3,585 matches
-
de acest Logos ce de o slugă a lui la lucrurile pe care le-a făcut și prin el le-a făcut pe toate (cf. Ioan 1:3). I se spune Începutul fiindcă el conduce și stăpînește tot ceea ce este croit prin el. El, Duhul lui Dumnezeu, și Începutul, și Sophia, și Puterea celui Preaînalt, s-a pogorît În profeți și a vorbit prin glasul lor despre facerea lumii și toate celelalte. Căci profeții n-au existat cînd a luat ființă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
finală Într-un proces deliberat de maculare a Însuși termenului disident sau opozant al regimului comunist. Căderea În derizoriu a acestui, să-l numim, statut, situație observabilă la nivelul mentalului colectiv românesc postdecembrist, este rodul strategiilor de manipulare și dezinformare croite pe parcursul a peste patruzeci de ani de către propaganda comunistă. Începând de la trimiterea În anii ’50 a unor falși luptători În munți pentru a-i captura pe adevărații combatanți Împotriva dictaturii comuniste până la „crearea” unor disidenți-colaboraționiști delegați În Occident pentru a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nevoie de datele pe care un ERP le gestionează și mai puțin invers. Cu cât fondul de date al CRM ului este mai mare, cu atât acesta poate furniza m ai multe informații, în special cele pe care să se croiască strategia firmei legată de creșterea satisfacției clienților. Totuși, de multe ori în practica de afaceri CRM-ul funcționează independent, lucru relevat în același studiu menți onat mai sus (vezi figura 5.3). Sigur că primul pas firesc ar fi implementarea
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
te cațeri pe stânci sau să cobori până În fundul prăpăstiilor. De aceea, n-aș putea În nici un caz să aprob acele firi dezordonate și neliniștite, care, nefiind chemate prin naștere sau de soartă să diriguiască treburile publice, nu Încetează să croiască mereu noi planuri de reformă. Iar dacă aș ști că În această scriere ar exista ceva, care să facă să fiu bănuit de această nebunie, aș fi foarte mâhnit dacă s-ar publica. Niciodată intenția mea nu a vizat mai
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
protejate" se adîncesc, caracterele se disparizează, conflictele se ascut, capul familiei afectat de eșec devine țintă de sarcasm și vindicte, membrii familiei oscilează între panică și înverșunare contestatară, și-o iau în cap, cum s-ar zice, și numai bătrîna, croită dintr-un aluat cu o altă valoare, să-i spunem perenitate, și tradiție, rămîne pînă la un punct autoportantă, chiar dacă și ea abia își ascunde lacrimile violenței la care a fost supusă cu toți ai ei. Cu cea mai bună
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-o / Și-o pus-o în furci / Și-o tors-o / Douăsprezece fete / Cu cuconița, / Bosconița / Și-o rășchiet-o / Și-o depănat-o / Și-o fiert-o / Și-o urzit-o / Și-o țesut-o / Și-o bilit-o / Și-o croit-o / Și cămeșă o făcut / Și junghiurile o-mbrăcat / Și apoi le-o blăstămat / Și din gură-o cuvântat: / O, voi, junghiuri mari, / De capul răilor mari / Să rămâneți / Și să vă pierdeți! / N. să fie curat / Și luminat, / Ca de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
voioșii pionieri, Am pornit cu-nflăcărare, Pe un drum presărat cu primăveri. Ta-ra-ta-ta goarnele au sunat, Ta-ra- ta-ta și-ntr-un glas am cântat Mulțumim din inimă partidului Mulțumim din inimă partidului, Că- ntr-o zi de sărbătoare Ne-a croit drum nou de pionieri” Tot atunci am început să învățăm cântece patriotice cum era „Inflorește țara mea” „Inflorește țara mea, Mă uit la ea șisimt că-mi crește ninima, Fiecare colțișor Prinde viață,prinde spor, Spre mândria tuturor” sau „Republică
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
pază, m-a mânat într-adins încoace pentru ca să împiedic căsătoria ta și să răsplătesc cum se cuvine minunatele daruri cu care te-a împodobit. Fiindcă, frumoasă Charlotte, te iubesc din adâncul inimii mele, și atârnă doar de dumneata ca să-ți croiesc altă soartă, smulgându-te din colțul acesta sărăcăcios și să te fac să te bucuri de traiul pe care-l meriți. Dragostea asta ți se va părea poate că prea m-a copleșit așa, deodată, dar ce vrei frumusețea ta
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
modestie a spiritelor înalte, care slujesc universul artei dramatice mai înainte de a se sluji pe sine ori, mai exact, își arată grandoarea lăsând prim-planul spiritului operei pe care o transpune scenic. Într-o lume în care prea mulți își croiesc, pentru arlechinade artistice, veșminte "originale" forfecând stofa celestă a marilor autori, el creează în paradigma lui Caragiale, în sensul acelui "îl prinde sau nu-l prinde", care acoperă nu doar specificitatea stilistică, ci și viziunea operei dramatice. El știe, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
putință, la fiecare dintre reuniunile comitetului director al Objectif 72, pentru ca aceste ches-tiuni să fie puse pe ordinea de zi și noi să reflectăm pentru a ști cu cine să le studiem. Ideea de a abor-da aceste probleme și-a croit drum cu atît mai ușor cu cît Robert Buron l-a cunoscut pe Henri Laborit și s-a întors entuziasmat de la această întîlnire. Buron era creștin și Laborit credea în importanța lui Isus: acest aspect a contribuit, poate, la apropierea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
un fier prin ea, ca să fii sănătos ca fierul. Gura de cămeșă de sîmbătă e bună pentru crescut porcii. Gura cămeșii nu se taie, nu se gurește* și nu se urzește sîmbătă și marți: e rău de moarte. Să nu croiești cămeșă sîmbăta, că moare cel ce a purta-o. Cînd femeia îngreunată clătește cămeși de-ale ei, să nu le ieie de gură, ci de poale. Cămeșile trebuiesc croite sărbătoarea [în zi(le) de sărbătoare], ca să-i meargă bine celui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un copil să trăiască, cea dintîi cămeșă i se face din pînză de căpătat de la trei case. Cea dintîi cămeșă ce se va face unui copil să se treacă prin gura-i de trei ori foarfecele cu care a fost croită, ca să fie copilul tare ca foarfecele. Femeia care naște întîi băiat taie poalele cămeșii cu care a născut și le dă la fete mari să treacă de nouă ori prin ele, ca să se mărite curînd. Mireasa dă soacrei ca dar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un strai, va avea o neplăcere. Să îmbraci hainele noi într-o zi de sec, că-ți merge bine. Se crede că acei care din întîmplare se anină cu veșmintele unul de altul se vor înrudi. Pînza pentru albituri se croiește lunea, ca cel ce le va purta să trăiască lung. Pînza pentru albituri se croiește într-o joi, pe la sfîrșitul lunii, căci se zice că albiturile croite pe acel timp țin mult. Rufele flăcăilor și fetelor mari să nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că-ți merge bine. Se crede că acei care din întîmplare se anină cu veșmintele unul de altul se vor înrudi. Pînza pentru albituri se croiește lunea, ca cel ce le va purta să trăiască lung. Pînza pentru albituri se croiește într-o joi, pe la sfîrșitul lunii, căci se zice că albiturile croite pe acel timp țin mult. Rufele flăcăilor și fetelor mari să nu se spele cu nasturii sau chiotorile* încheiate, căci nu se mai căsătoresc. Să nu gătești hainele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
anină cu veșmintele unul de altul se vor înrudi. Pînza pentru albituri se croiește lunea, ca cel ce le va purta să trăiască lung. Pînza pentru albituri se croiește într-o joi, pe la sfîrșitul lunii, căci se zice că albiturile croite pe acel timp țin mult. Rufele flăcăilor și fetelor mari să nu se spele cu nasturii sau chiotorile* încheiate, căci nu se mai căsătoresc. Să nu gătești hainele sîmbăta, să lași măcar o cheotoare negata, că nu-i bine pentru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se zice că va avea o scîrbă. De verși pe straie vin, ai să-ți faci altele noi. Dacă sare vreun scîntei pe cineva de pe vatră și se aprinde vreun strai de pe dînsul, apoi e semn a zvoană. Să nu croiești la nici o haină întîi gulerul, că este rău de moarte. Cînd cumperi vreo țoală nouă, să nu o iei de marți la purtare. Cînd croiești o haină sîmbăta și o isprăvești tot sîmbătă, omul a cărui haină e moare cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vatră și se aprinde vreun strai de pe dînsul, apoi e semn a zvoană. Să nu croiești la nici o haină întîi gulerul, că este rău de moarte. Cînd cumperi vreo țoală nouă, să nu o iei de marți la purtare. Cînd croiești o haină sîmbăta și o isprăvești tot sîmbătă, omul a cărui haină e moare cu siguranță. înainte de a îmbrăca o cămeșă nouă, să dai cu foarfecele de trei ori prin ea, că e bine de sănă tate. Negustorul care vinde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd torci marți seara, mănîncă vîrcolacii luna. Cînd lucri marți seara, nu-i bine de oi. Cînd îți tai unghiile marțea, îi de năpaste. Marțea se lucrează la gura cămeșii numai pentru cei morți. Marți să nu speli, să nu croiești, să nu urzești, să nu piepteni. De te-mbolnăvești marți, nu te mai scoli. (Gh.F.C.) Marina Sărbătoarea Mărina [Sf. Marina, 17 iulie] se ține, adică nu se lucrează absolut nimic în acea zi, fiindcă e rău de lovituri. Balega și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ți iese stîrlici* pe trup e semn de moarte. Acul rupt să nu-l azvîrli, ci să-l înfigi undeva, că altfel îți moare un copil. Cînd dai cu mătura prin pat, îți mor copiii. Sîmbăta nu-i bine a croi cămeși pentru cineva, ca nu cumva acela pentru care s-a croit să moară. Să nu lași pirostriile pe foc, că-ți moare soacra. Se crede că dacă clădește cineva o casă nouă trebuie să moară cineva din familia lui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu-l azvîrli, ci să-l înfigi undeva, că altfel îți moare un copil. Cînd dai cu mătura prin pat, îți mor copiii. Sîmbăta nu-i bine a croi cămeși pentru cineva, ca nu cumva acela pentru care s-a croit să moară. Să nu lași pirostriile pe foc, că-ți moare soacra. Se crede că dacă clădește cineva o casă nouă trebuie să moară cineva din familia lui. La casă nouă, păretele de din dos nu-l lipești bine și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se împărtășește îngerul. Sîmbăta nu se unge, nici se văruiește, căci la din contra, s-ar unge cu lut gurile morților. Sîmbăta să nu zici nimănui, văzîndu-l îmbrăcat cu straie noi: „Porți sănătos!“, că-i dorești moartea. Dacă sîmbăta se croiește ceva, tot în acea zi să se și isprăvească, căci altfel e rău de boală. Cînd vremea rea începe sîmbăta, ține mult. Sîmbăta cine se îmbolnăvește scapă foarte greu. (Gh.F.C.) Sînger Cu sînger* să nu dai în bou, că sîngeră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încropesc spectacolul. Ca orice om sărac, am ales soluția imposibilă. Am băut cafele, am început mișcarea, am ales decorul, din magazie, am căutat muzica, am desenat coregrafia și, seara, spectacolul se ivea, timid, dar încurajator. A doua zi, seara, era croit. A treia zi, am dat vizionarea, cu 80 de elevi în sală: au reacționat surprinzător de bine. Ne-am îmbătat, de bucurie (sigur, exagerez, mi-am pierdut demult entuziasmul beției!) și am plecat la... Rîmnicu Vîlcea, unde aveam o altă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ușa. N-am mai pățit niciodată așa ceva, să-și bată joc de mine niște țînci. Ce-s eu, bătaia voastră de joc? O să vă spun părinților cînd s-a întoarce acasă. Să nu vă lase pînă n-a să vă croiască. O să vedeți ce-ți păți, nesimțiților. Vocea s-a îndepărtat treptat, mînioasă, în ecoul holului. Marcu a mai strigat, cu vocea adultă deja alterată de rîs. Ba tu ești nesimțită, pe cine faci nesimțit, bă, babo. Fă pași mai repede
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Cornel. Zgarda puțea a cîine, era roasă pe alocuri și lăsa blană. S-au jucat cum au văzut în filmuleț. Cornel alerga în patru labe după coapsele lui Radu, făcîndu-se că-l mușcă. Cînd se apropia prea tare, Radu îl croia cu o vărguță, lăsîndu-i dungi usturătoare sub haine. Mama era mereu supărată că trebuia să-i spele aproape zilnic hainele de școală și că fiul îi spunea că-s jocuri între băieți, fără a-i da detalii, ca și cum răspunsul ăsta
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
sînt o formă de violență. Am glumit, știu desigur că trebuie făcuți să înțeleagă cu vorba bună. Îmi displace violența. De fapt, de multe ori mă bate. Nici n-aș fi venit în seara asta, dacă nu mi-ar fi croit cîteva curele peste spate. E adevărat? s-a uitat ea furioasă la tata. Desigur că nu. Marcu, te rog să nu mai minți și să-i spui adevărul. Dacă mă silești... Tata l-a privit supărat pe băiat. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]