2,383 matches
-
ziua de 25 august, la cimitirul „Eternitatea" din Bârlad, S. Mândrescu, profesor la Liceul „Codreanu", spunea printre altele: „Deosebit Ștefan Neagoe a îngrijit de interesele comunei, fie în calitate de consilier comunal, fie numai ca om cu dragoste de târgul său, fie ctitor al vreunei biserici, dorințe pentru realizarea cărora a luptat timp de 31 de ani"... * 117 „Alunecări de teren la Mateești-Vălcea" scrie ziarul Adevărul din 22 februarie 2005. „Cufundarea de pământ la Tătărani" așa se intitulează știrea din Românul, publicată la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad mi se trimitea „Vocea Bârladului”. Acolo am văzut poe ziile dumitale, acolo am început să te cunosc...” (Amintiri ale avocatului Bazil Clony, ziarist din Brăila, evocate de prof. universitar Dan Smântânescu în articolul „G. Tutoveanu, poet al seninătăților și ctitor cultural”, dar s‐ ar putea ca amândoi să fie în eroare pentru că „Vocea Bârladului” n‐am găsit‐o în documentarea mea, iar în perioada invocată la Bârlad apărea totuși „Vocea Tutovei”, de care G. Tutoveanu era foarte apropiat. Publica în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ele continuă o tradiție culturală a locului, oferind în același timp temeiuri de mai bună înțelegere a fenomenului r omânesc.” * Ștefan cel Mare la Bârlad Trei atestări în documentele de cancelarie 1460 - 1467 - 1495 Când Putna, cu racla sfântă a ctitorului, ca noi, toți românii și întreaga creștinătate, ținătoare de minte, ne pregătim să comemorăm în 2004 cei 500 de ani de la ridicarea la cer a sufletului celui care „în cei 47 de ani de glorioasă domnie, Ștefan cel Mare a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ghenuță Coman, reliefată cu ocazia organizării simpozionului științific „Sărățeni 513 ani de istorie", eveniment creionat de prof. Laurențiu Chiriac și alți publiciști, a titlului cu nuanță de regret și durere „A plecat Horia Stamatin" din Bogdănești Vaslui, „Familia Talpeșfamilie de ctitori", „Profesorul Nicolae Bălan la 70 de ani" de prof. D. Apostolache; alt gen de medalioane care aduc sufletului și inimii de român ctitoriile locurilor și evoluția lor„Mănăstirea Moreni", „Schitul Mera", „Satul și parohia Corlătești", „Mănăstirea Dimitrie Cantemir", „Schitul Cruceanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ion Creangă, revistă lunară de limbă, literatură și artă 349 populară, apare între 1908 - 1912; 1915 - 1921 și avea ca scop „sporirea cunoașterii a ceea ce a produs neamul românesc, credința și datele locale - oglindă a sufletului și vieții neamului nostru.” Ctitorii revistei au fost: Tudor Pamfile, Kirileanu, M. Lupescu, D. Mihalache, Luca Mrejeru, Rădulescu - Codin. Ei și alți colaboratori au reușit ca în cei 12 ani de apariție a revistei să facă din „Ion Creangă” - după numele humuleșteanului - o adevărată școală
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
semnat de Grigore Ghica Voievod(domnitor al țării Romănești În 1733-1735;1748-1752) ne face cunoscută existența familiei Săvoiu, primul proprietar al moșiei Lupoaia. Săvoii au reprezentat pentru Gorj o familie de boieri patrioți. O personalitate importantă a fost Constantin Săvoiu-Surcel ctitor de școli și biserici În secolul al - XIX - lea. Pitar ca și rang boieresc a trăit Între 1812- 1878. Avea moșii la Lupoaia, Borăscu, Urdari, Groșerea, Craiova, Tg.Jiu. Pe plan politic, Constantin Săvoiu, a fost ales de mai multe
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
viață gîndului ce-l frămînta, alinîndu-și În astfel și marea durere de care era cuprins, În auzul tuturor ce-l Înconjurau pe marele domn, Milco Îi roagă să-i Încuvințeze ridicarea unei biserici și totodată să primească a fi și ctitor al acestei biserici. Această ctitorire a domnului, chiar simbolică, acoperea vanitatea lui Milco și pe de altă parte mărea prestigiul construcției. Brîncoveanu foarte sensibil, măgulit și de primirea făcută de locuitorii din Baia de Aramă, impresionat și de rugămintea lui Milco, Încuvințează
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
domnului, chiar simbolică, acoperea vanitatea lui Milco și pe de altă parte mărea prestigiul construcției. Brîncoveanu foarte sensibil, măgulit și de primirea făcută de locuitorii din Baia de Aramă, impresionat și de rugămintea lui Milco, Încuvințează zidirea bisericii, și primește a fi ctitor, dînd dispoziții administrației locale județului pentru ajutoarele necesare. Ceva mai mult, sentimentele lui Milco de adîncă supușenie, precum și importanța propunerilor sînt răsplătite de către domn, cu un act de danie domnească, ,,boierind” pe fiul său, tot Milco, cu o parte din
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
acoperiș la cîrciumi, mici menajerii (mai ales maimuțe), Peste tot se aflau tarafuri de lăutari pentru petreceri și hora zilnică. Aceste bîlciuri au fost exploatate pînă În 1916. Revenind la construcția bisericii, aceasta are două etape cu două rînduri de ctitori: -construcția ( 1705-1749 ), realizată de nepoții Băiașului; -finisarea ( 1749-1816 ), realizată de Săvoi. În pisania bisericii se spune: ,, În zilele prealuminatului Domnului nostru İo George Caragea vouevod ( 1812-1818 domnitor al Țării Romănești ) cu blagoslovenia preaiubitului de Dumnezeu Episcopului nostru Galaction și cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
-finisarea ( 1749-1816 ), realizată de Săvoi. În pisania bisericii se spune: ,, În zilele prealuminatului Domnului nostru İo George Caragea vouevod ( 1812-1818 domnitor al Țării Romănești ) cu blagoslovenia preaiubitului de Dumnezeu Episcopului nostru Galaction și cu toată cheltuiala și osteneala a acestor ctitori s-au zugrăvit această Sfîntă Biserică spre a lor pomenire ( urmează numele ctitorilor Săvoi ). Acest lucru demonstrează Încă o dată că finisarea bisericii s-a făcut de către Săvoi. Din cauza modificărilor bisericii, Între anii 1888-1895, de către preotul Costache Lupoianul, pisania a
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Domnului nostru İo George Caragea vouevod ( 1812-1818 domnitor al Țării Romănești ) cu blagoslovenia preaiubitului de Dumnezeu Episcopului nostru Galaction și cu toată cheltuiala și osteneala a acestor ctitori s-au zugrăvit această Sfîntă Biserică spre a lor pomenire ( urmează numele ctitorilor Săvoi ). Acest lucru demonstrează Încă o dată că finisarea bisericii s-a făcut de către Săvoi. Din cauza modificărilor bisericii, Între anii 1888-1895, de către preotul Costache Lupoianul, pisania a dispărut de la locul ei. Deschizîndu-se o mare arcadă, prin dărîmarea zidului despărțitor dintre
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la Biserică Între 18881895. Alți preoți: Gheorghe Prundeanu, Alexandru Mihart, Virgil Mărășescu. În 1959 Aristide Muja, Gheorghe Buciu. Din 1967 Purdescu Dumitru, apoi Murgilași İon. Aspectul general al bisericii este impozant și proporțiile armonios Împărțite, mărturisind gustulpentru frumos atît al ctitorilor cît și al meșterilor constructori. Are formă dreptunghiulară, fără abside. Pridvorul are 5 ferestre pe 6 stîlpi masivi, trei În față și două laterale trilobite. Pronaosul și naosul sînt boltite, cu cîte o calotă, ce se reazămă pe 4 arcuri
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de transplant și bazele genetice ale cancerului, teribila maladie grevată încă de o mortalitate foarte ridicată. Cel de al doilea coordonator al monografiei, prof. dr. Aurel Ardelean, s-a ilustrat în domeniul biologiei celulare ca specialist și excelent organizator și ctitor de învățământ biologic și medical, în România. Onoarea de a prefața această foarte interesantă și necesară monografie îmi revine probabil în virtutea faptului că, de-a lungul timpului, am avut șansa să mă ocup de ambele domenii. Astfel, transplantul de organe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
2.6% 2.9% 8.7% Filologi, filosofi, folcloriști 0.5% 0.2% 17.0% Scriitori 1.5% 0.8% 13.1% Copiști 8.8% 32.5% 0.4% Diac, uricar, grămătic 60.8% 5.1% 0.0% Patroni cult., ctitori, prefațatori 14.5% 6.0% 13.6% Ziariști 0.0% 0.2% 12.7% Juriști 1.5% 1.2% 22.8% Medici 1.5% 0.4% 20.1% Arhitecți 0.0% 0.0% 0.6% Actori 0.0% 0.0
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ai Institutului, înființată în 1921 la Iași. Având în componență foști elevi din generația antebelică ce devin nume marcante în mediul universitar 122, Asociația s-a remarcat prin câteva inițiative notabile: s-au tipărit 300 de cărți poștale cu fotografia ctitorului liceului, dar și trei broșuri conținând testamentul hatmanului Bașotă, statutele Asociației și un memoriu referitor la starea materială. Deplângând lipsa de adeziune a foștilor elevi la acest organism, membrii activi își propuneau totuși, la 1923, să creeze o bibliotecă școlară
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
prin știință". Prof. univ. dr. V. Tarnavschi studiază " Originea semitică și însemnarea etimologică a mai multor nume proprii și altor cuvinte trecute și în limba română". Poetul George Voevidca publică o lucrare "Despre Epigramă", iar Ștefan Pavelescu dedică un articol ctitorului Societății Școlii Române, Ștefan Ștefureac. Profesorul Pavelescu elaborează de asemenea un studiu complex despre viața și opera lui Octavian Goga ce apare, nu întâmplător, în anuarul din 1937-1938, an în care Goga se află la guvernare pentru 44 de zile
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
redea efigiilor noutate și prospețime. Un model pe această linie este placheta de față, dar și medalia Ștefan cel Mare și Sfânt, din anul 1988, despre care, în 2002 scriam: „Pe o medalie din 1988, Ștefan cel Mare apare în calitate de ctitor al mânăstirii Voroneț, cum ne comunică imaginea și inscripția aversului...precum și o parte din inscripția reversului, pe care voievodul este realizat în viziunea gravorului Const. Dumitrescu... După cum lesne se poate observa, gravorul folosește imaginea domnitorului de pe medalia aniversativă din anul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
să pună în prim-plan trăsăturile personalității, doar prin imagine și nu prin exces de elemente exterioare, așa cum procedase și în cazul medaliei din 1982. Legenda circulară se rezumă la esențe: 1457 ȘTEFAN CEL MARE 1504 (în partea de sus) CTITOR (jos între două motive ornamentale)”. Pe această linie merge maestrul Constantin Dumitrescu și în cazul plachetei pe care am reprodus-o în figura 32av (imaginile redau o probă a plachetei; forma finală a aceasteia apare fără banda lată marginală exterioară
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
figuri heraldice). Motivați de statutul istoric și actual al instituției, în raport cu cele două culori ale scutului, dar neîndoielnic și în consens cu propria lor concepție despre rolul personalităților în istorie, aceștia au pus pe reversul primei medalii (fig. 61rv) efigia ctitorului, reprezentantul puterii suverane al cărui nume îl poartă instituția, domnitorul Al. I. Cuza, iar pe reversul celei de a doua, imaginea edificiului (fig. 62rv). Conștienți de faptul că înțelegerea reprezentărilor din simbolistica stemei Universității este anevoioasă, sau altfel spus, că
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
grâu stilizate. Întreaga reprezentare este cuprinsă în bandă, puțin reliefată, mărginită de cerc liniar exterior, pe care este inscripția 90 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT AGRONOMIC UNIVERSITAR LA IAȘI 1912-2002. Pe revers este o bandă, mărginită de cercuri liniare, cu legenda CTITORII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI AGRONOMIC UNIVERSITAR IEȘEAN, având în zona centrală trei medalioane, îmbrățișate de ramuri de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLA CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistică este realizată după macheta sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pubicată în M.O. din 27 martie, se înființează Secția de Științe Agricole de la Facultatea de Științe a Universității din Iași, ilustrată medalistic prin prezența profesorului Haralamb Vasiliu. Prezența inegalabilului dascăl, cercetător recunoscut, biolog de mare erudiție și unul dintre ctitorii zootehniei moderne, cum este numit Agricola Cardaș în literatura de specialitate, vom preciza că acesta ilustrează o altă etapă din istoria învățământului respectiv care începe cu anul 1933, când este promulgată Legea pentru transformarea Secției de Științe Agricole în Facultatea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Universității ieșene și stabilirea sediului la Chișinău. Personalitatea lui Agricola Cardaș este ilustrativă și pentru perioada de după reforma învățământului din 1948 când acesta și alte cadre didactice de valoare fost înlăturate de la catedră pe motive politice. Alături de cei doi mari ctitori, Neculai Zamfirescu, absolvent eminent al Secției de Științe Agricole, reținut ca asistent pentru disciplina fitotehnie de Haralamb Vasiliu și beneficiar al unei burse pentru perfecționarea studiilor la Școala Superioară de Agricultură din Viena, ilustrează o etapă dramatică din istoria instituției
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Ioan sarețul mănăstirii și mare Învățat - au introdus În programul pictural imagini ale unor sfinți autohtoni (Nicodim de la Tismana, Grigore Decapolitul), ca și personaje din romanul religios Varlaam și Iosif - tradus În românește după 1650 - și viața Sfântului Constantin - patronul ctitorului -, chiar și teme importante cu caracter moralizator și escatologic: Judecata de Apoi, Parabole (dintre care unele inspirate din literatura religioasă tradusă și tipărită la acea epocă). O altă caracteristică a arhitecturii brâncovenești este predispoziția pentru logii, foișoare, galerii și pridvoare
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
află În curtea palatului, având patru turnuri de aerisire. Turnul porții străjuiește intrarea În curte. În el se poate urca pe o scară exterioară. Biserica „Sfântul Gheorghe”, ctitorită de Constantin Brâncoveanu și terminată În 1688, cu puțin timp Înainte ca ctitorul ei să devină domnitor, se află În afara zidurilor palatului, lângă turnul porții. Asemănator Palatului de la Mogoșoaia, Palatul Brâncovenesc de la Potlogi prezintă un foișor cu scara exterioară În partea din față a construcției, iar În partea din spate se observă existența
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
Într-o stare de spirit ce se stabilizează cu trecerea timpului pe linia fragilă dintre așteptare și dezamăgire și care minează încet acel optimism delicat, ce s-ar putea bănui ca aparținând temperamentului său, mitropolitul se stingea curând, la Zolkiew. Ctitor al tiparului, înnoitor al cultului, promotor al culturii și literaturii în limba națională, D. reprezintă în Moldova, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, asemenea cronicarului Miron Costin, o conștiință umanistă. Teologia (patristica și dogmatica), istoria, filologia și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]