interesase niciodată lumea exterioară. Ședea pe pat și se gândea, dar nu la subiecte conceptuale. Avea nevoie, ca de un drog, de cineva cu care să discute, preferabil un alt filozof. Dorea să discute filozofie chiar dacă (pentru moment) nu o putea scrie. Toată viața lui discutase cu colegi și cu studenți. Acum resimțea lipsa acestora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-i plac, de ce i-aș plăcea? Și poate că ea n-o să-mi placă mie... și, oricum, e o aiureală. Firește că nu aștept să-mi promiți că vei izbuti. Cu excepția unor cazuri extrem de simple, mă îndoiesc că, e posibil, conceptual, ca cineva să promită că va izbândi. Făcu o scurtă pauză, ca și cum ar fi cântărit cele spuse, apoi urmă: Vreau, doar să-mi promiți că vei încerca. Adăugă: îți cer să-mi promiți că vei încerca. Tom își îngropă mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]