3,573 matches
-
Grizilda, Prudenția, Virginia întruchipează prototipul femeii virtuoase, al unei veritabile sfinte, însă din peisajul Povestirilor din Canterbury nu lipsesc nici portretizările unor sfinte autentice, canonizate, nu doar simbolice, care au avut curajul și demnitatea de a și jertfi viața pentru crezul lor lăuntric, ba chiar i-au 854 Ibidem, p. 126. 855 Ibidem, p. 127. 856 Michael Uebel, Public fantasy and the logic of sacrifice in the Physician's Tale, în „ANQ”, summer 2002, vol. 15, nr. 3, p. 33. 857
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
august 1944, presa a fost un mijloc de descoperire a celor cu talent de la cenaclurile literare, iar mulți dintre acești condeieri, odată formați, au stăr uit a rămâne prin creația lor în paginile respective, înnobilându‐le prin semnătura, autoritatea și crezul lor. Lista ziarelor și revistelor de la Bârlad poate fi un ajutor suplimentar pentru cei dornici de noutate... Pe mulți, nădăjduim, îi va chema la studiu și a originale lor aflate ca într‐ un ierbar în rafturile arhivelor... Unele consemnări au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
110 Obiectiv Obiectiv apare la Vaslui, strada Ștefan cel Mar e nr. 70, dar cu un șef de secție și la Bârlad (Mihai Vasile) , singurul ziar din Județ, membru al Biroului Român de Audit al Tir ajelor, care are drept crez îndemnul „noi spunem lucrurilor pe nume”, în 16 pagini, ajuns la 3 octombrie 2003 la al 645‐ lea număr, director - Irina Sadici, director editor - Clara Bisoc, Viorel Oprea. Editor - S.C. Media Grup Nord - Est S.R.L., Vaslui; Tipar Multiprint S.A. Iași
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nespusă impresiune de bine. Vă rog a‐i urmări ideile - este ziarul exclusiv al meu” - îi scria Șt. Neagoe lui G. Bariț. Ideile ziarului erau în bună parte cele ale Semănătorului creat tot la Bârlad de Ion Popescu. Avea drept crez: „să practice adevărul și să distrugă abuzul și nedreptatea”. Paloda a fost condusă pe acest drum de fondatorul ei Șt. Neagoe, decan al presei bârlădene (Gh. Vrabie: „Bârladul cultural” București 1937) iar când acesta este scos la pensie, dimpreună cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Timpul”, București, 14 mai și 28, 29 octombrie 1891; „România”, București, 15 mai 1891; „Bună credință”, București 24 decembrie 1891; „Voința Națională”, București, 18 martie 1892. După 1906 ziarul ajunge în mâna „avântenilor” - o foaie de difuzare și promovare a crezului Societății culturale „Avântul”, organizație de autoconducere școlăre ască dar care a determinat și canalizat mișcările sociale țărăn ești de la 1907. Tineri plini de entuziasm, precum D.V. Anghel, N. Dorin, Virgil Gabrielescu, St. Manole, Săghinescu, P.Ciobanu, P. Ciolan, Const., Th.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
învins cu o armată de viteji pe împăratul Adrian și a cucerit multe cetăți de la romani, iar în numele jertfelor lăsate, face să renască speranța realizării idealului scump al tuturor evreilor pentru dezrobire universală, a unei patrii recăpătate, așa cum ne dictează crezul n ostru cel nou”... „Revista noastră este exclusiv zionistă” i se răspunde în cel de al patrulea număr domnului doctor H.K. Bar‐Kochba cuprinde materiale specifice: „Purismul de azi și cel de altădată”, „Zionism și patriotism ”, „Explicarea unei notițe talmudice
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și M. Lungeanu, doar Tutoveanu provenea din grupul de la „Făt Frumos”, făcând legătura cu o nouă generație de condeie. Dar - spune G. Ursu, din întreg materialul publicat, se dovedește că „Florile Dalbe”, ca și „Făt-Frumos” și „Freamătul” au servit aceluiași crez al unei literaturi izvorâtă din firea curată a neamului 333 nostru”... „O revistă sau o carte literară trăiește nu prin viața lor proprie, ci prin viața timpului în care s-a născut, prin viața interioară a generației pe care o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
întărirea sufletului național prin cultură, prin chemarea în conștiința generală a ideii de solidaritate și unitate prin cultul tradițiilor strămoșești, pr in păstrarea intactă, conservatistă a comorilor etice transmise și în sfârșit, prin educație civică a maselor. Pentru biruința acestui crez, pentru realizarea deplină a acestor idei, în cadrul restrâns al ținutului n ostru, noi cei strânși în jurul ”Țării de Jos” vom lupta cu înverșunat ă convingere, cu 433 încordarea tuturor energiilor de care dispunem. Desfășurând de pe zidurile vechii cetăți de c
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
crepuscular care l-a fascinat pe Flaubert, iar acum o fascina pe Yourcenar. Printre multele varietăți de stoicism era cel al lui Lucrețiu, care stătea în fața vidului fără recuzită și evita orice formă de ocultism. A fost un atomist materialist. Crezul lui, rezumat în marele său poem filosofic De rerum natura (Despre natura lucrurilor) a dezvoltat trei tendințe principale. Prima, credința că întreg universul constă din atomi, care se combină la întâmplare pentru a da naștere tuturor lucrurilor din natură. A
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
II-lea fusese epoca lui Saturn, în întregime aflată sub semnul disperării și melancoliei, în timpul căruia omenirea se simțise atât de abandonată încât a recurs la toate soiurile de practici ciudate și credințe bizare pentru a înlocui zeii. Nici un singur crez nu mai unea societatea romană târzie. În schimb, o nouă formă de iraționalism se insinua în viața zilnică și triumfa asupra oricărei forme de rațiune. În capodopera sa Grecii și Iraționalul, care a apărut în același an cu Memoriile, E.
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ei aparțin mai curând epocii lui Gide și Mann decât celei a lui Warner și Woolf. Și-a ascuns oare Yourcenar adevăratul ei eu? Examinați atent opera ei și veți constata că secreti-vitatea ei rareori se extinde până la domeniul sexului. Crezul ei personal, ca și al lui Hadrian sau acel Hadrian în care a vrut să creadă proslăvește dragostea carnală. Nu a avut nici un motiv să ascundă tentațiile cărnii, pe care le-a considerat extatice și mai degrabă eliberatoare decât apăsătoare
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
îl vedea Mihail Bahtin în François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și în Renaștere. Prezența măscăricilor și a nebunilor parodiază diverse momente ale ritualului serios, marcând ceea ce Jacques Le Goff denumise "un proces de laicizare a gândirii"7. Crezul și Tatăl nostru se numără printre textele cele mai des imitate într-o manieră caricaturală; în acest sens, Mihail Bahtin citează o aserțiune teologică din secolul al XV-lea, în care se recunosc următoarele: "permitem nebunia în anume zile, doar în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
se desfacă!"; Iar când maimuța iar le puse, bietul/ Margutte, nu mai știu ce să mai facă:/ Atunci, mai tare năvălindu-l râsul,/ Pocni, și codrii i-auziră fâsul!". Nu lipsesc nici tratările parodice ale temelor religioase; să încheiem citând "crezul" personajelor lui Pulci și întrebându-ne dacă nu cumva râsul, pe care autorul atât a mizat, a reușit să-l prindă în capcană chiar pe el. Simțindu-și scrierea amenințată de manierism, autorul-narator iese din ritmul alert al faptelor și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sisteme la fel de strivitoare. Soljenițîn îndurase povara sistemului comunist sovietic, dar, ajuns în exil, a simțit și povara capitalismului redus la consumismul degradant, perceput de el ca fiind sufocant pentru spirit. Discursul ținut la Universitatea Harvard, pe 8 iunie 1978, concentrează crezul lui Soljenițîn legat de aceste probleme. Cu acest prilej, audiența foarte numeroasă aștepta, probabil, un discurs anticomunist din partea scriitorului disident. Soljenițîn le-a vorbit însă despre "câteva trăsături ale Occidentului contemporan", semnalând în termeni foarte duri superficialitatea "boala psihică a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
În contrast cu unitatea politică și culturală imperială de la începutul epocii creștine, lumea religioasă din țările aflate jurul bazinului mediteranean ne oferă un tablou complex și foarte variat. Roma nu a intenționat niciodată să atașeze cuceririlor sale politice tentativa impunerii unui singur crez religios și nici a vreunei forme de cult de unică validitate pentru popoarele supuse. Principiul politicii religioase romane era acela de a lăsa intacte convingerile și manifestările religioase ale popoarelor reunite sub puterea sa. Analiza succintă a multiplicității curentelor religioase
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
opună fără încetare acțiunii puterilor demoniace. De aici se poate înțelege motivul pentru care cultul mithraic a cunoscut o popularitate crescândă pe lângă legiunile romane staționate de-a lungul Rinului și al Dunării, în Britannia și în Africa. Acest cult, potrivit crezului lor, putea oferi soldatului anumite protecții realizabile prin gesturi exterioare: abluțiuni, ritualuri de pocăință și purificare preluate de la cultul mazdeic și un ascetism, constând în continență și abstinență pentru a tempera bărbatul în lupta interioară. Acestor gesturi li s-au
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
împiedicat pe cei botezați să se înroleze sub arme, învățându-i, deopotrivă, să se oprească de la acele fapte contrastante credinței îmbrățișate. Atitudine netă și echilibrată era rezultatul recunoașterii dreptului natural și divin al legitimei apărări, al războiului drept și al crezului că membrii ei nu ar fi întâlnit niciodată, în cariera militară, vreun pericol real, care să ducă la compromiterea credinței creștine. Preocupările lui Tertulian erau destul de exagerate: creștinii nu erau obiectul cuceririi păgânilor, ci invers. Păgânii, mulțumiți de riturile proprii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
serviciului militar, născută din programul general al lui Montanus și încuviințată de acoliții săi Maximila, Priscila, Alcibiades și Proclus, viza purificarea Bisericii de orice materialism și înălțarea acesteia la un grad mult mai înalt de spiritualitate, capabil să exprime - potrivit crezului lor - adevărata esență a creștinismului. Dorind o reformare a Bisericii și acționând în acest sens, Montanus a ieșit în afara ei căzând, potrivit sfântului Ilarie din Poitiers (315-367), în mama tuturor ereziilor. La baza noii mișcări se afla o isterie religioasă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
rugăciunile care preced bătăliile decisive, exprimând un compromis sincretist-unitar, explicat lesne printr-o majoritate militară păgână. În armată există supunere numai față de împărat. Asistăm la o fidelitate față de suveran, oricare ar fi religia lui, superioară oricărei influențe discutabile a diferitelor crezuri religioase coexistente în epocă. Indiferența și conformismul din armata iuliană (excepție făcând ofițerii din preajma sa) erau note predominante; coborând cu trupe păgâne din Gallia spre Orient împotriva lui Constantius (337-361) care deținea trupe creștine, mai mult sau mai puțin, ne
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
stau în spate. Deoarece astăzi vin la slujbă mai multe femei decât bărbați, ele stau în orice loc. În cadrul Sfintelor Slujbe îngenunchem. La Sfânta Liturghie o facem de mai multe ori: în momentul citirii Sfintei Evanghelii, uneori atunci când se rostește Crezul și când se iese cu Cinstitele Daruri și preotul rostește cuvintele: „Luați, mâncați”, iar corul cântă: „Pre Tine te lăudăm, pre Tine te binecuvântăm”... La sfârșitul Sfintei Liturghii, cei pregătiți se împărtășesc, ceilalți primesc anafură. Toți cei care participă la
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
o formă culturală specifică. Confruntat cu Grecia, a fost impregnat de mentalitatea elenă și de tendința acesteia de a analiza totul în lumina unor întrebări pertinente. Astfel s-a impus nevoia de a împăca rațiunea cu credința, de a face crezul religios rezonabil. Gânditorii Evului Mediu inițiază sarcina monumentală de a exprima credința într-un limbaj riguros, împrumutând de la Platon și Aristotel noțiuni și instrumentele reflecției. Euharistia devine "transsubstanțiere" și mai târziu, la Luther, "consubstanțiere". Deci, se vrea susținerea dogmei prin
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
lucrărilor sale figurative, sau simbolice, realizate în lut ars până la tenta metalică a tuciului ? In primul rând, în redescoperirea antropomorfismului oalelor si ulcelelor românești, înrudite cu vasele de Illyricum negre având inițial același sens...Ion Antonică și-a făcut un crez artistic din a face lizibile sensurile anatomice și gestica omenească ascunse în vasele de ceramică neagră, să descifreze mitul și să-l readucă la modelul uman de la care pleacă. Demitificarea îl conduce la o lume de legende și obiceiuri ușor
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
ele vi ai școlilor publice din Bârlad, operă a profesorilor Ion Popescu și Ștefan Neagoe. Paloda lui Ștefan Neagoe, înființată la 5 feb ruar ie 1881 și cu o existență de 21 de ani, - deloc efemeră, a a vut drept crez și program „să practice adevărul și să distrugă abuzul și nedreptatea”. Ea a fost permanent o tribună a luptei pentru liberalism și democrație, mereu cu preocupări pentru școala țăranilor, a școlii în general, a bisericii și a răspândirii meseriilor, o
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din inima, din s ufle tul și din geniul acestui popor. În special către aceștia ni se duce gândul, d e la aceștia așteptăm acele creațiuni frumoase, curate și nemuritoare, care să ducă faima țării noastre în toată lumea, căci repetând crezul nostru de la începutul acestui act: gradul de civilizație și de cultură al unei țări se măso ară după valoarea producțiunilor ei spirituale, și mai ales a acelora care prin excepționala lor frumusețe, pot trece granițe le ei. Sunt consemnate și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de vin bun de Priponești. Se înțelege, deci, că ,în cele ce urmează, nu va fi vorba de o recenzie, ci de gândurile cuiva care își retrăiește propria-i viață, în paralel cu cea povestită de Alexandru Mânăstireanu, al cărui crez este: „ ....știu că cel mai prețios dar al omului este viața trăită fru mos și demn.” Mă reîntorc, deci, în timp la ziua de 12 mart ie 1 916, când autorul „...a venit pe lume, bătând la porțil e vi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]