3,093 matches
-
stăpînul lucrurilor și dominatorul lumii. O teorie actuală sau fatală în sensul propus de către Jean Baudrillard 10 va considera însă obiectul mai ironic și mai genial decît subiectul, deținător al unei strategii de deturnare a supremației subiectivității. Experimentele din fizica cuantică relevă existența unui "duel" între subiect și obiect subiectul nu mai poate controla în mod eficient obiectul de studiu sau aparatul tehnologic ce pare a se înscrie în relații speciale cu fenomenul observat. Parafrazîndu-l pe Canetti, s-ar putea spune
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Structura și reactivitatea cicloimonium ilidelor, sub conducerea științifică a prof. univ. dr. doc. Magda Petrovanu. Printre disciplinele pe care le-a predat la diverse facultăți menționăm: Chimie fizică generală, la Institutul de subingineri Bacău, Programarea și utilizarea calculatoarelor în chimie, Biochimie cuantică, Structura atomilor și a moleculelor, Aspecte de calcul ale reactivității chimice, Simularea structurii moleculare în corelație cu proprietățile materialelor, la Facultatea de Chimie, Universitatea „Al.I. Cuza“ Iași. Paralel cu activitatea didactică, prof. univ. dr. Mircea Constantinescu a desfășurat cercetări
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Pascal și aplicații în chimie (Iași, Cronica, 1996) și Introducere în mediul de programare Vizual Basic (Iași, Tehnopress, 2002). A editat, în calitate de autor, volumul Inițiere în structura moleculară Orbitale moleculare în chimie (Iași, Tehnopress, 2003) și coautor la volumul Chimie cuantică Aplicații generale și probleme. Partea I - atomistică (Iași, Editura Universității „Al.I. Cuza“, 2002). Activitatea științifică și de cercetare s-a concretizat în peste 100 de lucrări publicate în diverse reviste de specialitate din țară și din străinătate: „Journal of
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de șef al Catedrei de Optică și Spectroscopie între anii 2000-2006. În decursul celor aproape cinci decenii de activitate la catedră, prof. dr. Ghiță Singurel a predat cu competență și simț didactic deosebit cursurile: Optică coerentă și optică statistică, Optică cuantică, Optică neliniară, Spectroscopie interferențială și analitică, Spectroscopia mediilor biologice, Fizica laserilor, Interacțiunea radiației laser cu substanța. Deoarece în pregătirea studentului fizician o componentă principală o constituie lucrările practice de laborator, a depus tot interesul pentru organizarea și modernizarea laboratoarelor de la
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
modernizarea laboratoarelor de la disciplinele predate. Pentru buna pregătire a studenților, prof. univ. dr. Ghiță Singurel le-a pus la dispoziție, ca autor, cărți tipărite în edituri de prestigiu din țară și străinătate. Dintre cărțile tipărite în țară se remarcă: Optica cuantică (1997) și Fizica laserilor (2001). A fost coautor la volumul Polymer and Composites Synthesis, Properties and Applications, Editura „Nova Science Publishers“, New York, 2007. Aici este coautor la capitolul 2DIR correlations Spectroscopy, pag. 71-112. Activitatea de cercetare a desfășurat-o în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
pot abține să nu remarc că fizica modernă atestă că totul este vibrație. Cea mai mică parcelă a spațiului-timp este traversată de un număr infinit de vibrații infinitezimale. De la neuron la spațiul interplanetar, totul este vibrație. Chiar vidul, conform fizicii cuantice, este plin de vibrații care conțin În mod potențial, În sânul lor, Întreaga realitate vizibilă- de la atomi la galaxii. Fizicianul nu poate demonstra existența unei componente spirituale În vibrațiile naturale, dar artistul probează acest fapt prin actul său creator, Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Atomii se leagă spre a forma moleculele complexe ale formelor de viață. Motivul pentru care teoria generală a relativității nu mai e valabilă În apropierea marii explozii e că această teorie nu Încorporează principiul de incertitudine, elementul aleator al teoriei cuantice, pe care Einstein l-a respins spunând că Dumnezeu nu joacă zaruri. Dar toate dovezile arată că Dumnezeu este chiar un jucător. Ne putem Închipui că universul este un cazino uriaș, cu zaruri ce se rostogolesc ci fiecare prilej. Se
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
oricât de mare. Cu câ măsurăm mai exact pe una dintre ele, cu atât o putem măsura mai puțin pe cealaltă. Cuantă = Cantitate indivizibilă În care undele pot fi absorbite sau emise. Dualitate undă-particulă (Wave-particle duality): Trăsătura fundamentală a mecanicii cuantice: În lumea submicroscopică, orice obiect are atât proprietati de undă, cât și de corpuscul. Relativitate specială = Legile spațiului și timpului În absența gravitației. Noțiunea de cuantică a fost impusă de către savantul Herbert Planck (Premiul Nobel În 1918). Dezvoltarea bazelor fizicii
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
undele pot fi absorbite sau emise. Dualitate undă-particulă (Wave-particle duality): Trăsătura fundamentală a mecanicii cuantice: În lumea submicroscopică, orice obiect are atât proprietati de undă, cât și de corpuscul. Relativitate specială = Legile spațiului și timpului În absența gravitației. Noțiunea de cuantică a fost impusă de către savantul Herbert Planck (Premiul Nobel În 1918). Dezvoltarea bazelor fizicii cuantice a fost realizată de Albert Einstein, Începând cu teoriile privind relativitatea specială și cea generală. Punctul culminant al fizicii cuantice moderne a fost structurarea celor
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
În lumea submicroscopică, orice obiect are atât proprietati de undă, cât și de corpuscul. Relativitate specială = Legile spațiului și timpului În absența gravitației. Noțiunea de cuantică a fost impusă de către savantul Herbert Planck (Premiul Nobel În 1918). Dezvoltarea bazelor fizicii cuantice a fost realizată de Albert Einstein, Începând cu teoriile privind relativitatea specială și cea generală. Punctul culminant al fizicii cuantice moderne a fost structurarea celor două electrodinamici: „Electrodinamica cuantică” - pentru care Julian Schwinger, Shinichiro Tomonaga și Richard Feynman au luat
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
În absența gravitației. Noțiunea de cuantică a fost impusă de către savantul Herbert Planck (Premiul Nobel În 1918). Dezvoltarea bazelor fizicii cuantice a fost realizată de Albert Einstein, Începând cu teoriile privind relativitatea specială și cea generală. Punctul culminant al fizicii cuantice moderne a fost structurarea celor două electrodinamici: „Electrodinamica cuantică” - pentru care Julian Schwinger, Shinichiro Tomonaga și Richard Feynman au luat premiul Nobel În 1965 și „Cromodinamica cuantică” - noua teorie a interacțiunilor tari. Cromodinamica cuantică (Quantum chromodynamics-QCD): Teoria de câmp cuantic
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
de către savantul Herbert Planck (Premiul Nobel În 1918). Dezvoltarea bazelor fizicii cuantice a fost realizată de Albert Einstein, Începând cu teoriile privind relativitatea specială și cea generală. Punctul culminant al fizicii cuantice moderne a fost structurarea celor două electrodinamici: „Electrodinamica cuantică” - pentru care Julian Schwinger, Shinichiro Tomonaga și Richard Feynman au luat premiul Nobel În 1965 și „Cromodinamica cuantică” - noua teorie a interacțiunilor tari. Cromodinamica cuantică (Quantum chromodynamics-QCD): Teoria de câmp cuantic relativist a forței tari și a cuarcilor, Încorporând relativitatea
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
Începând cu teoriile privind relativitatea specială și cea generală. Punctul culminant al fizicii cuantice moderne a fost structurarea celor două electrodinamici: „Electrodinamica cuantică” - pentru care Julian Schwinger, Shinichiro Tomonaga și Richard Feynman au luat premiul Nobel În 1965 și „Cromodinamica cuantică” - noua teorie a interacțiunilor tari. Cromodinamica cuantică (Quantum chromodynamics-QCD): Teoria de câmp cuantic relativist a forței tari și a cuarcilor, Încorporând relativitatea specială. Cele două teorii au condus la cea mai impresionantă construcție a fizicii din toate timpurile - modelul standard
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
cea generală. Punctul culminant al fizicii cuantice moderne a fost structurarea celor două electrodinamici: „Electrodinamica cuantică” - pentru care Julian Schwinger, Shinichiro Tomonaga și Richard Feynman au luat premiul Nobel În 1965 și „Cromodinamica cuantică” - noua teorie a interacțiunilor tari. Cromodinamica cuantică (Quantum chromodynamics-QCD): Teoria de câmp cuantic relativist a forței tari și a cuarcilor, Încorporând relativitatea specială. Cele două teorii au condus la cea mai impresionantă construcție a fizicii din toate timpurile - modelul standard, al cărui subiect „fierbinte” l-a constituit
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
cuantice moderne a fost structurarea celor două electrodinamici: „Electrodinamica cuantică” - pentru care Julian Schwinger, Shinichiro Tomonaga și Richard Feynman au luat premiul Nobel În 1965 și „Cromodinamica cuantică” - noua teorie a interacțiunilor tari. Cromodinamica cuantică (Quantum chromodynamics-QCD): Teoria de câmp cuantic relativist a forței tari și a cuarcilor, Încorporând relativitatea specială. Cele două teorii au condus la cea mai impresionantă construcție a fizicii din toate timpurile - modelul standard, al cărui subiect „fierbinte” l-a constituit unificarea forțelor fundamentale din natură. Concluzia
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
construcție a fizicii din toate timpurile - modelul standard, al cărui subiect „fierbinte” l-a constituit unificarea forțelor fundamentale din natură. Concluzia cercetărilor a fost foarte clară: toate cele patru forte sunt de fapt „fațete”, forme ale unei singure forțe. Teoria cuantică pornește de la cateva idei esențiale, pe care le vom prezenta pe scurt: 1. În primul rând, fizica cuantică consideră că toate sistemele materiale posedă o caracteristică principală: dualitatea undă-particulă. Astfel, electronii - care În fizica clasică, newtoniană acționau ca particule, pot
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
din natură. Concluzia cercetărilor a fost foarte clară: toate cele patru forte sunt de fapt „fațete”, forme ale unei singure forțe. Teoria cuantică pornește de la cateva idei esențiale, pe care le vom prezenta pe scurt: 1. În primul rând, fizica cuantică consideră că toate sistemele materiale posedă o caracteristică principală: dualitatea undă-particulă. Astfel, electronii - care În fizica clasică, newtoniană acționau ca particule, pot În condiții speciale să se comporte ca unde, respectând legile electromagneticii și nu cele ale mecanicii. 2. Toate
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
unde, respectând legile electromagneticii și nu cele ale mecanicii. 2. Toate acțiunile care au loc În fizică pot fi măsurate, iar cele mai mici unități energetice, care nu mai pot fi subdivizate sunt „cuantele” (de aici și denumirea de fizică cuantică). De exemplu, un atom poate face un salt de la o stare la alta, fără a trece prin stadiile intermediare, cu emisia unei cantități cuantice de energie luminoasă. Când particulele interacționează, este ca si cum ele ar fi conectate prin legături invizibile la
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
unități energetice, care nu mai pot fi subdivizate sunt „cuantele” (de aici și denumirea de fizică cuantică). De exemplu, un atom poate face un salt de la o stare la alta, fără a trece prin stadiile intermediare, cu emisia unei cantități cuantice de energie luminoasă. Când particulele interacționează, este ca si cum ele ar fi conectate prin legături invizibile la un Întreg. Pe scară largă, aceste conexiuni invizibile sunt atât de multe Încât analiza lor devine probabilistă. 3. În al treilea rând, există o
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
interacționează, este ca si cum ele ar fi conectate prin legături invizibile la un Întreg. Pe scară largă, aceste conexiuni invizibile sunt atât de multe Încât analiza lor devine probabilistă. 3. În al treilea rând, există o proprietate stranie de „ne-localizare” cuantică. Aceasta Înseamnă că particule aflate la distanțe microscopice unele de altele (de ex. mii de kilometri) pot să interacționeze unele cu altele Într-un mod ciudat, ca și cum ar fi interconectate, Însă legătura dintre ele este necunoscută. Este ca și cum ar exista
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
necunoscută. Este ca și cum ar exista un „Întreg” care coordoneaza prin metode necunoscute fiecare părticică din Univers. Bohr și Heisenberg au dezvoltat această idee, demonstrând că nu se pot face observații obiective, Întrucât observatorul, prin acțiunea sa de observare, modifică starea cuantică a sistemului observat. În fizica cuantică, nu intensitatea unui câmp energetic cuantic contează, ci forma, structura sa. Astfel, chiar și cel mai infinitezimal câmp cuantic poate afecta o particulă, modificându-i starea. Nu intensitatea contează În fizica cuantică, ci existența
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
Întreg” care coordoneaza prin metode necunoscute fiecare părticică din Univers. Bohr și Heisenberg au dezvoltat această idee, demonstrând că nu se pot face observații obiective, Întrucât observatorul, prin acțiunea sa de observare, modifică starea cuantică a sistemului observat. În fizica cuantică, nu intensitatea unui câmp energetic cuantic contează, ci forma, structura sa. Astfel, chiar și cel mai infinitezimal câmp cuantic poate afecta o particulă, modificându-i starea. Nu intensitatea contează În fizica cuantică, ci existența sau inexistența acelui câmp cuantic. O
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
fiecare părticică din Univers. Bohr și Heisenberg au dezvoltat această idee, demonstrând că nu se pot face observații obiective, Întrucât observatorul, prin acțiunea sa de observare, modifică starea cuantică a sistemului observat. În fizica cuantică, nu intensitatea unui câmp energetic cuantic contează, ci forma, structura sa. Astfel, chiar și cel mai infinitezimal câmp cuantic poate afecta o particulă, modificându-i starea. Nu intensitatea contează În fizica cuantică, ci existența sau inexistența acelui câmp cuantic. O forță nu trebuie neaparat să fie
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
nu se pot face observații obiective, Întrucât observatorul, prin acțiunea sa de observare, modifică starea cuantică a sistemului observat. În fizica cuantică, nu intensitatea unui câmp energetic cuantic contează, ci forma, structura sa. Astfel, chiar și cel mai infinitezimal câmp cuantic poate afecta o particulă, modificându-i starea. Nu intensitatea contează În fizica cuantică, ci existența sau inexistența acelui câmp cuantic. O forță nu trebuie neaparat să fie activă, ea poate exista și ca potențial, acest potențial fiind esențial pentru fizica
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
modifică starea cuantică a sistemului observat. În fizica cuantică, nu intensitatea unui câmp energetic cuantic contează, ci forma, structura sa. Astfel, chiar și cel mai infinitezimal câmp cuantic poate afecta o particulă, modificându-i starea. Nu intensitatea contează În fizica cuantică, ci existența sau inexistența acelui câmp cuantic. O forță nu trebuie neaparat să fie activă, ea poate exista și ca potențial, acest potențial fiind esențial pentru fizica cuantică. O altă descoperire importantă, aparținând lui Einstein este cunoscuta lege E = mc²
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]