10,699 matches
-
celălalt pol al experienței umane. Toate celelalte mari civilizații sunt fie apuse (Egiptul, Mesopotamia, America precolumbiană), fie prea absorbite de problemele supraviețuirii în condiții extreme (culturile primitive), fie prea apropiate de noi (culturile islamice, India) pentru a putea oferi un contrast atât de total, o alteritate atât de completă, o originalitate atât de radicală și de evidentă precum China. Numai când privim îndeaproape China ne putem face o idee mai exactă despre propria noastră identitate și începem să înțelegem ce parte
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
sublinia că, potrivit actualelor estimări, numărul de țări care urmează să asigure grosul aprovizionării după 2010 scade comparativ cu cel de astăzi, ceea ce accentuează preocupările în domeniul securității. În alți termeni, bazinele existente pot cunoaște un declin al producției. Prin contrast, regiunea caspică se numără printre puținele zone de producție petrolieră capabile să sporească în mod semnificativ volumul livrărilor în anii următori și, astfel, să devină un centru major de alimentare a cererii în acest domeniu. Evaluările de specialitate ne spun
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
incapabili, date fiind humusurile noastre culturale, ci pentru a Îmbogăți și a revigora o capacitate creatoare și conceptuală care să elibereze acțiunea. Cu cât Îl privești mai mult pe celălalt Încercând să-l Înțelegi, cu atât afli mai mult, prin contrast, despre tine Însuți! Armonie la Narita În fața scanerului de bagaje pentru zborul companiei Air France spre Paris-Charles De Gaulle, doi angajați ai vămii, echipați cum se cuvine În uniforme, cu cravate și cămăși albe, afabili, dar stricți, stau În fața benzii
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Moinet, de la Universitatea din Poitiers, care ne-a precedat În Arhipelag pentru realizarea tezei de doctorat pe care am avut onoarea să o conducem. Un cuvânt și pentru Jacques Perche de la societatea Avence, cu care am petrecut o săptămână de contrast cultural la Tokyo, În ianuarie 2004, pentru realizarea unei anchete asupra utilizării internetului mobil. Un cuvânt pentru Jean-Yves Prax, coordonatorul acestei colecții de la Dunod, dar și companion la două conferințe la Tokyo și de catamaran la Portes en Ré. Dintr-
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
albul. Din aceleași cauze, un pătrat roșu pe fond alb, pare foarte întunecat, în timp ce pătratul roșu pe fond negru strălucește și pare foarte cald. In toate alăturările de acest fel culorile acționează unele asupra altora în același timp și prin contrast. Se vorbește deseori despre armonie coloristică, care nu înseamnă altceva decât interacțiunea simultană a două sau mai multe culori. Judecata unor astfel de fenomene este însă un act pur subiectiv, care depinde de fiecare om în parte. Există chiar și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
printre ideile precursoare ale impresionismului. Delacroix a fost influențat de Turner și Constable, devenind unul din marii colorițti ai lumii dar și un teoretician de seamă cu toate că nu a lăsat tratate despre teoria culorilor. Are un aport deosebit în domeniul contrastelor complementare, în cel al relațiilor culorilor pure compuse. Pasul următor va fi făcut de Paul Cezanne care, a înlocuit modelul clasic al clarobscurului cu juxtapunerea petelor de culoare abolind în fapt noțiunea de lumină și umbră. Aceasta însemnând în ultimă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
lumina în tablou -dar nu depășește viziunea clarobscurului. Următorul pas este făcut de I.Andreescu care a încercat să lumineze colorat unele zone sau răspândește tonul în afara granițelor sale creând "ambianța". St.Luchian este cel care renunță la calrobscur în favoarea contrastului cald-rece, coloristic strălucitor. N.Tonitza remarcă despre alt reprezentant al picturii românești : "La Pătrașcu, în fiecare lovitură de cuțit, în fiecare urmă de penel este o nesfârșită de variată lume cromatică, trăind aparte și totuși legănându-se cu o surprinzător
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
se țină seama de anumite legi și anume: 1. Legea acomodării asigurarea unui efort vizual optim printr-o minimă solicitate a ochiului, știind că acomodările bruște și repetate duc la oboseală, la pierderea sensibilității și chiar la orbire. 2. Legea contrastelor simultane după cum se știe, contrastul dintre culorile învecinate influențează puternic, înclinând percepția spre dominanta celei mai mari opoziții. Astfel de schimbări pot fi cele mai bine observate în relațiile dintre alb, negru sau cenușiu. O pată albă pe negru apare
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
legi și anume: 1. Legea acomodării asigurarea unui efort vizual optim printr-o minimă solicitate a ochiului, știind că acomodările bruște și repetate duc la oboseală, la pierderea sensibilității și chiar la orbire. 2. Legea contrastelor simultane după cum se știe, contrastul dintre culorile învecinate influențează puternic, înclinând percepția spre dominanta celei mai mari opoziții. Astfel de schimbări pot fi cele mai bine observate în relațiile dintre alb, negru sau cenușiu. O pată albă pe negru apare mai albă, mai luminoasă, și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
verde și mai rece, lângă turcoaz mai roșcat și mai cald; TURCOAZUL apare lângă albastru, mai vrde și lângă verde, mai albăstrui; VERDE apare lângă turcoaz, mai gălbui și mai cald, lângă galben mai albăstrui și mai rece. 3. Legea contrastelor succesive deoarece percepția este un fenomen ce cuprinde în mod curent secvene succesive sau posterioare. După cum s-a văzut ochiul omului trebuie să aducă fiecărei culori principalul ei contrast, fie valoric, fie complementar. Așa de pildă, privind câtva timp o
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
mai cald, lângă galben mai albăstrui și mai rece. 3. Legea contrastelor succesive deoarece percepția este un fenomen ce cuprinde în mod curent secvene succesive sau posterioare. După cum s-a văzut ochiul omului trebuie să aducă fiecărei culori principalul ei contrast, fie valoric, fie complementar. Așa de pildă, privind câtva timp o siluetă neagră pe fond luminos și închizând apoi brusc ochii, vom vedea imaginea "negativă", silueta luminoasă pe un fond foarte închis. Tot așa dacă privim un perete de culoare
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
toate obiectele vor tinde să se coloreze în albastru, complementarea portocaliului, dar mai deschis și mai albicios. Acestea sunt imaginile "posterioare". Dar procesul nu s-a terminat. Continuând să privim imaginea colorată posterioară, se va întîmpla un nou fenomen de contrast, ochiul producând spontan culoarea complementară celei posterioare, dar mai închisă;în cazul albăstruiul, va apărea porocaliu închis. În coloristică se mai întâlnește și fenomenul iradierii ce face ca un obiect de culoare deschisă să pară mai mare decât un altul
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
tonurilor calde. Printre cele mai caracteristice domenii a căror pondere social-economică este deosebită, se numără școlile, uzinele,atelier ele, laboratoarele, unde instrumentele și utilajele trebuie să fie colorate în alte tonuri decăt pereții. In acest domeniu imediat cunoscuta lege a contrastelor își află utilitatea. Cromatica interioară a arhitecturii mai presupune o gamă foarte largă de condiții și probleme specifice, mergând de la acelea ale birourilor sau magazinelor, până la cele ale locuințelor și hotelurilor, teatrelor sau ale sălilor de concert, cinematograf și de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
sunt așezate exact diametral opuse. Perechile complementare primare sunt albastru cu portocaliu, roșu cu verde și gălbui cu violet; iar cele complementare binare: albastru violet cu galben-portocaliu, roșu-violet cu galben verzui și roșu-portocaliu cu albastru-verzui. Culorile aflate în așa numitul contrast complementar se intensifică și se exaltă una pe alta până la un mare grad de luminozitate, când sunt alăturate. Două lumini colorate complementare amestecate dau alb. Experiența clasică, făcută în secolul trecut, arată că dacă izolăm perfect un ochi de celălalt
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
perfect un ochi de celălalt printr-un ecran perpendicular pe nas și proiectăm apoi un fascicol roșu în ochiul stâng și unul verde în cel drept, privitorul percepe lumina albă. Prin juxtapunerea a două culori complementare pure se produce un contrast violent, nearmonic, strident. (Planșa nr.6). Se știe că amestecul fizic a două culori complementare duce la fenomenul de acromatism total, la obținerea griului perfect, la neutralizarea lor cromatică. Depinde de dozajul acestui amestec fizic. În contrastul complementar se cere
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
se produce un contrast violent, nearmonic, strident. (Planșa nr.6). Se știe că amestecul fizic a două culori complementare duce la fenomenul de acromatism total, la obținerea griului perfect, la neutralizarea lor cromatică. Depinde de dozajul acestui amestec fizic. În contrastul complementar se cere ca una din cele două culori să fie dominantă ca întindere ori strălucire și de asemenea alături de aceasta, pentru temperarea contrastului violent se temperează și se produce un acord cromatic. (Planșa nr.7). A împrumuta unei culori
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
total, la obținerea griului perfect, la neutralizarea lor cromatică. Depinde de dozajul acestui amestec fizic. În contrastul complementar se cere ca una din cele două culori să fie dominantă ca întindere ori strălucire și de asemenea alături de aceasta, pentru temperarea contrastului violent se temperează și se produce un acord cromatic. (Planșa nr.7). A împrumuta unei culori din caracterul celeilalte înseamnă a crea între ele o analogie. (Planșa nr.8). Într-o compoziție pot fi folosite una sau mai multe perechi
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
se produce un acord cromatic. (Planșa nr.7). A împrumuta unei culori din caracterul celeilalte înseamnă a crea între ele o analogie. (Planșa nr.8). Într-o compoziție pot fi folosite una sau mai multe perechi de complementare. Pentru înțelegerea contrastului complementar pot fi folosite reproduceri de artă după picturile artiștilor: Ștefan Luchian "Anemone" Nicolae Tonitza Matisse Van Gogh f) Tot de relațiile complementare depinde și așa-numitul contrast simultan , exprimând chiar una din caracteristicile fiziologice ale percepției coloristice. Dacă fixăm
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
pot fi folosite una sau mai multe perechi de complementare. Pentru înțelegerea contrastului complementar pot fi folosite reproduceri de artă după picturile artiștilor: Ștefan Luchian "Anemone" Nicolae Tonitza Matisse Van Gogh f) Tot de relațiile complementare depinde și așa-numitul contrast simultan , exprimând chiar una din caracteristicile fiziologice ale percepției coloristice. Dacă fixăm, de pildă, mai multă vreme un disc roșu, vom constata că ele se înconjoară la un moment dat de o aureolă verzuie. (Planșa nr.9). Și dacă imediat
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
roșu, vom constata că ele se înconjoară la un moment dat de o aureolă verzuie. (Planșa nr.9). Și dacă imediat după aceea mutăm brusc privirea pe o foaie albă vedem curând apărând un disc verzui, fenomen ce se numește contrast succesiv sau imagine negativă. Efectul simultan apare și între culori pure, care nu sunt exact complementare. Fiecare din cele două culori caută să o împingă pe cealaltă în complementarul ei, de cele mai multe ori amândouă pierd caracterul lor real, strălucind în
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
vibrare schimbătoare. Ele pierd caracterul lor real-obiectiv și vibrează într-un câmp ireal de acțiune individuală ca într-o nouă dimensiune. Culoarea pare dematerializată. Realitatea unei culori nu este totdeauna identică cu efectul ei. (Planșa nr.10). g) Un alt contrast coloristic esențial este cel dintre cald și rece. Seria culorilor calde este aceea care se apropie în cercul cromatic, de portocaliu-roșcat, iar cea a culorilor reci, care se apropie de albastrul verzui. Ele dau o senzație de căldură sau răcoare
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
sau mai puțin închis, în funcție de proporția culorilor combinate. Tonurile rupte, griurile colorate sau tonurile grizate au o mare însemnătate în cromatica generală, fiind incomparabil mai răspândite decât culorile pure. Rubens arăta într-o lucrare că în alcătuirea unui tablou, totalitatea contrastelor de tonuri pure nu trebuie să depășească o treime din suprafață, restul de două treime fiind rezervat exclusiv tonurilor rupte. (Planșa nr.12). Griurile colorate se obțin prin mai multe moduri: amestecând culoarea pură cu complementara sa în alte proporții
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
se obține o scală de valori, trepte de griuri negre sau degradeuri în alb și negru. (Planșa nr.13). Amestecul de 3 culori primare în părți egale produce un gri neutrufdupă alți autori negru) R+G+A = gri neutru j) Contrastul în sine al culorilor este cel mai simplu contrast cromatic. Se obține prin juxtapunerea tentelor de culori pure, strălucitoare și luminoase (culori primare și culori binare). Pentru a reprezenta acest contrast sunt necesare cel puțin 3 culori. (Planșa nr.14
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
negre sau degradeuri în alb și negru. (Planșa nr.13). Amestecul de 3 culori primare în părți egale produce un gri neutrufdupă alți autori negru) R+G+A = gri neutru j) Contrastul în sine al culorilor este cel mai simplu contrast cromatic. Se obține prin juxtapunerea tentelor de culori pure, strălucitoare și luminoase (culori primare și culori binare). Pentru a reprezenta acest contrast sunt necesare cel puțin 3 culori. (Planșa nr.14) Prezența albului și negrului amplifică expresivitatea acestui contrast deoarece
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
alți autori negru) R+G+A = gri neutru j) Contrastul în sine al culorilor este cel mai simplu contrast cromatic. Se obține prin juxtapunerea tentelor de culori pure, strălucitoare și luminoase (culori primare și culori binare). Pentru a reprezenta acest contrast sunt necesare cel puțin 3 culori. (Planșa nr.14) Prezența albului și negrului amplifică expresivitatea acestui contrast deoarece intervin efectele caracteristice de creștere a luminozității, respectiv strălucirii culorilor. O tentă de culoare (primară sau binară) înconjurată de negru devine mai
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]