4,796 matches
-
îi taie vorba invitatului său? Inferențele semantice și întreruperea cuvântului 57. De ce aveți impresia că acest prezentator de televiziune este sale tete? Tendința primei impresii 58. De ce Domnul X pare atât de credibil când vorbește despre contra-spionaj? Vocile grave și credibilitatea 59. De ce aveți poftă de chipsuri când vă uitați la „Seven”? Angoasa și nevoia de grăsimi 60. De ce oamenii vorbesc atât de repede pe canalele radio sau TV de informație? Viteza vorbirii și aderarea la discurs 61. De ce nu încetați
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
secundă. Accept și respingere automate Mișcările de accept și respingere se pot fonda pe un chip (experimentele arată că un chip ne place sau nu în mai puțin de o zecime de secundă), pe voce (legătura între vocea gravă și credibilitatea atribuită oratorului, vor fi arătate în acest capitol) sau chiar pe culoare din platoul de televiziune. Totul se întâmplă prea repede - și într-un mod clar subliminal încât nu-i putem scăpa. Devenim niște marionete și, uneori, singurul mod de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
informații Willis, J., Todorov, A. (2006), „First impression. Making up zour mind after a 100-ms exposure to a face”, Psychological Science, 17(7), pp. 592-598. 58. De ce Domnul X pare atât de credibil când vorbește despre contra-spionaj? Vocile grave și credibilitatea Vocile grave dau bine la radio, iar una dintre cele mai impresionante în domeniu este cea a „Domnului X”, specialist în spionaj, care evocă în fiecare sâmbătă pe France Inter paginile cele mai celebre ale istoriei Serviciilor Secrete Franceze, Israeliene
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
X în totalitate. Ceva în intonația lui dă siguranță și nimănui nu-i trece prin cap să-i conteste versiunea asupra faptelor. Dacă e să credem în studiile de psihologie care au analizat legăturile între timbrul vocii și impresia de credibilitate pe care o degajă oratorul, o parte a puterii de convingere a Domnului X - și numeroși alți vorbitori cu voce gravă - vine din timbrul vocal sobru, după cum arată următorul experiment: Psihologii William Apple, Lynn Streeter și Robert Krauss au dat
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Krauss au dat să asculte unui de 61 de voluntari înregistrări cu indivizi de sex masculin care răspundeau la două întrebări într-un interviu. Participanții trebuiau să asculte fragmentele și apoi să evalueze diversele caracteristici ale eprsonalității locutorului, mai ales credibilitatea, fiabilitatea și calmul. În înregistrări experții au modificat timbrul vocii oratorului, făcându-l cu 20% mai acut sau mai grav. Au constatat că cu cât vocea era mai gravă, cu atât participanții declarau că oratorul este credibil și demn de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cu atât participanții declarau că oratorul este credibil și demn de încredere, calm, puternic. Dimpotrivă, cu cât timbrul vocii era deplasat spre acut, cu atât persoana părea mai puțin eficientă și nervoasă. Vocile grave sunt asociate cu un plus de credibilitate, după cum au confirmat alte studii, mai ales în domeniul publicitar. Un studiu realizat în 2003 de psihologi de la Universitatea din Columbia Britanică a arătat că folosirea unei voci grave într-o reclamă reduce numărul reacțiilor negative la mesajul publicitar din partea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mesajul publicitar din partea ascultătorilor și-i face mai deschiși către marca respectivă. Și de această dată, timbrul grav este perceput ca demn de încredere. Recent, psihologul David Puts de la Universitatea din Pittsburgh a propus o explicație efectului vocii grave asupra credibilității ascultătorilor. Pentru asta a realizat următorul experiment. Voluntari bărbați au fost invitați să interacționeze cu femei într-un joc al întâlnirilor amoroase. În a doua etapă, bărbații se întâlneau și discutau între ei, iar vocea le era înregistrată. Psihologii au
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
concentrații de testosteron, hormonul dominări și al agresivității. Auzindu-i, suntem automat înclinați să le acceptăm autoritatea și, când aceasta trece prin limbaj, suntem înclinați să acceptă informațiile pe care le vehiculează. Concluzie Domnul X îi datorează o parte a credibilității vocii sale. Este liniștitoare, iar zilele ancestrale ale creierului nostru, cele care se încred membrilor mai mari și mai puternici ai clanului de sute de mii de ani, au reflexul de a acorda încrederea lor acestui individ pe baza vocii
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
lent. La ascultătorii coreeni, femeile îl considerat pe vorbitorul rapid mai credibil, iar bărbații, dimpotrivă, preferau varianta lentă. Acest experiment arată că în culturile occidentale, mai ales în SUA și Europa viteza discursului este interpretată inconștient ca un semn de credibilitate, după un raționament instinctiv: „Dacă vorbește repede și nu are ezitări, înseamnă că știe ce vorbește”. În Asia, lucrurile sunt diferite, și o anumită lentoare poate fi interpretată, dimpotrivă, ca un semn de credibilitate, dovadă că oratorul are încredere în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
interpretată inconștient ca un semn de credibilitate, după un raționament instinctiv: „Dacă vorbește repede și nu are ezitări, înseamnă că știe ce vorbește”. În Asia, lucrurile sunt diferite, și o anumită lentoare poate fi interpretată, dimpotrivă, ca un semn de credibilitate, dovadă că oratorul are încredere în el. Alte experimente au arătat că viteza vorbirii este asociată în general cu un statut de dominare socială. Suntem înclinați să considerăm mai credibile persoanele care vorbesc mai repede, deoarece presupunem că ele au
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o iau razna și nimeni nu pare deranjat. Privind dinspre Franța, sistemul judiciar american pare să fi eșuat, deoarece a reușit să declanșeze un scandal la nivel planetar înainte de a se apleca asupra personalității presupusei victime și a-i verifica credibilitatea. Dar principala neînțelegere culturală vine din confruntarea între puritanismul american și marivaudajul francez (să ne amintim că termenul, creat pornind de la numele dramaturgului Marivaux din sec. al XVIII-lea, desemnînd o anumită viziune a raporturilor amo roase fondată pe frivolitate
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
hiperreal, reprezentând "ceea ce este deja reprodus" (în timp ce realul este "ceva căruia este posibil să-i procuri o reproducere echivalentă"447). Mass-media pare a conduce în mod inevitabil la transformarea realității în semne lipsite de conținut, simulacrul mediatic oferind mai multă credibilitate decât faptele și experiențele obișnuite, cotidiene. Realitatea și reproducerea ei prin mijloace tehnice se confundă, ducând la apogeul retoricii (nu mai există distincția original/copie). Prin afirmarea instantaneității virtuale a mesajelor și a informațiilor, realitatea apare ca o excrescență. Folosindu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scenariu de film, efectele textuale obținute fiind de ordinul dialecticii dintre distanțarea necesară față de spațiul american, pentru a descrie nefamiliarul, exoticul și alteritatea sa, dar în același timp înscrierea și prezentarea din interiorul acestui spațiu, pentru a conferi veridicitate și credibilitate lucrării. O referință care apare de câteva ori în text este de altfel Virilio 494, a cărui estetică a dispariței încearcă să o continue aici, ambii gânditori fiind recunoscuți pentru scriitura frenetică pe care au dezvoltat-o și pentru pesimismul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
discursive, cu următoarele categorii: "a vorbi frumos și corect", care conține probe, argumentarea, raționarea; "mecanisme de influențare", în care figurează abilitățile, seducția, viclenia, manipularea; "acte de limbaj și interacțiuni", ce cuprinde cuvintele, gesturile, schimburile, ritualurile și "ascendent personal", care include credibilitatea, notorietatea oratorului. 6.3.1. Legitimitatea seducției Seducția a fost considerată, în general, ca o metodă mai "blândă" de convingere, aparținând mijloacelor de mobilizare a pasiunilor și a întregii afectivități, fiind despărțită, teoretic, de exercițiul rațional al argumentării. Trimiterile etimologice
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
prelegeri, p. 316. 118 Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, traducere și postfață de Ciprian Mihali, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1997, p. 24. 119 Jean-François Lyotard, Condiția postmodernă, p. 11. Chiar dacă marile povestiri de legitimare și-au pierdut orice credibilitate în opinia filosofului francez, el oferind exemple concrete în vederea demolării unor principii moderne de tipul "tot ceea ce e real e rațional, tot ceea ce e rațional e real" sau "tot ceea ce e democratic e prin popor și pentru el, și invers
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de proprietate ale firmelor transnaționale pot fi de două categorii: avantaje de deținere În proprietate a unor tehnologii; avantaje de deținere a unor active complementare, cum ar fi ansamblul abilităților organizaționale ale firmei, experiența și capabililățile antreprenoriale ale managerilor, reputația, credibilitatea și bonitatea financiară ale firmei, contactele sale politice Toate aceste avantaje se intercalează și, În consecință, formează competitivitatea firmei. Dar această competitivitate se manifestă nu pur și simplu prin deținerea unor bunuri mai valoroase, ci prin abilitatea de a internaliza
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de proprietate ale firmelor transnaționale pot fi de două categorii: avantaje de deținere În proprietate a unor tehnologii; avantaje de deținere a unor active complementare, cum ar fi ansamblul abilităților organizaționale ale firmei, experiența și capabililățile antreprenoriale ale managerilor, reputația, credibilitatea și bonitatea financiară ale firmei, contactele sale politice Toate aceste avantaje se intercalează și, În consecință, formează competitivitatea firmei. Dar această competitivitate se manifestă nu pur și simplu prin deținerea unor bunuri mai valoroase, ci prin abilitatea de a internaliza
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
nerambursabilă. În unele cazuri, cum ar fi cele ale țărilor cu economie În tranziție, succesiunea este inversă: asistența financiară internațională, constând În creditele acordate de Banca Mondială sau În Împrumuturile acordate de Fondul Monetar Internațional, contribuie la construirea unei anumite credibilități și atrage după sine intrarea fluxurilor investiționale private; beneficiile potențiale ale componentei financiare a pachetului investițional pot să fie reduse de o serie de aspecte cu efecte adverse. Procurarea de capital de pe piețele de implantare, prezentată mai sus ca un
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Ponderea erorilor și omisiunilor În total. Erorile și omisiunile ce apar În cazul balanței de plăți se datorează imperfecțiunilor sistemului de contabilizare prin dublă intrare utilizat În alcătuirea acesteia. Ponderea mare a acestor erori și omisiuni În total poate afecta credibilitatea Întregii balanțe, creând dificultăți În interpretarea diferitelor solduri din balanță. 68. Lichiditatea internațională.. Are În vedere totalitatea mijloacelor de plată internaționale de care poate dispune o țară la un moment dat, fiind reflectată În principal de rezerva valutară oficială care
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Însă În cele mai dese cazuri este aplaudabilă atragerea unor surse suplimentare de finanțare de origine străină. Fluxul de investiții străine direcționate În economia unei țări denotă În cea mai mare parte gradul de dezvoltare al economiei țării și gradul credibilității În ea. Atragerea investițiilor necesare prezintă pentru dezvoltarea economică a țării atît oportunități țării gazdă cît și dificultăți care ar conduce la pertubări nedorite În politica economică națională. Promovarea unei politici liberale În privința ISD poate conduce mai rapid la creșterea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
care acționează pe anumite piețe sau de f apt ul că se gândește doar la profit. Aproape toți cei care au încercat să spună ceva inteligibil despre fenomenul globalizării s au confruntat cu o anumită deficiență de cunoaș tere sau credibilitate care poate face ca opini a l or să fie pusă la îndoială. Unii susțin că globalizarea este un feno men de lungă durată, care nu reprezintă, cu adevărat, o noutate, evidențiind fa ptul că atât investițiile mon diale, cât
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
statelor care nu a mai existat înainte - piețele internaționale de capita t l. Aces e piețe impun o disciplină strictă asupra state lor și guvernelor, reacționând imediat la orice decizie de politic ă e conomică neadecvată. Astfel, guvernele care dobândesc credibilitate int ernațională benefici ază de fluxuri de capital și investiții mai mar i ș i mai ieftine și, până la urmă, de cr eștere mai mare și mai susținută decât acele guverne care adoptă decizii greșite pe piața financiară. Multe guverne
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
viitoare . Pe o piață de capital globală în curs de li beralizare, există numeroase astfel de presiuni as upra tuturor guvernelor, cu scopul de a se adapta unei politici monetare in terne ferme și de a lua măsuri în vederea sporirii credibilității autoritățilo r m onetare. Însă, globalizarea financiară tinde, de asemenea, să submineze eficiența instrumentelor tradiționale ale politicii monetare naționale. Până în anii ̕70, majoritatea țărilor aflate în dezvoltare au optat pentru menținerea con trolului asupra cursului de schimb și limitarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mărfurilor și cea a for ței de muncă. * În a doua perioadă, dintre 1914 - 1945, economia globală a fost limitată. Două războaie mondiale și o Mare Criz ă a u contribuit la creșterea naționalismului și a politicii economice de necooperare. Credibilitatea eta lonului aur, afectată de Primul Război Mondial, a făcut ca politica monetară să se supună scopurilor politice interne, la în cep ut, doar pentru remedierea deficitelor financiare cauzate de război. Mai t ârz iu, politica monetară a deve nit
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
capital - de rigiditatea prețurilor și salariilor, de in for mațiile asimetrice din sectorul bancar intern sau internațional, de ur măr irea și organizarea inadecvată a instituțiilor financiare, de piețe de capital nesigure și de ref orme cu nivel redus de credibilitate sau aplicabilitate . În cursul anilor ̕90 ai secolului trecut, unele țări în curs de dezvoltare au fost, însă, capabile să depășească marea majoritate a simpt o melor supraîncălzirii economice. Astfel, nu toa te țările care au înregistrat o creștere
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]