6,221 matches
-
sînt aici, spune Jack Harper pe un ton plăcut, așezîndu-se Într-un colț. Purtați-vă normal. Purtați-vă normal. Aha. Vezi să nu. Adică să mă așez, să-mi scot pantofii, să-mi verific e-mailurile, să-mi dau cu niște cremă pe mîini, să mănînc vreo cîteva Smarties, să-mi citesc horoscopul pe iVillage, să citesc și horoscopul lui Connor, să scriu de cîteva ori „Emma Corrigan, Director General“ pe blocnotesul meu, cu litere elegante, să adaug și o bordură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
design, spune Jack Harper, dar nu-mi amintesc deloc pe unde vine... — Emma ! strigă Paul săritor. Vrei, te rog, să-l conduci tu pe Jack ? Termini de strîns mai tîrziu. Îngheț, strîngînd În mînă un ambalaj de la niște biscuiți cu cremă de portocale. Te rog, Doamne, nu. Sigur că da, reușesc să Îngaim Într-un final. Cu... plăcere. Pe aici. Ies stîngace din sală, urmată de Jack Harper și o pornim pe hol, unul lîngă celălalt. Simt că mă furnică fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
niciodată ce se mai poate Întîmpla. Și reluăm atunci de unde am rămas. O, Doamne. O, Doamne. SÎmbătă dimineață mă trezesc În zori, mă exfoliez pe tot corpul, mă epilez cu ceară rece la subraț, mă dau cu cea mai scumpă cremă de corp pe care o am și Îmi dau cu ojă unghiile de la picioare. Fiindcă e bine să fii mereu cît se poate de Îngrijită. Fără nici un alt motiv. Îmi aleg un sutien Gossard de dantelă și bikini asortați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Kraft mi-a deschis ușa, am știut că picturile erau bune. Nu mi-am dat seama că erau chiar atât de bune. Bănuiesc că articolul de mai sus a fost scris de un tânăr efeminat, după mai multe cocteiluri cu cremă de ciocolată și coniac. — Habar n-aveam că sub mine locuiește un pictor, i-am spus lui Kraft. — Poate că nici nu locuiește, a zis el. — Minunate picturi! am zis eu. Unde expuneți? — N-am expus niciodată, a zis el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Nu pot decât să fac presupuneri cu privire la anul când mi s-a făcut poza - 1941, cred. Arndt Klopfer, fotograful care mi-a făcut poza, s-a străduit cât a putut să mă facă să arăt ca un Iisus acoperit cu cremă de față dintr-o pictură de Maxfield Parrish. Mi-a pus chiar și o aureolă - o pată de lumină nebuloasă, judicios plasată în fundal. Aureola nu a fost un efect special destinat numai mie. Oricine se ducea la Klopfer se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
înger personal. Venea din când în când și mă mai întreba de una, de alta. Un ins înalt, burtos, cu chică roșcovană, cu părul zbârlit, lucind catraniu. Îi strălucea părul ca blana la mâțele negre, de parcă îl unsese cu cine știe ce creme sau uleiuri. Mereu venea cu un fel de colier, dintr-un lănțug gros, împletit, din aur roșiatic. Și de lanț atârna un craniu mititel, cu fălcile larg deschise, de parcă hohotea de râs. Te lua cu fior, când vedeai fălcilea alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vrut și eu, într-un an, de curiozitatea, să iau și eu un premiu la folclor, dar nu m-a lăsat Macatist, ce-mi trebuie premii zicea el, că eu sunt premianta premiantelor, așa ținea Burtăncureanu Cherhanaua aia unde venea crema scriitorilor de la București și de la cinematografie și de la Cultură, din Minister, artiștii artiștilor, mai trăgea și episcopul de-a murit, Prea Sfântul Valerian, trei-patru zile stătea la Cherhana și lumea zicea de Burtăncureanu că așa îl ținea și pă Chiru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
s-a auzit vocea Magdei. I-am aruncat o privire înghețată, pe care o folosesc de obicei când cineva mă ia peste picior, și m-am întors la munca mea. Am apăsat clapa mașinii de înghețată și am urmărit curgerea cremei groase și punctate cu fragmente de căpșuni, încercând să nu stau cu spatele la client. Așa cum am spus, dulapul metalic nu ne ferește de privirile oamenilor. În asemenea situații trebuie să știi să te descurci. Am recitat secvența standard de scuze și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
acum câteva zile când am trecut pe acolo ca să văd cum arată spațiul de lucru. Mi-am aruncat masca, ochelarii și mănușile de lucru într-o geantă de pânză veche și ponosită și m-am uitat în jur. Unde e crema de mâini? —Uite! Sally o aduse de pe masa din bucătărie. Văd că ai grijă de pielea ta. —Prostule, e pentru păr. Am vârât-o în geantă. — Mă dau cu ea pe păr înainte să încep să sudez sau să șlefuiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
vedea scădea văzând cu ochii. Ne-au urmat înăuntru. Hugo îl lăsase pe Bill să-i scape din gheare pentru moment și cum stătea de vorbă cu Violet, care mânca cu simț de răspundere dintr-un pachet de biscuiți cu cremă. — Deci, cum a fost în Goa, dragă? Se zice că e plină de turiști acum. —Eh, n-a fost chiar așa de rău, îmi tăie Violet vorba, cu gura plină de biscuiți. —Trebuie să recunosc că nu te prea văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
anului vremea e minunată, zise Violet ocolind subiectul. Impresia că, într-adevăr, nu voia să vorbească despre Goa era foarte puternică. Nu te-ai prea bronzat. —Ah, păi nu ies niciodată în soare fără să-mi dau cu tone de cremă de plajă, spuse ea repede, îngrozită. Gândește-te ce dezastru ar fi! — Foarte înțelept din partea ta, o aprobă Hugo. Noi fetele trebuie să avem grijă de tenul nostru, nu-i așa, Bill? Bill, care-și turna niște cafea, mârâi ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de inimă. Hugo își dădu ochii peste cap. Ia spune-mi tu, dragă, insistă el, l-ai văzut pe dl. Edwards pe plajă? Cred că toată lumea te întreabă de el. —Cine? întrebă Violet cu indiferență, extrăgând un alt biscuit cu cremă din pachet. —Nț, nț, nu mai ești la curent cu noutățile. Richey Edwards, chitaristul de la Manic Street Preachers 1, ăla care se spunea că și-a găsit sfârșitul într-un loc cu apă, tocmai în Galia - fii atentă, era galez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
dar nici unul pregătit să-și calce pe inimă și să fie primul care să propună o altă întâlnire. Copilăresc de-a dreptul nu era. M-am frecat bine cu peria, mi-am aplicat măști pe față, mi-am dat cu creme pentru tratarea părului și cu loțiuni depilatoare - practic, exact ce faci când duci mașina la revizie - și, în cele din urmă, cu toți porii respirând liber, cu părul înfășurat într-un prosop și pielea roz și plină de resentimente față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
folosea loțiune demachiantă Lancôme și cea mai scumpă vată de pe piață. Te înțeapă ochiul de la chestia aia? întrebai eu, ca să-i arăt cât de mult îmi păsa și aveam grijă de ea. —Un pic. O să-mi mai dau cu niște cremă TCP2 după. Drăguț din partea ta că ai venit să vezi ce fac. A, nu. Adică, oricum nu prea mai am ce face pe aici. Abia acum începe distracția pentru voi. Practic, eu am terminat ce aveam de făcut. I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Mușcă dintr-un fursec, simți dulceața dându-i năvală În gură. Migdale măcinate, zahăr, cel mai bun aluat pentru fursecuri și Încă o porție de zahăr. Următorul avea fistic măcinat. Al treilea era cu ciocolată, iar al patrule explodă de cremă pentru fursecuri. Luă o mușcătură din al cincilea și puse jumătate din el Înapoi În farfurie. — Mănâncă. Ești prea slab, dottore. Mănâncă. Zahărul dă energie. Și-ți face bine la sânge. Substantivele Îi transmiseră mesajul. — Sunt minunate, signora Concetta. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
de origine necunoscută“, dar că apăruse după ce băiatul ajunsese acasă de la un picnic alături de părinții lui. Acoperea latura inferioară a brațului de la Încheietură și până la cot, era de-un purpuriu Închis, dar nu-i producea mâncărimi. Tratamentul prescris era o cremă epidermică medicală. Trei zile mai târziu, băiatul se Întorsese cu iritația Înrăutățită. Acum supura un lichid gălbui și Începuse să-i provoace dureri, iar băiatul Înregistra febră ridicată. Doctorul Peters sugerase o consultație din partea dermatologului de la spitalul local din Vicenza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
gălbui și Începuse să-i provoace dureri, iar băiatul Înregistra febră ridicată. Doctorul Peters sugerase o consultație din partea dermatologului de la spitalul local din Vicenza, dar părinții refuzaseră să-și lase copilul consultat de-un doctor italian. Peters a prescris o cremă nouă, aceasta cu cortizon, și un antibiotic care să-i scadă febra. După doar două zile, băiatul a fost adus Înapoi la spital și consultat de un alt doctor, Girrard, care a consemnat În fișă că băiatul suferea dureri mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
to liaise“ (a intra În legătură). Mulți dintre noi vorbim italiana. (În ital. În orig.) cantină (În ital. În orig.) Orez fiert În supă, de obicei cu șofran, și servit cu brânză răzuită. Desert specific italienesc făcut cu ruladă, mascarpone (cremă de brânză) și espresso. Blestemăție! (În orig. În engl.) 193 reprezintă greutatea protagonistului În pfunzi; cu aproximație, 87 Kg. (n.r.) Stelele și dungile, trimitere la steagul american. Mănâncă, Îți face bine (În ital. În orig.). basta - ajunge; pasta - paste făinoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Crăciun, făcuse o criză. — Ce mama naibii ai tu impresia că faci? a întrebat ea. Îi schimb scutecul lui Theo, a răspuns Hugo supărat. Ție ce ți se pare că fac? — Mi se pare că mi-ai luat nenorocita de cremă de față! a urlat Amanda înșfăcând tubulețul alb pe care Hugo îl ținea în mână. Apoi a agitat tubul către el. —Ai idee cât costă ăsta? Hugo a oftat. Nu reușise să descopere crema normală de scutec și improvizase. Crema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
că mi-ai luat nenorocita de cremă de față! a urlat Amanda înșfăcând tubulețul alb pe care Hugo îl ținea în mână. Apoi a agitat tubul către el. —Ai idee cât costă ăsta? Hugo a oftat. Nu reușise să descopere crema normală de scutec și improvizase. Crema pe care o găsise în sertarul comodei de lângă pat păruse a fi un substitut rezonabil. Oricum, avea dubii c-ar fi costat așa de mult; de când o cunoștea el, Amanda nu plătise niciodată pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cremă de față! a urlat Amanda înșfăcând tubulețul alb pe care Hugo îl ținea în mână. Apoi a agitat tubul către el. —Ai idee cât costă ăsta? Hugo a oftat. Nu reușise să descopere crema normală de scutec și improvizase. Crema pe care o găsise în sertarul comodei de lângă pat păruse a fi un substitut rezonabil. Oricum, avea dubii c-ar fi costat așa de mult; de când o cunoștea el, Amanda nu plătise niciodată pentru nici un produs cosmetic. Nu cu bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
în plus el nu avusese nici cea mai vagă idee că nevastă-sa nutrea gânduri de-o asemenea natură. Cum dracu’ să se ocupe el tot timpul de Theo? Hugo nu știa nimic despre copii. Nu știa nici măcar cu ce cremă să-i dea la fund. —Ghinion, a zis Amanda liniștită când Hugo, panicat, i-a explicat toate astea. Amanda a ridicat triumfătoare paharul de șampanie. —Eu mi-am făcut treaba. L-am născut. Acum e rândul tău, amice. Între timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
la ceea ce avea să se întâmple. Jake nu mai vorbea despre sex. Ochii i se fixaseră pe coșul de gunoi și pe ceea ce Alice aruncase în el. — Toate chestiile astea sunt foarte bune! a zis el scoțând un tub cu cremă de față pe bază de castraveți. —Jake, nu sunt deloc bune. Crema asta am cumpărat-o într-o situație de urgență, dintr-un magazinaș din Țara Galilor, acum vreo cinci ani. Întotdeauna a fost un rahat, iar acum a venit momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Ochii i se fixaseră pe coșul de gunoi și pe ceea ce Alice aruncase în el. — Toate chestiile astea sunt foarte bune! a zis el scoțând un tub cu cremă de față pe bază de castraveți. —Jake, nu sunt deloc bune. Crema asta am cumpărat-o într-o situație de urgență, dintr-un magazinaș din Țara Galilor, acum vreo cinci ani. Întotdeauna a fost un rahat, iar acum a venit momentul să scăpăm de ea. — Dar nu poți s-o folosești la altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
să scăpăm de ea. — Dar nu poți s-o folosești la altceva? Ochii lui Jake se măriseră de panică. —E cu castravete, nu? Nu putem s-o folosim la... nu știu... pe post de sos de salată? —Jake, asta e cremă de față. Nu poți s-o mănânci. Dar Jake n-o mai asculta. Plonjase în coșul de gunoi și scosese la suprafață, cu o expresie torturată, un pachețel pe jumătate deschis. —Doar nu vrei să le arunci și pe astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]