4,658 matches
-
interesul rațiunii, INVENTARIAȚI. Nu folosiți exprimarea: "Două fetițe ", dacă aveți cumva de spus: "Maria și Jeanne, două fetițe, distincte una de cealaltă și de toți ceilalți locuitori ai lumii..." De la locul său, agățat cum era de hublou, Gosseyn auzea murmurul confuz al unei discuții; fără să distingă cuvintele, constata că era vorba de un bărbat și o femeie. Prudent, vârî capul înăuntru. Văzu un culoar larg. La zece metri în stânga se găsea panoul deschis prin care intrase Leej. În dreapta, o zări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
este scris pe ușa apartamentului. Ajunse acolo fără să se întâmple nici un obstacol. Fața care-i deschise, drăguță, părea inteligentă. Surprinsă, îl lăsă în picioare la ușă. O auzi strigând în interiorul apartamentului: - Nirena, a venit. Apoi se auzi o exclamație confuză și Nirena apăru la intrare. - Ei, ce faci, zise ea direct, intri sau stai proțăpit acolo? Gosseyn rămase mut. O urmă în livingul mobilat cu gust și se așeză pe scaunul care i se oferi. Cealaltă femeie dispăruse. Constată că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
superior de oameni și de mașini au adoptat metodele lui. Mașinile existau înaintea Blitz-ului, dar era nevoie ca oamenii să se obișnuiască cu mașinile, în vederea unei noi integrări. Odată cu aceasta, superioritatea apărea automat. În anii care au urmat păcii confuze a acelui de-al doilea război mondial, din ce în ce mai mulți oameni îmbrățișau concluziile laborios formulate de către noua știință și semantica generală plecând de la experiențele cunoscute. Conform uneia dintre aceste concluzii, "sistemul nervos uman este singurul susceptibil de antrenament nelimitat", dar metoda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
făcu semn căpitanului Free să o ia înainte. Fără să scoată o vorbă, coborâră pe scară. Intrau într-o lume diferită. Acolo, oamenii râdeau, dincolo se auzeau strigăte, zgomotul unor mișcări diverse. Pentru Gosseyn, acestea însemnau perceperea unui flux nervos confuz. Ușile dormitoarelor erau deschise și oamenii stăteau prin culoare. Luau poziția de drepți la trecerea căpitanului Free, dar reluau numaidecât poziția de repaos. Gosseyn spuse: - Oamenii știu adevărul? Comandantul făcu semn că nu. - Ei cred că facem drumul între două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
momentul în care Toal și McPake ar sări în picioare, i-ar prăvăli la podea dintr-o lovitură piezișă, apoi le-ar înghesui pe fete într-un colț, cu toate scîncetele lor, și le-ar sfîșia hainele. Apoi imaginea devenea confuză, pentru că fiecare dintre fanteziile lui avea tendința de a se topi în alta înainte de a ajunge la punctul culminant. După aceste vise îl cuprindeau frigul și deprimarea. La un moment dat, se surprinse mîngîindu-și mîna rece cu vîrfurile degetelor de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lăcomia muncitorimii și de incompetența guvernelor, dar numai pentru că amenințau unele cifre din calculele mele. Nu simțeam pericolul de a-mi fi foame sau frig. Cunoscuții mei locuiau la fel ca mine, mai curînd în lumea numerelor, decît în amalgamul confuz al lucrurilor vizibile și tangibile pe care obișnuiam să-l numim realitate, dar ei aveau neveste, ceea ce însemna că pe măsură ce se îmbogățeau, trebuiau să se mute în case mai mari, să cumpere mașini noi și dulapuri de epocă. Firește, aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
au călătorit de multe ori așa, dar mai tîrziu nu și-a amintit decît o noapte care a durat luni în șir, într-o înghesuială de oameni flămînzi și obosiți, deși traseul autobuzului era întrerupt de tot felul de aventuri confuze în locuri obscure: interiorul unei biserici din lemn, o cameră deasupra unei croitorii, o bucătărie cu podea din piatră și cu gîndaci care mișunau peste tot. A dormit în paturi ciudate, unde abia putea respira și se trezea urlînd că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fie că nu o vedea, fie că ea apărea înainte, așa că o urma de parcă era remorcat de o frînghie invizibilă. într-o dimineață, tocmai trecuse de gang, cînd auzi pași repezi și ușori depășindu-l. Fu cuprins de o stare confuză de speranță și suferință și simți înțepături în pielea feței. înainte ca pașii să-l ajungă, traversă brusc strada, amestecul de sfidare și autocompătimire topindu-se într-un sentiment de izolare tragică. Atunci văzu că peste drum, înaintea lui, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ascuțit: — Asta a pus capac. Ne întoarcem. Ne întoarcem mîine. Trebuie să fie cineva care să știe cum să te vindece. Ruth urlă: — Ești egoist, total egoist! Nu-ți pasă de nimeni în afară de tine! și începu să plîngă. Thaw era confuz, știind că vorbele lui nu transmiseseră sensul dorit de el. Mai făcu o încercare. — Bărbații sînt niște plăcinte care se coc și se mănîncă singure, iar rețeta constă în ură. Parcă sînt cufundat în această grădină de munte... Căci, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ca o ciupercă otrăvitoare de aluminiu, și alături, maică-sa își flutura mîna la figura de pe debarcaderul care se depărta. Pe vîrful muntelui desluși punctul alb de triangulație. Se gîndi la noaptea anterioară și încercă să-și revină din amestecul confuz de întuneric, plînset și viziunea lui despre cheie. Părea că se gîndise că așa cum hidrogenul era materia elementară a universului, și ura era materia elementară a gîndirii. Acum, în aerul proaspăt, ideea nu era convingătoare. Se simțea uimitor de slăbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
acolo. Un coșciug era așezat pe două capre, pe carpeta din fața șemineului. Capacul era astfel pus încît să lase un pătrat liber în capăt, iar fața doamnei Thaw se ițea pe-acolo. Thaw se uită la ea cu o neplăcere confuză. Trăsăturile aparținuseră mamei lui, dar deși nu vedea nici un fel de diferență în forme, toată asemănarea dispăruse. Obiectul acela nu avea nici măcar aerul superficial de viață al unei opere de artă, iar materialului îi lipsea integritatea bronzului sau lutului. Atinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Nu încă. Sala canonicilor se umpluse de grupuri care discutau, și Ritchie-Smollet se plimba de la unul la altul, strîngînd semnături într-un registru. Erau și mulți tineri în haine viu colorate, bătrîni excentrici în costume de tweed și un amestec confuz de lume care nu era nici de-o parte, nici de alta. Lanark își zise hotărît că, dacă aceasta era noua conducere a Unthank-ului, pe el nu-l impresiona. Aveau gesturi patetice și vehemente sau apatice și plictisite. Unii aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cunosc o singură Rima. Se ținea cu Sludden pe vremea vechiului club Elite. Am avut-o și eu o dată. Ce mai femeie! Credeam că și-a luat zborul spre institut, la fel ca tine. — Regret, dar cred că sînt puțin confuz, zise Lanark. Rămase într-o stare de tristă agitație, pînă cînd jeepul îl depuse la poarta catedralei. Din ușă auzi acordurile orgii și înăuntru erau grupuri răzlețe de oameni bătrîni și între două vîrste. îDar și eu sînt între două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
trezește este o durere grea, durerea de a fi foarte puțin viu într-un corp burtos, cu păr din ce în ce mai rar. Dar se cuvine ca liderii să fie aproape morți. Oamenii doresc monumente solide de care să se agațe, nu persoane confuze ca ei. A fost înțelept din partea lui Sludden să mă trimită. Eu nu mă pot topi. Ai paharul gol, zise Kodac, luîndu-l. O să găsesc o fată care să ți-l umple; și eu doresc să beau ceva. Nu fi rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
un covor lung și albastru, care se pierdea într-o depărtare vagă. Merse pînă ajunse la un covor asemănător, dispus în unghiuri drepte. Dădu colțul pe lîngă o fîntînă care susura într-un vas din sticlă și auzi un zgomot confuz de voci. Doisprezece gardieni stăteau în fața ușii unui cort de circ. Porni înainte și întinse pașaportul spunînd cu voce tare: — Delegatul din Unthank! O fată cu o expresie nemulțumită, îmbrăcată într-o bluză roșie și jeanși apăru între bărbații în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dispun de niște posibilități fantastice. Ambele trebuie antrenate la maximum, dar mai ales, trebuie astfel organizate încât să acționeze în mod coordonat. De fiecare dată când această coordonare, sau "integrare" nu se realizează, avem de-a face cu o personalitate confuză: victimă a hiperemotivității și, în fapt, a tuturor tipurilor de nevroze. Însă, atunci când integrarea cortico-talamică s-a realizat, sistemul nervos poate rezista aproape la orice șoc. Gosseyn se opri, amintindu-și de șocul la care a fost supus, nu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
era că nu-și pierdu cunoștința. Simțea mușcătura continuă a focului și gloanțele care îi sfâșiau trupul torturat, plumbii și flăcările îi străpungeau organele vitale, picioarele, inima, plămânii încă multă vreme după ce încetase să se mai miște. Ultimul său gând confuz reflectă certitudinea, infinit de tristă și de disperată, că nu va mai vedea niciodată Venus și misterele sale neștiute. Și apoi moartea veni să-l ia. 6 Un ciudat sunet grav îi atrase atenția lui Gosseyn. Părea că vine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
fantastică le-ar fi făcut să explodeze. Peste tot în pereții metalizați se căscau găuri cu marginile zdrențuite, de zece, douăzeci sau treizeci de metri diametru. Caverne întunecate care lăsau să se întrevadă, în fasciculele de lumină palpitând, un amalgam confuz de cabluri și mașinării str ălucitoare, partea exterioară a sistemului nervos al Mașinii moarte. Stând în fața ei, Gosseyn și-a imaginat-o pentru prima oară ca pe un organism superior, care trăise și acum nu mai era. Căci ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
transportase distorsorul. În timp ce înaintau aproape alergând, zgomotul se mai diminuă puțin ca și numărul de camioane și avioane. Doar forfota, fără îndoială, continua să rămână destul de activă. Șuieratul aparatelor de tăiere, zăngănitul sonor al bucăților de metal care cădeau, agitație confuză, se manifestau peste tot, dar la o scară mult mai redusă. Pentru o sută de oameni și o sută de camioane în partea din față, aici erau numai douăzeci dar care trudeau din greu cu aceeași intensitate, cu aceeași frenezie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
mergem mai departe. Tăcu și camera se întunecă. Un dreptunghi luminos se contură pe perete. Apoi lumina varie și căpătă relief; imaginea ce se formă avea o veridicitate frapantă. Gosseyn avea impresia că privește prințr-o fereastră o scenă zgomotoasă și confuză, scăldată într-o lumină crudă. Fereastra, și ei odată cu ea, avansă, apoi se opri și imaginea prezentă dintr-o parte arborii gigantici. Iar, la poalele lor, oameni dormind pe sol. Mii de oameni. Erau îmbrăcați în uniforme verzi dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
a părui că omul NEARISTOTELIAN ar fi putut fi acel ceva... desigur, secretul imortalității nu putea fi încredințat unor neintegrați de teapa lui Thorson, care l-ar fi privit ca pe un mijloc de acaparare a puterii supreme..." Ideea redeveni confuză și în minutele care urmară fu clar că celulele își pierdeau unitatea și personalitatea. Ici, colo, probabil mai rezistau mici grupuri de celule care funcționau haotic, mase de neuroni, care formulau imaginea proprie a morții iminente. În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
mea este că Gosseyn este mai important decât noi. - Ai aflat ceva? întrebă scurt Patricia. Ce s-a întâmplat? Este război? Crang șovăi, apoi spuse: - În momentul în care trimiteam mesajul, acuma cinci minute, am captat o grămadă de apeluri confuze de undeva din centrul galaxiei. Nouă sute de mii de nave de război, aproximativ, au atacat capitala Ligii, în al șaselea decan. Tânăra femeie rămase un timp tăcută. În sfârșit, vorbi, cu lacrimi în ochi. - Așadar, Enro a făcut saltul! Scutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
său. Dar începea să-și dea seama de ceea ce va trebui să facă într-o bună zi dacă el - și Ashargin - supraviețuiau până în acea zi fără să-și atragă o totală dizgrație. Să se țină tare. Să-și întârzie reacțiile confuze, conform metodei non-A. Instruirea prin acțiune, cu toate dezavantajele metodei. Avea convingerea că pentru câteva ceasuri bune, va fi urmărit de ochii vigilenți și calculatori ai lui Enro, care va surprinde cel mai mic semn de self control la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
acestei situații se măreau cu fiecare clipă. Trebuia să fie vorba de angajamentul menționat de Patricia Hardie și Crang, nouă sute de mii de nave de război aeriene ducând o bătălie titanică în al șaselea decant. Decant? Medită cu o însuflețire confuză. Galaxia are forma unei roți imense - o împărțiseră în decanți. Mai erau și alte metode pentru reperarea latitudinii și longitudinii planetelor și stelelor, bineânțeles, dar... Enro înapoie hârtia consilierului său. Fața lui purta o expresie puțin încântată, iar ochi păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
interesul rațiunii, INVENTARIAȚI. Nu folosiți exprimarea: "Două fetițe ", dacă aveți cumva de spus: "Maria și Jeanne, două fetițe, distincte una de cealaltă și de toți ceilalți locuitori ai lumii..." De la locul său, agățat cum era de hublou, Gosseyn auzea murmurul confuz al unei discuții; fără să distingă cuvintele, constata că era vorba de un bărbat și o femeie. Prudent, vârî capul înăuntru. Văzu un culoar larg. La zece metri în stânga se găsea panoul deschis prin care intrase Leej. În dreapta, o zări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]