10,875 matches
-
Altaras și stând la o șuetă, evreul, în mare formă ca de obicei, le-a dezvăluit câteva dintre „secretele” afacerilor. Omul acesta făcuse o adevărată pasiune pentru monedele din aur. Îi întrerupea pe cei doi prieteni: „Măi, ia ascultați voi conversația aceasta! Știți cui telefonez acum? Lui „madame Steinberg”! E cea mai bogată femeie din Montreal”. O suna periodic și cumpăra de la ea monede din aur la un preț convenabil. Știa să-i „intre pe sub piele” și exploata slăbiciunea femeii, obținând
„DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370915_a_372244]
-
după grosimea ochelarilor. Pare doar un pic mai scund. - De fapt,merg până la Bran ! Nu-mi mai găsesc nevasta ! spune rapid ,sărind direct la conținut ca și cum ne cunoaștem de o eternitate. Sincer ,mie îmi plac oamenii vorbăreți și dispuși la conversație. Eu nu sunt chiar la fel,leg conversația direct la gură . Și poate tocmai de aceea... - Ați pierdut nevasta prin castelul lui Dracula ? E greu s-o mai găsiți ,am auzit că ăsta suge sânge ! încerc o glumă cam sinistră
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
scund. - De fapt,merg până la Bran ! Nu-mi mai găsesc nevasta ! spune rapid ,sărind direct la conținut ca și cum ne cunoaștem de o eternitate. Sincer ,mie îmi plac oamenii vorbăreți și dispuși la conversație. Eu nu sunt chiar la fel,leg conversația direct la gură . Și poate tocmai de aceea... - Ați pierdut nevasta prin castelul lui Dracula ? E greu s-o mai găsiți ,am auzit că ăsta suge sânge ! încerc o glumă cam sinistră ,ca să destindem atmosfera roșie, de semafor. Și o
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
din limba latină, din «dolus», «dolere» care înseamnă durere, dar sentimentul dorului e intraductibil, e un sentiment răscolitor și mistuitor și este specific numai poporului român. Exemplificăm aceasta prin doinele noastre populare”, întocmai acestea-s cuvintele rostite la începutul unei conversații cu doinitoarea bucovineană Mina Pâslaru de către poetul bucovinean Grațian Jucan. Astăzi, când atât glăsuitorul prin cuvânt, cât și glăsuitoarea prin glas, poetul și cântăreața care au plămădit la un loc durerea și dorul din lutul propriilor vieți, smălțuindu-le cu
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
creștere, dar mincinoasă, fără culoare decisă, neinteresată de trecerea vremii. Acum ce să îi spun? Comunicarea îmi crea un sentiment comic, spre surprinderea mea. Pe mine nu mă caracterizează simțul umorului și știu că rareori zâmbesc când este vorba de conversație. Dar mă încurcasem în acest dialog ce trebuia să devină spectaculos. Mai târziu sau mai devreme ar fi fost recomandabilă o frază de început. Mă uitam încă și am avut impresia că privirea mă părăsește în favoarea unei înțelegeri ascunse între
DINCOLO DE CEI PATRU POLI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369834_a_371163]
-
cântecele cu nimicul! De aceea se vădește interesul nostru de a-i cunoaște mai de aproape și mai adevărat pe artiștii Traian și Valeria Ilea, mai cu seamă că întâlnim în persoanele lor doi cântăreți de muzică populară cu o conversație necrezut de caldă, naturală, omenoasă. Din ce plaiuri de patrie și-a sorbit sevele spiritului dovedite a fi aliajul primordial al zidirii unice pentru fiecare artist unit în aproape toate cazurile cu particularitățile locale ale așezării natale, Traian Ilea? Sunt
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
prezint logodnica. Roșie ca focul Anica se prezentă. Era șocată de noul epitet folosit de Ionel. Încă nu avea glas așa că și-a șoptit doar numele și atât tot! Ambii flăcăi au zâmbit pe sub mustață rasă și și-au continuat conversația întreruptă de prezentare. - Ionel salvează-mă! - Ai probleme cu Mira? - De fapt cu familia ei. Unde putem sta de vorbă? - Păi ieșim în larg pe iaht. - Bună ideea. Ne putem îmbarca? Între timp sosia Anei se apropie de grup. Ahmed
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
ce fericire mi-a oferit tatăl meu fizic. Bietul Ionel. Deplâng munca lui în noaptea nunții. Nu va fi ușor să deschidem calea pruncilor pe care-i va aduce barza. Ambele au rămas pe gânduri frământate însă de probleme diferite. Conversația a fost reîncepută după lung tăcere de către Anica. - Pot ști de ce mi-ai sugerat să nu continui școala la liceul din Tg. Mureș? - De teamă. Poate și din egoism. - Pot afla amănunte? Adânc cufundată în gânduri în care recapitula toată
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
cuplu și ne satisfacem reciproc. Mary tot mai face pe îmbufnata așa că Lary a trebuit să o sărute din nou. În sfârșit se liniștesc. După puțin timp Lary sune: - A sosit expertul invitat, fac legătura fonică spre a putea auzi conversația dinte noi. O discuție tematică în Olimp - Sunt Lary Craftman, șeful proiectului Reconstituirea vieții și evoluției planetelor prin simulare, derulat de Consiliul planetar. Planeta în studiu, aflată actual din punctul de vedere al civilizației cu cca. 1000 ani în urma civilizației
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
faci coană Matilda, de te închini așa cu foc? - Păi e Bobotează și vine părintele! Ce, nu-l auzi? spuse femeia. - Ha, ha, ha! râse cu foc Emil. E Nicu, coană Matilda, este Nicu, colegul meu de cameră! continuă el conversația. - Cum? Dar cântă așa frumos! Ce voce are! se miră Matilda. - Nu știi că tatăl său este preot? De aceea știe toate cântările bisericești la perfecție! explică tânărul. - Păi și de ce nu s-a făcut și el preot? întrebă femeia
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
în compartimentul unu. -Am înțeles! se auzi vocea lui Lup. --Ei! Cum e? Nu-s cu dedicație? spuse locotenentul privindu-l pe Shantal Perlyn. Cele două sprâncene argintate se arcuiră și de pe chipul bărbatului dispăru aparenta jovialitate afișată la începutul conversației. -Ce scrie acolo? întrebă locotenentul prezentând imaginile dintr-o apăsare a unei taste. Se vede clar un nume ... ,, Arc Silan”. Aha! Ia te uită și aici... ,, Da-ți-vă la o parte ... Vreau să-i scriu numele cu mâna mea
FORTĂREAȚA – PARTEA A III- A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369261_a_370590]
-
spune orice. Nu ne aude nimeni... -Nu! spuse Shantal. Nu te pot crede Arc. Era să zic: prietene! -Partenere! -E bine și partenere! Și de ce te-aș crede? -Fiindcă deja am un program care înlocuiește frazele cu altele, fără importanță. Conversații fără nici o noimă! -Exclus! Nu există așa ceva Arc! Nanoroboții simt orice reacție internă și transmit date care coroborează și analizează conversația. Dacă sunt suspiciuni urmează paralizia indusă, apoi agenții CCS și apoi spânzurătoarea sau ghilotina de serviciu... Nu partenere, nu
FORTĂREAȚA – PARTEA A III- A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369261_a_370590]
-
și partenere! Și de ce te-aș crede? -Fiindcă deja am un program care înlocuiește frazele cu altele, fără importanță. Conversații fără nici o noimă! -Exclus! Nu există așa ceva Arc! Nanoroboții simt orice reacție internă și transmit date care coroborează și analizează conversația. Dacă sunt suspiciuni urmează paralizia indusă, apoi agenții CCS și apoi spânzurătoarea sau ghilotina de serviciu... Nu partenere, nu mă trage în capcană! Lasă-mă în ale mele! -Nu-i nici un risc, dar dacă așa vrei vorbesc numai eu... -Sunt obligat
FORTĂREAȚA – PARTEA A III- A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369261_a_370590]
-
refrenul florilor de bounganvillea: „bouganvillea multicolore cu insuportabila lor frumusețe eu merg spre acel palmier înflorit spre acel palmier calcinat” Toate momentele zilei- zorii, diminețile, serile, miezul nopții, anu¬mite alte ore, sunt filtrate spiritual. „în fine acasă seara cina conversații prelungite până târziu apoi somnul negru morbid somnul îngrozitor infernal somnul dușmanul meu” Poetul le cuvântă gradat, în scara evoluției înțelegerii de sine, într-o spirală creativă a propriului misticism și a propriei viziuni filozofice. „dinspre noi cei ce suntem
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
cu metoda logografică,” ceea ce a condus la predarea „materiei pe cât s-a putut mai clară și mai interesantă școlarilor”, ajungând ca aceștia să silabisească „în mod rezonabil” (I. Cremer). Tot din „Registrul pentru progresele clasei” aflăm că Ion Creangă, folosind conversația, îi face pe elevi să dea exemple de nume de ființe și de lucruri, ajungând la exerciții în legătură cu propoziția. Odată cu aceasta, elevii capătă deprinderea să despartă propoziția în cuvinte, cuvintele în silabe și silabele în sunete, pregătind terenul pentru trecerea
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
deosebit de I. Cremer: „ În practica sa școlară, Ion Creangă va căuta să traducă în viața clasei în mod cât mai adecvat, tot ceea ce a socotit el bun și nimerit să realizeze în scrierile sale didactice. Folosind cu multă măiestrie metoda conversației, el va conduce cu pricepere pe elevi de la exemplificări corespunzătoare la formularea regulilor gramaticale, apoi la aplicarea în practică în mod independent, a cunoștințelor însușite la lecții, la dezvoltarea exprimării și gândirii lor... Modul cum concepe Ion Creangă scopul predării
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
ca dascăl ales. Se menține prin pedagogia lui originală, apreciată atât de mult de Eminescu”. Ca dascăl, Ion Creangă rămâne actual, în primul rând prin felul în care a preconizat predarea scris-cititului, apoi prin felul cum a contribuit la dezvoltarea conversației euristice ca metodă, prin faptul că a aplicat în practică principii pedagogice științifice, respectând particularitățile de vârstă și școlare ale elevilor. Prin vocație și talent, dar și printr-o muncă asiduă de cercetare, Ion Creangă a reușit să fie un
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
considera însă ca fiind benefică această nevoie de interpretare a evenimentelor istorice, întrucât, exact prin subiectivismul conținut, prin ceea ce ascunde evenimentul mai mult decât limpezește, prin doza de incertitudine și uneori chiar de enigmă, această știință devine subiect predilect de conversație sau dezbatere cu o cuprindere aflată mult peste ariile academice sau didactice. Există în context și mult diletantism, sau exaltări de diferite genuri (a se vedea vechimea diferitelor popoare, ori primordialitatea unor invenții!) dar asta nu știrbește cu nimic farmecul
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
magistrul Ruthavan le spusese tuturor cu o seară înainte. Alături de împărat, în încăpere, se mai afla Cocceius Nerva, amic și apropiat al împăratului, omul cu care Tiberius se sfătuia în anumite probleme, mai ales economice dar cu care purta adeseori conversații despre poezie, literatură sau politică. Cocceius Nerva asistase la discuție așezat comod pe o canapea, fără să intervină. La finalul celor spuse de Thrassylus, împăratul Tiberius se ridică încet și bătu din palme. De după o draperie se ivi un bărbat
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
sate din jud. Lăpușna- Cărpineni, Boghiceni ș.a. Mă uit, că și la mine în Vadul-Leca s-au cam rărit cetele de colindători și urători. Cauza, care va duce în viitorul apropiat la dispariția obiceiurilor de iarnă am găsit-o în conversațiile cu consătenii. De vină este Biserica și Organele Supreme de Stat. Biserica e vinovată, că nu poate să treacă la un stil unic, mondial, stilul nou. Nicidecum Mitropolia Moldovei nu se poate rupe de la Patriarhia Moscovei. Numai noi, românii basarabeni
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
albaștri i-a pus, cu multă delicatețe, câteva întrebări, pe un balot de paie, acela pe care dormeau arestații, iar ea a fost atât de deschisă și drăgălașă că dacă a mai insistat cu ancheta a fost doar pentru plăcerea conversației. Pe la prânz, când a ajuns acasă, Verginica suspina fericită și își jura să devină nevastă de jandarm. Cert este că, în numai o zi, marea revoltă a glodenarilor, însuflețită de dorința lor sinceră pentru democratizarea și modernizarea statului, a fost
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
toată lumea e puțin androgină, nu-i vina ei! Când iese în oraș, își trage șmecherește rănile pe dreapta și le prinde cu un elastic: în felul acesta, nu se infectează. E o mare infecție în oraș. Dezmăț de viruși vișinii.” Conversație ( Mariana Zavati Gardner) -Am uitat umbrelele! Lil își trage scaunul mai aproape de cel al lui Tim, a cărui față se luminează când îi atinge buzele. Afară ploaia ăși deapănă bobinele pe geamul arcuit. -Nu putem ieși...o să fim murați. -Nu-i
LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI de VOICHIŢA TULCAN MACOVEI în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370735_a_372064]
-
continuând cu repartiția într-o comună din zona Sighișoarei, unde cunoaște familia jumătății mitologice, a soțului. Viața de studentă, dar și vacanțele verilor când căldura juca în aer, sau prima vizită , marcată de tensiune, la părinții lui Seven din Sighișoara, conversațiile în limba săsească, mai ales a bunicii Jeje, care nu o înțelegea, stânjenind-o, sunt adevărate tablouri ale unei trăiri autentice. Povestirile din care este constituit romanul sunt adevărate secvențe cinematografice ce curg firesc și atractiv, nu numai datorită întâmplărilor
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370740_a_372069]
-
mine, însă asta este o altă poveste. Înțelegeți, așadar, ce surprinsă am fost când liniștea mi-a coborât în suflet, privind norii purtați de vânt... libertatea și imprevizibilitatea mișcării lor deveneau libertatea mea și imboldul meu de a trăi. Auzeam conversațiile din jur, începeam să particip din nou la viață. Le-am zâmbit copiilor, i-am invitat la pizza și am simțit și gustul mâncării! După încă opt luni, iată că pot să scriu, am reîntâlnit cuvintele! În decursul ultimului an
DEMNITATEA UNEI FEMEI de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369693_a_371022]
-
târziu. Copiii noștri o să doarmă la vecinul Menașe, noi o să ne strângem nițel, îndată aranjăm paturile. Acum faceți repede un duș. Mâine dimineață, după micul dejun, n-aveți decât s-o porniți. Dimineață mă trezesc mai deștept deci în ajun. Conversația de o noapte cu nevasta s-a dovedit eficientă. Și când, în sfârșit, echipa pare gata de plecare, îi spun șefului de trib: - Ascultă amice, am eu pe cineva la Holon căruia tare aș dori să-i plătesc o datorie
SCHIŢE UMORISTICE (46) – DATORIA DE ONOARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369749_a_371078]