20,823 matches
-
1 2 confederate confederat 4 2 confederaț i confederat 1 2 Confederația confederație 1 2 confederația confederație 3 2 Confederație confederație 1 2 confederație confederație 9 2 Confederației confederație 1 2 confederației confederație 5 2 Confederații confederație 1 2 confederații confederație 3 2 Confederațiune confederațiune 1 2 confederațiune confederațiune 7 2 Confederațiunea confederațiune 1 2 confederațiunea confederațiune 1 2 confederațiuni confederațiune 3 2 Confederațiunii confederațiune 2 2 conflagrarea conflagrare 1 2 conflagrații conflagrație 3 2 conflagrațiune conflagrațiune 3 2 conflagrațiunea conflagrațiune
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
XV-lea, în cursul unei ședințe solemne a parlamentului de la Paris, numită mai apoi ședința "flagelării", se adresează parlamentarilor în următorii termeni: "Nu voi suporta să se formeze în regatul meu o asociație care să facă să degenereze într-o confederație de rezistență legătura naturală a acelorași datorii și a obligațiilor comune, nici să se introducă în monarhie un corp imaginar care n-ar putea decît să tulbure armonia. Magistratura nu formează deloc un corp, nici un ordin separat de cele trei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
asista la apariția "remușcării sociale" în sînul burgheziei franceze: dovadă, ecoul discret la enciclica pontificală Rerum novarum promulgată în 1891. Legea din 1884 (legea Waldeck-Rousseau) permite formarea sindicatelor; federațiile de meserie și bursele muncii animate de Pelloutier se unifică în Confederația generală a muncii, fondată în 1895, dar într-adevăr unificată în 1902 abia. Revoluționarii sau "anarhosindicaliștii" domină aici, propovăduind greva generală și stricta separare de partidele politice, așa cum reafirmă Carta de la Amiens în 1906. Revendicările muncitorești (odihna săptămînală, ziua de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
greve fără violențe, cu ocupare de uzine. Liniștită după grevele de după război, clasa muncitoare speră ca prin schimbarea politică să aibă loc o revoluție profundă în relațiile sociale. Sindicatele, slăbite după anii 20 și împărțirea lor în CGT și CGTU (Confederația generală a muncii unitare, apropiată de Partidul Comunist), reunificate în martie 1936, vor cunoaște o excepțională creștere a efectivelor lor. Ele ating 4 milioane de aderenți în 1937, adică aproape de patru ori mai mult decît înainte de greve. Amploarea succesului socialist
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care lucrează prin comisiile sale și la care sunt afiliate federațiile naționale. Există de asemenea în cadrul Comitetului Olimpic o comisie care se ocupă de organizarea jocului de volei ca sport olimpic în cadrul competiției olimpice. La nivelul continentelor există Federațiile continentale (Confederații) de volei, care prin comisiile specifice (competiții, arbitraj, volei de plajă etc.), se ocupă al acest nivel, de destinele jocului și de organizarea competițiilor pentru echipele naționale și echipele de club începând de la juniori și până la seniori. La nivel național
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
redactarea de noi petiții. După ce diverse planuri de încurajare a conlucrărilor regionale (planul Maniu-Tardieu, diverse idei de uniune vamală etc.) eșuaseră - în parte din cauza lipsei de sinceritate a participanților, respectiv a neînțelegerilor asupra ordinii politice (prioritatea împăcării dunărene/uniune vamală/confederație și, mai apoi, revizia sau invers) - guvernul ungar și elita minoritară aflată în relație apropiată cu guvernul nu au conceput rezolvarea situației decât printr-o revizie teritorială amplă sau minoră. Pentru aceasta, Ungaria a avut la dispoziție instrumente abia din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
acest tip se afla la mare distanță de problemele cotidiene din Transilvania. Șeful prefecturii de poliție Oradea, în raportul său din noiembrie 1942, scria superiorilor săi: Szálasi și adepții săi își imaginau drept viitoare formă de stat a Ungariei o confederație a cărei membră urma să devină, alături de națiunile din jur, plan în sprijinul căruia vor să atragă, de partea lor, "intelighenția" română. Unul din inițiatorii "liniei românești" a lui Szálasi, un consilier financiar de mină, Oláh Miklós, comunicase unuia dintre
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
administrație ungară a unei fâșii de teritoriu - mai mare sau mai mică între Satu Mare și Arad, se gândeau și la autonomia Țării Secuilor și nu considerau judicioase frontierele din 1939. Ar fi preferat mai degrabă o Transilvanie membră a unei confederații est-europene, dar constataseră, cu părere de rău, în concluziile ce s-au tras pe 1 mai 1944, că ideea nu convenea Uniunii Sovietice. La Washington, până în toamna anului 1944, chiar și după, s-a menținut ideea predării regiunii Partium, Ungariei
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de mult îi displăcea alianța germană. Cei din ministerul de Externe britanic care lucrau la pregătirea păcii, mai ales specialiștii secției de cercetare, credeau, în decursul anului 1942, că rezolvarea problemei etnice din teritoriu se găsea în crearea unei largi confederații central-europene. Ei nu considerau a fi juste dispozițiile Dictatului de la Viena și nu acceptau nici situația rezultată în urma Dictatului de la Viena - de altfel, Churchill, încă din 1940, reacționând la arbitraj, comunicase că (deși el, personal, nu agrease niciodată felul în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
al României pe anii 1937 și 1938, Imprimeria Națională, București, 1939. ***, Buletinul Asociațiunei Generale a Inginerilor din România (A.G.I.R.), 1919-1938. ***, Buletinul Asociațiunii generale a profesorilor secundari din România, 1921-1922. *** ,Buletinul Federației corpului didactic din România, I, nr. 1, 1930. ***, Confederația Asociațiunilor de Profesioniști Intelectuali, Buletin informativ, 1, Tip. Cultura, București, 1933-1938. ***, Ministerul Justiției. Direcțiunea generală a personalului și administrației justiției, Anuarul Magistraturii, Tip. Curierul judiciar, București, 1925. ***, Recensământul general al populației României, Editura Institutului Central de Statistică, București, 1930. ***, Societatea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Iorgu G. Toma, "Justiția în Bucovina", în Ion I. Nistor, Zece ani de la unire, Cernăuți, Tiparul Glasul Bucovinei, 1928, pp. 134, 146. 82 Ministerul Justiției. Direcțiunea generală a personalului și administrației justiției, Anuarul Magistraturii, Tip. Curierul judiciar, București, 1925. 83 Confederația Asociațiunilor de Profesioniști Intelectuali, în Buletin informativ, nr. 2-4, Tip. Cultura, București, 1938, pp. 90-92. 84 Date preluate din Mihail Mihailide, Medici-scriitori și publiciști români. Dicționar biobibliografic cu un Compendium în limba franceză, Editura Viața Medicală Românească, București, 2003. 85
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Pipes, Richard, Scurtă istorie a revoluției ruse, Traducere de Cătălin Pârcălabu, Editura Humanitas, București, 1998. Priestland, David, Steagul roșu. O istorie a comunismului, traducere din limba engleză de Corina Hădăreanu, Litera Internațional, București, 2012. *** Prietenia între femeile sovietice și române, Confederația Generală a Muncii din România, București, 1945. Reid, Anna, Leningrad. Tragedia unui oraș sub asediu, 1941-1944, traducere de Lia Decei, Editura Corint, București, 2013. Richardson, Rosamond, Coșmarul roșu. În inima clanului Stalin, traducere de Cristian Banu, Editura Press, București, 2000
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în Europa Centrală și de Est. Cazul României", în Ghizela Cosma, Virgiliu Țârău (coord.), Condiția femeii în România secolului XX. Studii de caz, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, pp. 135-159. 35 Cit. în *** Prietenia între femeile sovietice și române, Confederația Generală a Muncii din România, București, 1945, p. 25. 36 Virgiliu Țârău, op. cit., p. 139. 37 Stéphane Courtois, Dicționarul comunismului..., p. 269. 38 Virgiliu Țârău, op. cit., p. 141. 39 Ibidem, p. 149. 40 Anthony Giddens, Sociologie, ediția a III-a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
între state, pe care o atribuie tendinței miniștrilor de a încerca să „sporească ceea ce se numește influența curților lor în afară”. Concertul european, bazat pe o „oligarhie diplomatică” nu putea să funcționeze altfel decât prin soluții de compromis de tipul confederațiilor, garanțiilor sau protectoratelor, toate acestea fiind doar soluții temporare la problemele naționale și sociale care se acumulau. Perioada în discuție este dominată de implicarea activă a Rusiei și Angliei în toate problemele europene. Interesele expansioniste ale Rusiei se grupau pe
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
autoritate politică nu reușește să ascundă profunda des-tompunere a unui imperiu care se repliază totuși asupra lui însuși. Regatul Arles-ului și al Italiei scapă unul după altul de sub autoritatea Imperiului. Diferite cantoane elvețiene formează în secolul al XIV-lea o confederație care își va obține independența în 1389. Sfîntul Imperiu se reduce în curînd la regatul Germaniei și la cel al Boemiei în care se înfruntă populația cehă cu cea germanică. Chiar în interiorul acestui teritoriu limitat, anarhia și fă-rîmițarea devin regulă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Tratatele de la Westfalia condamnă Sfîn-tul Imperiu să nu mai fie romanic decît cu numele: în statul lui, fiecare prinț poate să aleagă și să impună poporului său religia pe care o dorește. Tratatele de la Westfalia fac din Sfîntul Imperiu o confederație foarte slabă, formată din 350 de principate libere din punct de vedere politic și religios: ele pot chiar să încheie tratate cu străinătatea. Din ce în ce mai derizoriu, titlul imperial rămîne supus alegerii marilor Electori (opt în loc de șapte), Electorul Palatin recîștigîndu-și titlul electoral
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mixte, altele aristocratice, altele populare, dar toate în strînsă legătură unele cu altele, toate avînd același fond religios, toate avînd aceleași principii de drept public și politice, necunoscute în alte părți ale lumii". În acest context iau naștere proiectele unei confederații europene. În 1713, abatele de Saint-Pierre publică un Proiect de tratat pentru o pace perpetuă în Europa. Nu este de fapt vorba de un proiect federativ, ci de un fel de organizație internațională, care să permită suveranilor europeni să recurgă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
decembrie 1805) alungă Austria din Italia și distruge Sfintul Imperiu, reorganizat cu doi ani înainte. Francisc al II-lea trebuie să se resemneze și să nu mai fie decît împăratul Austriei, în timp ce Napoleon reorganizează Germania după bunul său plac, constituind Confederația Rhinului. O asemenea atitudine provoacă organizarea unei a patra coaliții, formată de regele Prusiei care, îngrijorat de atitudinea franceză în Germania, se aliază cu Rusia. Două campanii hotărî-toare vor distruge coaliția. Prima are loc în Saxa, în toamna lui 1806
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mare ducesă de Toscana, apoi de regină a Etruriei (cu toate că teritoriul respectiv este departament francez). Acolo unde dinastiile naționale sînt menținute, ele datorează acest lucru bunăvoinței împăratului și sînt obligate să arate o fidelitate desăvîrșită. Aceasta este situația prinților din Confederația Rhinului (1806), al căror protector este Napoleon și care cuprinde, în afară de Westfalia și marele ducat de Berg, treizeci și patru de state, dintre care cele mai importante sînt regatele de Bavaria, de Saxa, de Wurtemberg și marele ducat de Baden. în sfîrșit
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
căror protector este Napoleon și care cuprinde, în afară de Westfalia și marele ducat de Berg, treizeci și patru de state, dintre care cele mai importante sînt regatele de Bavaria, de Saxa, de Wurtemberg și marele ducat de Baden. în sfîrșit, Napoleon este "mediatorul" Confederației elvețiene, iar marele ducat al Varșoviei, al cărui suveran numit este regele de Saxa, este guvernat de funcționari veniți de la Paris. Europa napoleoniană (1811) Tot acest ansamblu teritorial este strîns legat de Franța, care dă tonul întregii Europe. Evoluția Franței
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
suveranii lor nu sînt decît gestionarii temporari ai unei puteri concesionată de împărat și pe care el o poate relua în orice moment. Protectoratele se bucură de o mai mare libertate de acțiune. Cuprinsă între teritoriile strîns dependente de Franța, Confederația elvețiană nu prezintă nici un interes strategic și Napoleon îi lasă o autonomie care face abstracție față de restul Europei. Mai directă este intervenția sa în Confederația Rhinului, pe care o reorganizează în mai multe rînduri, fără să o unifice în totali
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
bucură de o mai mare libertate de acțiune. Cuprinsă între teritoriile strîns dependente de Franța, Confederația elvețiană nu prezintă nici un interes strategic și Napoleon îi lasă o autonomie care face abstracție față de restul Europei. Mai directă este intervenția sa în Confederația Rhinului, pe care o reorganizează în mai multe rînduri, fără să o unifice în totali tate, dînd o relativă libertate suveranilor legitimi care au acceptat să devină supușii săi. De această libertate nu se bucură regatul Westfaliei și Marele ducat
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
convine francezilor este bun și pentru celelalte popoare ale Europei. Astfel, scopul său este să introducă peste tot reforme revoluționare, păstrate de Consulat și consemnate în Codul civil. Începînd din 1807, el le impune statelor care trec sub dominație franceză: Confederația Rhinului, Olanda, Westfalia, Portugalia, Spania și mai ales Italia. Prezența francezilor nu se limitează doar la elaborarea unor Constituții inspirate de cea din Franța. Ea determină instaurarea egalității civile, a libertății religioase, desființarea corporațiilor, abolirea dijmei și a drepturilor feudale
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
reformele franteze sînt introduse în Marele Ducat de Berg, guvernat mai mii de Murat, apoi de însuși Napoleon cu asistența funcționarilor francezi, iar regatul Westfaliei apare ca un model de țiră reformată. Totuși, nuanțe importante există în celelalte stat din Confederația Rhinului. Astfel, Marele ducat de Würzburg încredințat lui Ferdinand de Habsburg, se arată potrivnic oricăiei modernizări. Mai receptiv, episcopul Dalberg, devenit Mare duce de Frankfurt, adoptă Codul Penal, introduce reforme administrative și judiciare, egalitatea față de plata impozitelor, dar protejează nobilimea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
lat. "rex") nume dat regelui Franței. 61 Se cunoaște în istorie un număr mare de ligi, dar luat în mod absolut, cuvîntul "ligă" desemnează prin excelență ceea ce se alcătuia în Franța secolului al XVI-lea. Această ligă a fost o confederație a partidelor catolice, fondată de către ducele de Guise, în 1576, cu scopul aparent de a apăra religia catolică, dar în realitate pentru a-1 răsturna pe Henric al III-lea (rege al Franței între 1574-1589) și așezarea familiei Guise, conducătoarea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]