4,590 matches
-
Binevoiți, deci, să țineți d-lui Aristarhi același limbaj aspru ca d-lui Vogoride, pentru ca cei doi domni să primească în același timp, prin agenții lor, sfatul de a urma de acum înainte cu încredere direcțiunea leală și binevoitoare a consulului nostru general, căci, de altminterelea, ar risca să fie supuși unei cercetări și s-ar expune fără îndoială la rușinea unei destituiri... Precum reiese din scrisoarea de mai sus, sub protectoratul rusesc, situația unui Domn român era mai prejos de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
spațiul rămas alb. Această inserare fusese în mai multe rânduri cerută de Rusia, în urmă chiar în termeni foarte amenințători. După cererea lui Rukman, făcută în chip foarte imperios, Domnul închise Adunarea și declară „orice lucrare întru aceasta” desființată, iar consulul general plecă în curând la Constantinopol, spre a dobândi satisfacție pentru atingerea adusă de Adunare la prestigiul Rusiei. El se întoarse tocmai în luna mai a anului următor, 1838, întovărășit de Aristarhi, agentul lui Ghica la Constantinopol. Acesta aducea Domnului
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
-se această adoptare prin proces-verbal semnat de toți membrii. Se mai recomanda Domnului să pedepsească în chip aspru pe acei care ar manifesta vreo opunere la voința celor două Curți. Unii din boieri arătau veleități de rezistență, dar Domnul, cu consulii Franței și Angliei îi convinseră de zădărnicia vreunei opuneri. Spre a salva oareșcum amorul lor propriu, Domnul se mulțumi să citească numai o parte, acea mai puțin ofensatoare a firmanului, iar articolele fură inserate în Regulament printr-un proces-verbal, care
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
țării de Kiseleff prin ridicarea unui monument cu statuia lui, conferirea indigenatului și a titlului de mare ban. Această măsură dădu îndată naștere zvonului că ea nu alcătuiește decât primul pas pentru a face din Kiseleff, Domnul ambelor Țări Române. Consulul francez din Iași arată consternarea produsă la auzul acelei vești în Moldova, unde o asemenea eventualitate era privită ca primul pas către anexarea definitivă la Rusia. Agenții francezi pătrunseseră bine intențiile rusești. Iată ce găsim într-un raport al lui
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
pentru a trimite pe Kiseleff să inspecteze domeniile împărătești din Crimeea și guberniile vecine cu Basarabia. Posibilitatea împingerii lui la domnie părea atât de mare, chiar celor mai bine informați, încât vedem pe Mihai Sturdza găsind cu cale să declare consulului francez că jertfa ce ar face-o părăsind puterea, printr-o abdicare voluntară și demnă, nu i s-ar părea mare. De observat este că indigenatul conferit lui Kiseleff era cu desăvârșire ilegal și contrar Regulamentului deoarece acesta dispune că
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
prin aclamație, prin chiar acei care, fiind miniștri ai Domnului în cursul celor de pe urmă șapte ani, sau judecătorii și prefecții lui, astăzi nu pot decât să ia asupra lor o parte din ticăloșiile de care se învinovățește guvernul lui. Consulul Rusiei voia această demonstrație și ea a fost făcută; totuși, el va avea poate să dea odată seama de perturbările gratuite ce le aduce în această țară, în chiar momentul când recentele scene de măcel de la Brăila ar trebui să
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Petersburg, va urma să meargă înainte pe calea ce a apucat-o în chip atât de imprudent... În momentul în care principele Ghica n-a luat încă nici o hotărâre asupra chestiunii de a ști dacă va răspunde la adresa Obșteștei Adunări, consulul Rusiei, care voiește numaidecât ca Domnul să rămână sub lovitura unei pedepse dată după instigația sa (a consulului), a aflat că A. S. se gândea, în aceste împrejurări, să recurgă la sfaturile și chiar la condeiul fostului său mare postelnic, doctorul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
momentul în care principele Ghica n-a luat încă nici o hotărâre asupra chestiunii de a ști dacă va răspunde la adresa Obșteștei Adunări, consulul Rusiei, care voiește numaidecât ca Domnul să rămână sub lovitura unei pedepse dată după instigația sa (a consulului), a aflat că A. S. se gândea, în aceste împrejurări, să recurgă la sfaturile și chiar la condeiul fostului său mare postelnic, doctorul Arsaki. Deși acesta este bolnav, d. Dașcov s-a dus la dânsul pentru a-i notifica intențiile Curții
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sfaturile și chiar la condeiul fostului său mare postelnic, doctorul Arsaki. Deși acesta este bolnav, d. Dașcov s-a dus la dânsul pentru a-i notifica intențiile Curții sale, și acest ultimatum, scris de pe patul doctorului Arsaki, aproape sub dictarea consulului Rusiei, va fi probabil cauza ce va împinge pe Domn pe calea represaliilor și-1 va determina să răspundă Obșteștii Adunări pe același ton de învinuire și de violență. Datoresc încrederii A. S. comunicarea acestui document curios, care nu va lipsi
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
singură. (subl. a.) Acest imperios preambul 1-a adus să ceară principelui Ghica socoteală de legăturile sale zilnice cu agenții Austriei și Franței și a invitat pe d. Arsaki să-1 facă a înțelege, că numai după ce va fi ales pe consulul general al Rusiei ca singura sa călăuză pe calea plină de spini ce o are de parcurs, putea să gândească a lua ca familiari ai săi pe ceilalți agenți străini... ... Principele Ghica îmi citea încet toate aceste amănunte, pe cari
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de bruscă de ton și de dispoziție, că, în împrejurările care au răsturnat pe principele Ghica, capetele de învinovățire curat românești nu erau decât un mijloc și un pretext spre a ajunge la un rezultat care astăzi este desăvârșit: atotputernicia consulului Rusiei în toate afacerile țării. Membrii cei mai pătimași ai Obșteștii Adunări de la 1840 și 1842 gem de scârbă și când ei întreabă pe fostul lor coleg, astăzi domn, despre pricina schimbării sale, el le răspunde fără sfială că, în
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
actuale (care, trebuie s-o zic, în ochii lui se complică mult prin starea actuală a chestiunii sârbești), calea cea mai prudentă de urmat de către un domn al Țării Românești este de a lua ca călăuză, la fiecare prilej, pe consulul M. S. împăratului Neculai. Unul din miniștrii domnului îmi zicea chiar ieri în această privință: „Nu pierdem nădejdea ca noul nostru Domn să devină patriot, dacă deodată, d. Dașcov va începe să-i predice, în numele stăpânului său, interesele naționalității române
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
lucrare așteptată aici cu nerăbdare: numirile de judecători la diferitele divanuri... Fără a mai vorbi de modul în care tot ce se numește Ghica și Șuțu a fost jertfit ambiției și urii dușmanilor lor (Filipeștii), protejați de domn și de consulul Rusiei, toată lumea este de acord pentru a găsi, în noile promoții, numiri atât de veștejitoare încât nu mai este cu putință a se lua în serios nici adresa Obșteștii Adunări de la 1842, nici vreuna din proclamațiile care au semnalat evenimentul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
fraudulos... ... Principele Bibescu încarcă pe d. Dașcov cu semnele lui de prietenie și de favoare. Fără a mai vorbi de Nișamul împodobit cu pietre scumpe, adus de la Constantinopol, nu este zi care să nu reveleze câte vreo prodigalitate către d. consul al Rusiei sau persoanelor familiei sale. Credincios, de altminteri, obiceiurilor sale fără jenă (cavalières) pentru tot ce nu este Consulatul Rusiei, principele Bibescu care nu prevenise corpul consular de plecarea lui (la Constantinopol), nu 1-a prevenit nici despre întoarcerea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
precedent, ajung, mi se pare, cu îndestulare pentru a arăta la ce stare de robie către Rusia tratatele de la 1774 încoace și Regulamentul Organic aduseseră Țările Române și pe domnii lor. Nu voi mai urma cu citațiile extrase din rapoartele consulilor francezi din București până la 1848, decât pentru a arăta ce zic și cum judecă ei cunoscuta afacere Trandafirov: ... În mijlocul chestiunilor de interes local supuse în ultimul timp atențiunii Obșteștii Obișnuite Adunări, s-a înfățișat una care nu este fără importanță
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
se moralizeze, văzând din ce parte se află totdeauna favoarea, stă adesea la îndoială pentru a recunoaște din care parte se află onoarea și dreptatea... Dând seamă de opunerea, la sfârșit învinsă prin ordine superioare, a mitropolitului la căsătoria Domnului, consulul francez mai raportează: ... D. Dașcov a arătat în aceste împrejurări o pornire extraordinară împotriva mitropolitului și expresiile mâniei sale nu s-au oprit nici în fața respectului, ce oricare ortodox are obiceiul să-1 profeseze pentru somitățile sacerdoțiului grecesc... D. Dașcov nu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de la Adrianopol și chipul în care acest tratat se aduce la îndeplinire, se opune acestui sentiment. Nu prea iubim ceea ce ne stingherește și ne umilește. Din acest motiv, cei doi Domni nu suferă, decât cu mult necaz, subjecțiunea lor către consulul care, la orice moment, îi cenzurează pentru proiectele lor și le impune voința Curții sale. Dar ei știu prin experiență că puterea care i-a ridicat poate să-i și răstoarne, și este firesc ca ei să caute să și-
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ca oricine altul, trebuie ca prinpipele Bibescu să încline spre acea parte. Crescut la Paris, toate obiceiurile lui sunt franceze... În primăvara anului 1846, Billecoq, probabil în urma demersurilor Rusiei la Paris, fu rechemat și înlocuit prin de Nion. Rapoartele noului consul sunt departe de a ne înfățișa același interes ca acele ale predecesorului său. În ele găsim vestea plecării definitive din București a lui Dașcov și înlocuirea lui prin Kotzebue, consulul rus de la Iași. Vedem dintr-însele că Bibescu începuse să
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Paris, fu rechemat și înlocuit prin de Nion. Rapoartele noului consul sunt departe de a ne înfățișa același interes ca acele ale predecesorului său. În ele găsim vestea plecării definitive din București a lui Dașcov și înlocuirea lui prin Kotzebue, consulul rus de la Iași. Vedem dintr-însele că Bibescu începuse să fie mai puțin bine văzut de ruși: .... Rusia, din ce în ce mai puțin încredințată că va găsi în principele Bibescu o unealtă totdeauna ascultătoare, observă cu un ochi bănuitor direcția simpatiilor lui și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Rusia, din ce în ce mai puțin încredințată că va găsi în principele Bibescu o unealtă totdeauna ascultătoare, observă cu un ochi bănuitor direcția simpatiilor lui și se pregătește să-i provoace la trebuință greutăți serioase, stârnind nemulțumirile boierimii și a clerului. Atitudinea noului consul al Rusiei lasă să se întrevadă dispoziții cu totul deosebite de acelea de care era animat predecesorul său. Legat de cauza Domnului actual prin însuși rezultatul alegerii de la 1843 și printr-o lungă reciprocitate de îndatoriri, d. Dașcov știa să
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sa înfățișa ca de natură a jigni susceptibilitatea Domnului. Nimica în caracterul și în antecedentele d-lui de Kotzebue nu ne îndreptățește să așteptăm de la el aceleași menajamente. Suplețea rusească a fost înlocuită prin țăpeneala germană și controlul politic, conferit consulului Rusiei, se exercitează de acum înainte, dacă nu mă înșel, când cu inflexibilitatea unui consemn, când cu exigențele sâcâitoare a unei priveghieri polițienești... Kotzebue, care făcuse lui Mihai Sturdza, timp de nouă ani, viața atât de amară, era nu numai
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
pre larg despre acea acțiune în Moldova în timpul domniei lui Mihai Sturdza. Situația îndeobște era identică în Moldova ca și în Țara Românească: Rusia voia să aibă în capul ocârmuirii, nu un domn, ci un gubernator rus, controlat de-aproape de consulul ales pe sprânceană spre acest sfârșit de către Cabinetul din Petersburg. Cu totul deosebită însă este personalitatea Domnului. Iată cum ni-l descrie Cochelet un an după înscăunarea lui: ... Toate aceste speranțe au fost înșelate. Nu se știa că principele Sturdza
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
boierii cei mai însemnați din Moldova, povestește cum Iordaki Catargiu propusese, cu prilejul alcătuirii Regulamentului Organic, unirea celor două țări sub același domn. Rusia aprobase propunerea, crezând că va putea astfel să numească un principe rus. Iordachi Catargiu, cu sfatul consulului englez Blutte, propuse, spre a evita această eventualitate dezastruoasă, ca principele să fie pus sub garanția Franței, Angliei, Austriei și Rusiei, iar principele lor să se aleagă dintre membrii familiilor domnitoare ale statelor de al doilea ordin. Rușii se grăbiră
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
viitorului lor, dacă nu pune definitiv stăpânire pe dânsele... Rezultatul imediat al acestor certuri fu sosirea lui Rukman la Iași, cu instrucțiuni din Petersburg, poruncindu-i: ... Să certe hotărât pe boierii opoziției și să le restituie hârtiile ce le adresase consulului general al Rusiei din București; să le declare că Curtea Protectoare n-are a se amesteca în aceste dezbateri interne și pătate de altminteri de ilegalitate din partea opoziției, de vreme ce, după vorbirea Regulamentului, doleanțele țării trebuie adresate Obșteștei Adunări; în sfârșit
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
țări prin scrierile lor indecente în gazetele străine; în sfârșit să respecte autoritatea constituită, în persoana șefului... Pe de altă parte, se dădu lui Mihai Sturdza, prin mijlocirea socrului său, Ștefanaki Vogoridi, un blam secret și se hotărî ca supravegherea consulului asupra lui să fie mai riguroasă. Iată cum rezumă consulul de la Iași, Huber, în raportul său de la 23 martie 1838, către Molé, puterile pretinse și chiar uzurpate de consulul rusesc, Besack, față de ocârmuirea lui Mihai Sturdza. ... Spre a ști bine
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]