62,644 matches
-
la înălțimea unei noi identități. Unui nume nou. Noi relații. Handicapuri. E greu să-mi amintesc drept cine am început călătoria asta. Fără îndoială, ăsta-i genul de stres pe care trebuie că-l simte virusul HIV aflat într-o continuă mutație. — Domnule? îi zice tipul de la graniță lui Seth, fostul Alfa Romeo, fostul Chase Manhattan, fostul Nash Rambler, fostul Wells Fargo, fostul Ebergard Faber. Tipul de la graniță zice: Domnule, aduceți cu dumneavoastră vreun fel de marfă în Statele Unite? Vârful mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
așază peste mine. Trebuie să arăți ca și când ai păstra niște secrete, zice. Dacă ai de gând să înfrunți lumea de afară, domnișoară Paciență, trebuie să nu-i lași pe oameni să-ți vadă fața, zice. — Poți merge oriunde în lume, continuă Brandy fără-ncetare. Pur și simplu nu-i poți lăsa pe oameni să știe cine ești cu adevărat. Poți duce o viață absolut normală, zice. Doar că nu poți lăsa pe nimeni să se apropie de tine, ca să nu afle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
și cristaluri, seturi de ceai, samovare, sfeșnice, cupe de tot felul. O femeie într-o uniformă șleampătă de tweed de secretară sperietoare de ciori despachetează cadourile astea de argint și cristal și ia notițe într-un carnețel roșu. Un flux continuu de flori ne înconjoară ca un vârtej, găleți de iriși și trandafiri și violete. Vila e dulce de parfumul florilor și plină de aroma prăjiturelelor pufoase și-a ciupercilor umplute. Nu-i stilul nostru. Brandy se uită la mine. Mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
care sînt regulile de funcționare ale Serviciului, cu atît mai puțin cele de conviețuire în cadrul acestuia, dar ele existau și erau respectate cu strășnicie, constituia în concepția lui Mihai Mihail cea mai bună verificare a oamenilor săi. Exista așa o continuă stare de alarmă și de verificare a oamenilor, regulile nescrise apăreau la lumină cu claritate pe măsură ce omul se integra tot mai mult, mai adînc în Serviciu. Puteai să nu știi decît cîteva dintre ele, mai de suprafață, asta îți permitea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Ministerul de Război, mărunt, uscățiv, cu ochelari de sîrmă prin care se zăreau ochii negri și neliniștiți, ca de șoricel. În toate aducea cu un șoricel, părul cenușiu și puțintel cam lung, costumul gris cu umeri căzuți, mîinile mici în continuă mișcare, dar nu era deloc ceea ce părea. În adevăr, era o fiară neiertătoare, cu o putere nemăsurată, schimbase câțiva miniștri și chiar vreo doi șefi de guvern, o adevărată fiară, cu mișcări neprevăzute și stăpînă cu totul pe împrejurimile sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
avea să-i strângă pe cei drepți, pe care avea să-i pună la adăpost pe creasta unui munte în ziua în care va reapărea curcubeul. Orice ar fi fost, cert era că există cu adevarat, ceea ce menținea o teamă continuă printre acești băștinași care nu duseseră niciodată lipsa de motive de a se simți speriați. La dialectul lor încâlcit, la lipsa lor de ospitalitate și la reținerea lor de a colabora se adaugă faptul că nici macar fetele de pe insulă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
vânt de o sută cincizeci de kilometri pe oră, care parcă încerca să ia toată insula pe sus. Cand copacii începură să se frângă cu trosnete violente, iar mugetul oceanului care se lovea de recif se transformă într-un tunet continuu, care prindea ecou în pereții peșterii, nici macar flegmaticul Oripo nu reuși să închidă un ochi. Tapú Tetuanúi se pregătea de săptămâni întregi, cu mult entuziasm, ca să lupte împotriva sălbaticilor, dar nu era deloc pregătit pentru lupta împotriva forțelor dezlănțuite ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
explicându-i că, dacă Te-Onó n-ar fi fost dintotdeauna un neam de asasini, nimănui nu i s-ar fi năzărit să vină să-i încolțească la ei acasă. Poate că acela pe care l-ai omorât era foarte tânăr, continuă. Dar în mod sigur ar fi luat parte la următoarea expediție și poate c-ar fi răpit-o și violat-o pe însăși Maiana... Ți-o imaginezi pe Maiana noastră în mâinile ăstora? întreba, în timp ce clatină din cap. Sunt niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
părea să se fi topit sub soarele canicular. Tapú Tetuanúi observase că, de când părăsiseră insula sălbaticilor Te-Onó, eroul sau abia dacă mai dormea, si se întreba cât timp avea să mai reziste fără să cadă bolnav, ținând cont și de continuă tensiune emoțională la care era supus. Nu mai avea nici o îndoială că era un supraom, în stare să observe detaliile care le scăpau tuturor celorlalți, să gândească pentru toți și să ia decizii care să-i vizeze pe toți, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
gest semnificativ cu mâinile. Dar mi-a venit o idee cu care am putea să ștergem rasă asta de pe fața pământului!... I-am anihila definitiv!... Urmară zile pline de tensiune. Cele mai tensionate din viața unor oameni care trăiau emoții continue, de un an și ceva încoace, si care credeau că au dreptul să spere că, în sfârșit, au reușit să depășească nenumăratele greutăți cu care destinul le-a presărat drumul. Dar nu era așa. Faptul că au construit o navă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
includ o bogată documentație de imagine care, sper, va ajuta la asimilarea mai ușoară a informațiilor. Sunt conștient că rămân încă multe de făcut pentru îmbunătățirea unei asemenea cărți. Din această cauză, o consider primul pas necesar dintr-un demers continuu, care se va materializa în ediții viitoare adăugite și îmbunătățite, menite să reflecte schimbările produse de „revoluția digitală”. Cunoștințele tehnice sunt necesare, dar nu și suficiente pentru a fi un adevărat fotograf. În spatele camerei trebuie să se găsească un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
o iluminare cu contraste mari între zonele luminate și cele din umbră. Efectul obținut este unul dramatic. Sursele de lumină concentrată sunt folosite și pentru redarea texturilor suprafețelor obiectelor fotografiate (figura 5.2). Sursele de lumină artificială pot da lumină continuă, care durează atât timp cât lampa este conectată la curent, sau lumină de tip flash (bliț), ce reprezintă o descărcare luminoasă, controlată și sincronică a mai multor flash-uri. Controlul iluminării, în acest caz, se face ori prin fotografierea digitală (putem vizualiza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
programul de computer recunoaște formatul respectiv. Formatele de imagine cel mai frecvent folosite sunt: - JPEG (.jpg) - Joint Photographic Experts Group; - TIFF (.tif) - Tagged Image File Format; - Photoshop (.psd) - Photoshop document. JPEG este standardul industrial pentru compresia imaginilor fotografice cu tonuri continue. Acest format este o „compresie cu pierderi”. Astfel, calitatea imaginii scade odată cu gradul de compresie a imaginii (figura 8.2). Obținem fișiere de mici dimensiuni care pot fi mai ușor transferate de pe un computer pe altul sau trimise ca fișiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
prin diferite moduri de culoare. Imaginile alb-negru pot fi descrise prin modurile bitmap și greyscale. Într-o imagine bitmap, fiecare pixel din grilă poate avea doar valorile alb și negru. Modul greyscale se folosește pentru redarea imaginilor alb-negru cu tonuri continue. O imagine color poate fi obținută prin amestecul aditiv al celor trei culori primare ale luminii: roșu, verde, albastru (modul de culoare RGB). Toate celelalte culori din spectrul vizibil se pot obține din combinarea în proporții diferite a acestor trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
sau prin introducerea cardurilor în cititoare de carduri. Fig. 9.15. Diferite tipuri de carduri de memorie pentru camerele digitale (card SD, Flash Card pentru camere SLR, card tip Memory Stick pentru camerele Sony) Tehnologia digitală se află într-o continuă dezvoltare, fapt ce provoacă o uzură morală rapidă a echipamentelor și proceselor. În viitor, camerele digitale vor trebui să rezolve problema calității imaginii digitale profesionale în raport cu calitatea imaginii de pe peliculă. Imaginile pe pelicule fotografice de format mediu și mare au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
enigmă a vieții ei. La sfârșitul lui octombrie plecă în excursie la Durău. În timpul drumului, colega de bancă îi fu o companie deosebit de comodă. Tăcută, marcată de viața încâlcită de familie pe care o trăia, Mara prefera să asculte sporovăiala continuă a Luanei decât să vorbească. Părinții ei divorțaseră pe vremea când era foarte mică. De atunci, maică-sa trăia în concubinaj alături de un bărbat cu care, între timp, mai făcuse un copil. Mara era plimbată de la mamă la tată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ei, cu o față radioasă de sărbătoare ițită din spatele unui cadou cât roata carului de mare. Amândouă îl sărutară pe obraji iar băiatul le însoți în sufragerie, cu fața arzând. Intrarea Emei fu umbrită, ca de fiecare dată, de sporovăiala continuă și fără sens a Vandei. Luă cadoul din mâinile fetei și-l întinse băiatului, cu o expresie atât de mândră, de parcă-i dăruise Turnul Eiffel. Unchiul Dali îl sărută zgomotos, îl ridică în brațe și-l mângâie în creștetul capului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
strigat sus și tare că ea nu va face față, să dea examen împreună la Facultatea de electrotehnică. Cum era de așteptat, băiatul a intrat și fata a picat. Văzând disperarea în care se cufundase Sanda și stresată de tânguielile continue ale acesteia că eșecul ei o făcuse să nu mai poată ieși din casă de rușine, Luana se apucă serios de învățat. Dădu un alt examen în toamnă și intră la Facultatea de textile. Fericire fără margini pentru Sanda și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Ce-a fost în mintea lui? De ce s-a lăsat purtat de o clipă de orgoliu și nu s-a oprit, măcar o secundă, să judece la rece, detașat, o situație ce se tot repeta de când lumea și pământul? Încurajată, continuu, de atitudinea lui iubitoare, cine știe, prin apariția unui copil mai apoi, ea ar fi rămas legată de el pentru totdeauna. Dar, așa ca altă dată, totul venea prea târziu. Pierdea, de fiecare dată, trenul către ea. Acum, cea din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
că nu conta, că o iubea oricum. Ștefan... El o opri, ca și cum ar fi știut ce-i trece prin minte și nu era momentul să discute despre asta. Gata, acum. Vom mai vorbi când te întorci. La Sinaia a plouat continuu preț de trei zile și copiii au fost nevoiți să se joace în camera de hotel. Luanei i-a fost peste puteri să nu arate că se plictisește. Iuliana sperase ca ea să se poată deschide, profitând de aceste momente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Înghițituri. A luat și un cubuleț de gheață și, tot răsfoind ziarele, l-a supt până ce i-a amorțit limba. Așa a trecut cu Însuflețire de la un teanc de ziare la altul, oprindu-se doar din când În când. Repatrierea continuă JAKARTA, 6 decembrie 1950 - Repatrierea familiilor olandeze din Indonezia continuă cu hotărâre. Se estimează că numărul celor de naționalitate olandeză care părăsesc Indonezia este În creștere. Astăzi a decolat de pe aeroportul Halim Perdana Kusumah un avion al companiei KLM Încărcat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ei. Noile cunoștințe acumulate masiv din lecturi, în loc să se ordoneze, rămâneau în dispersie, refuzau să descifreze mecanismul complex al asociațiilor și asta o deruta, o umplea de nesiguranță. Atunci când începea să vorbească, starea de tensiune, instalată brusc, producea o invazie continuă de informații care mai de care mai atrăgătoare, în aparență și mai demnă de semnalat în discuție. Începea o idee și se dispersa, începea o alta și o abandona. Ar fi vrut să scânteieze prin noutatea deducțiilor, să epateze, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Tot nu se dusese la policlinică să consulte un oculist. Ajunse acasă aproape orbită, bâjbâi după cheie, se obișnui greu cu lumina din cameră, mobila, scaunele, biblioteca erau întunecate iar contururile lor păreau formate dintr-o pulbere strălucitoare într-o continuă mișcare. Îi era foame și nu avea nimic în frigider dar nimeni n-o forța să se ducă, să alerge pe la alimentare după una sau alta, să aștepte pâinea. Ea își desfăcea un borcan de compot făcut de mama sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
s-o înăbușe, s-o strivească sub povara cerințelor, cu atât mai înverșunat cu cât vedea limpede că fata nu poate fi manevrată după bunul său plac, nici cu vorbe bune, nici cu vorbe rele, nici cu amenințări, o sâcâială continuă, agasantă, o tensiune menținută zi de zi la aceeași cotă deși observa bine că fata i se împotrivea, îi scăpa din mână, se închidea în ea, devenea alunecoasă imposibil de controlat. Din acea perioadă Carmina reținea doar sentimentul presant al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
celor două personaje puteri de disecție, văzu țesuturile lor scăldate de sângele plin de particule asemănătoare, circulația lichidului rubiniu ce ajungea atât de aproape de suprafața corpurilor încât ți se părea imposibil că stratul minuscul de tegument poate opri acel flux continuu ce părea ilogic, să poată fi stopat și reîntors către interioare, încărcat cu aluviuni, într-un reflux mai greoi, mânat de aceeași pulsație ce-l împinsese către exterior. Le-a văzut circumferințele creierelor, străbătute de vinișoare roșiatice, ascunzișurile, stufărișul, labirintul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]