3,199 matches
-
comunistă, când s-a distrus o bună parte a centrului vechi, fără a se ține cont de faptul că multe din clădirile demolate dădeau personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piața Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucului, fost cartier evreiesc, Bulevardul Ștefan cel Mare și altele. Unele demolări aveau ca scop curățirea orașului de clădirile insalubre și mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele aveau alte scopuri. Chiar și în aceste condiții, au rămas în picioare
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
un progres real. Prin această activitate, copilul își cultivă necontenit aptitudinile muzicale, iar pentru a se apropia de cât mai multă muzică, se pot înregistra piese de diferite genuri, cu caracter programativ și apropiat de universul copilăriei, cum ar fi : ,,Cucul” - de C. Daquin, ,,Găina” - de J. Ph. Rameau, ,,Ciobănașul” - de R. Korsacov, ,,Carnavalul animalelor” - de C. Saint-Säens, ,,Doi cocoși” - de Fr. Poulenc, ,,Poze și pozne” - de M. Jora, ,,Patru fabule” - de P. Constantinescu, ,,Duetul pisicilor” - de G. Rossini, ,,Petrică și
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
10-20 exemplare la o sută de ha (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Dintre păsări întâlnim: ciocârlia (Alauda arvensis), ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendrocapos major), huhurezul (Strix aluca), cucuveaua (Athene noctua), guguștiucul (Streptopelia decaocto), coțofana (Pica pica), uliul porumbar (Accipiter gentilis), cucul (Cuculuș canorus), pupăza (Upupa epops), graurul (Sturnus vulgaris), fazanul (Phasianus colchicus) colinizat vrabia (Passer domesticus), rândunica (Hirundo rustica) etc. Reptilele au puține specii caracteristice zonei forestiere: vipera neagră (Vipera berus și vorianta prester), șarpele de pădure (Coluber langissinus), șarpele de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de câmp (Microtus arvalis), șobolanul de câmp (Apodemus agraris), hârciobul (Cricetus cricetus), iepurele de câmp (Lepus europaeu) etc.Acestor mamifere li se alătură și altele, specifice zonei forestiere vecine (căprioara, mistrețul, vulpea, uneori lupul și bursucul). Păsările mai caracteristice sunt: cucul (Cuculus honorus), pupăza (Upupa epopo), graurul (Sturnus vulgaris), guguștiucul (Streptopelia decaocto), turturica (Streptopelia turtur), porumbeii (Columba aenas), cioara (Corvus frugilegus), sitarul (Scolopax rusticola)-în timpul pasajului său poposește în silvostepă, uliul păsărar (Accipiter nisus), corbul (Corvus corax), etc. Reptilele au
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
acvatică. Majoritatea faunei terestre o întâlnim în zona forestieră. Dintre mamiferele caracteristice se întâlnesc veverița, căprioara și mistrețul; lupul, vulpea și iepurele, fiind specii euritope, se întâlnesc pe toată suprafața județului. Păsările de pădure sunt reprezentate de sturz, mierlă, ciocănitoare, cuc, turturică, cinteză și uliu. Dintre reptile întâlnim șarpele de pădure și gușterul. Insectele și alte specii de nevertebrate completează varietatea viețuitoarelor ce trăiesc în acest biotop. Animalele din zona de silvostepă sunt reprezentate de câteva mamifere specifice ca: popândăul, șoarecele
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Cerambyx cerdo), rădașca (Lucanus cervus), fluturele porumbac al stejarului (Marumba quercus), croitorul cenușiu (Morimus funereus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), buratecul (Hyla arborea), broasca roșie de munte (Rana temporaria); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitori (Dendrocopos sp.), cuc (Cuculus canorus), mierlă (Turdus merula), specii de paseriforme precum: țicleanul (Sitta europea), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), viesparul (Pernis apivorus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea); în scorburile copacilor își găsesc adăpost răpitoare de noapte precum buha (Bubo
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Limax sp.; insecte: rădașca (Lucanus cervus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), buratecul (Hyla arborea); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis), șarpele de casă (Natrix natrix); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), ciocârlia de pădure (Lululla arborea), mierla (Turdus merula), răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
perechi clocitoare, huhurezul mic (Strix aluco), buha (Bubo bubo), ciușul (Otus scops), ciuful de pădure (Asio otus), ciocănitori: ghionoaia sură (Picus canus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), muscari (Muscicapa striata), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), sturzul cântător (Turdus philomelos), mierla (Turdus merula), pițigoiul mare (Parus major), pițigoiul albastru (Parus coeruleus), pițigoiul de munte (Parus montanus), pițigoiul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), turturica (Streptopelia turtur), corbul (Corvus corax), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere: ariciul (Erinaceus concolor), căpriorul (Capreolus capreolus), cerb (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), pârșul (Glis glis), pisica sălbatică (Felis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
insecte: rădașca (Lucanus cervus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de munte (Rana temporaria) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocârlia de pădure (Lululla arborea), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), iepurele de vizuină (Oryctolagus cuniculus), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
broasca roșie de munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus), brotăcelul (Hyla arborea); reptile: broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis), șopârla cenușie (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere: ariciul (Erinaceus concolor), căpriorul (Capreolus capreolus), cerb (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), broasca roșie de munte (Rana temporaria) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitori (Dendrocopos sp.), ciocârlia de pădure (Lululla arborea), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), porumbelul de scorbură (Columba oenas), răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sp.; insecte: rădașca (Lucanus cervus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
serebrator, Scambus pomorum, Schizopyga frigida, Stenodontus nasutus, Stenothrips graminum; amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo); reptile: șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), mierla (Turdus merula), păsări răpitoare de zi și de noapte, iar din categoria păsărilor mici: pițigoi, muscari, sturzi ș.a.; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pădure (Apodemus sylvaticus), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), insectivore: ariciul (Erinaceus europaeus), cârtița (Talpa europaea), chițcanul (Sorex araneus). În scorburi de copaci își găsesc adăpost liliecii (Nyctalus noctula). Păsările specifice pădurii sunt: porumbelul de scorbură (Columba oenas), turturica (Streptopelia turtur), cucul (Cuculus canorus), păsări răpitoare de noapte precum: ciușul (Otus scops), ciuvica (Glaucidium passerinum), huhurezul mic (Strix aluco), ciuful de pădure (Asio otus), ciocănitori: ghionoaia sură ( Picus canus), ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
întregul stol se împrăștie, ca astfel să atace din mai multe părți dușmanul. În stol este o lege: ”Unul pentru toți și toți pentru unul.” Toamna târziu după căderea totală a frunzelor, pădurea pare moartă, nu se mai aude cântecul cucului, doar pe frunzele moarte de pe pământ sau pe firele veștede de iarbă, se mai strecoară câte un greier sau câte o furnică. Toamna este harnică dar și bună gospodină, îi pregătește iernii, cămara plină cu legume și fructe și tot
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
nr. 1(25)/2003. Herghelegiu Monica-Elena, "The Statute of Organization of the (autonomous) Metropolitan Church of Bessarabia", în Kanon XXI (2010). Hirschman Albert O., Abandon, contestare și loialitate. Reacții față de declinul firmelor, organizațiilor și statelor, traducere de Radu Carp, Laura Cucu și Simona Pop, Nemira, București, 1999. Horsley Thomas, "Subsidiarity and the European Court of Justice: missing pieces in the subsidiarity jigsaw", în Journal of Common Market Studies, vol. 50, nr. 2/2011. Hotelling Harold, "Stability in Competition", în The Economic
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
60 Anthony Downs, O teorie economică a democrației, traducere de Șerban Cerkez, Institutul European, Iași, 2009, pp. 163 și urm. 61 Albert O. Hirschman, Abandon, contestare și loialitate. Reacții față de declinul firmelor, organizațiilor și statelor, traducere de Radu Carp, Laura Cucu și Simona Pop, Nemira, București, 1999, pp. 83 și urm.Vezi și comentariul lui Radu Carp, Reformularea modelului Hotelling-Downs în varianta lui Albert Hirschman, în op. cit., pp. 197-207. 62 Anthony Downs, op. cit., p. 163. 63 Partidul Comunist Unificat din Turcia
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
București D. G.-Kiriac, compozitor, dirijor și pedagog român. A făcut culegeri, armonizări și prelucrări de cântece populare. Printre lucrările sale mai cunoscute figurează: “Morarul”, “Pe cărare sub un brad”, “Foaie verde lămâiță”, “Stăncuța”, “Foaie verde dedițel”, “S-a dus cucul de pe-aici”. Bela Bartok 1881 - S-a născut la Sânnicolaul Mare. A fost compozitor, pianist și folclorist maghiar. S-a remarcat ca un fervent culegător de melodii populare, dar și ca cercetător. Pentru țara noastră, activitatea lui de cercetător
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
bemol major”, “Simfonia a II-a în La major”, “ Simfonia a III-a înDo major cu orgă, pian și cor”, 2 intermezzi, Poiemul simfonic “Vox Maris” - sonate instrumentale - diferite piese instrumentale - lucrări lirico-dramatice - piese vocale cu acompaniament de pian. Gheorhghe Cucu 1883 - S-a născut la Puiești, Tutova. A fost compozitor.a scris coruri laice și bisericești și cântece pentru copii, printre care se numără: “Haz de necaz”, “Cântec de dor”, “Om fără noroc”, “Mincinosul”, “Greierul”, “Iarna”. Ion D. Chirescu 1889
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
ochi, și despre variolă (care ucidea între 30-35% din bolnavii infectați, 65-85% dintre cei rămași în viață suferind de cicatrici severe, care le mutilau fața). La 39 de ani este ales membru al Societății Regale pentru minuțioasa sa cercetare asupra cucului, care, întrebuințând cuiburi străine pentru a-și depune ouăle, are o conformație specială a corpului, rezultat al unei adaptări naturale. Acest studiu este bazat pe observarea în natură și pe disecția acestor păsări. Cucul Inocularea contra variolei devenise o practică
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Regale pentru minuțioasa sa cercetare asupra cucului, care, întrebuințând cuiburi străine pentru a-și depune ouăle, are o conformație specială a corpului, rezultat al unei adaptări naturale. Acest studiu este bazat pe observarea în natură și pe disecția acestor păsări. Cucul Inocularea contra variolei devenise o practică importantă în Europa, dar comporta mari riscuri. Dr. John Fewster 41 publică, în 1765, articolul "Capacitatea variolei vacilor de a preveni variola", fără a aprofunda și fără a explica fenomenul. Acest articol este confirmat
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
va mai vedea niciodată, decât dacă îl va sluji cu credință timp de 7 ani. După trecerea sorocului dat, soțul fetei devenite spălătoreasă își recapătă înfățișarea. Rămân împreună, iar stăpânii conacului au fost atât de încântați de norocul fetei. Legenda Cucul din fată. Dragostea [Niculiță-Voronca, I] are din nou ca mobil declanșator blestemul. "A fost o fată de împărat, și, de frumoasă ce era o țineau închisă; dar ea tot s-a amorezat de un argat. Părinții l-au alungat pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
din fată. Dragostea [Niculiță-Voronca, I] are din nou ca mobil declanșator blestemul. "A fost o fată de împărat, și, de frumoasă ce era o țineau închisă; dar ea tot s-a amorezat de un argat. Părinții l-au alungat pe Cucul, așa se numea el, dar fata întruna plângea și-l chema: Cucu, Cucu! Auzind-o tatăl ei, a blăstămat-o că tot așa să cucăiască, cât va trăi, și s-a făcut din ea pasere: cuc." În universul culturii populare, cucul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Părinții l-au alungat pe Cucul, așa se numea el, dar fata întruna plângea și-l chema: Cucu, Cucu! Auzind-o tatăl ei, a blăstămat-o că tot așa să cucăiască, cât va trăi, și s-a făcut din ea pasere: cuc." În universul culturii populare, cucul se bucură de un prestigiu deosebit. Este considerat o pasăre "sfântă", "a bucuriei", "plăcută lui Dumnezeu", "haiducă"; în consecință, "e păcat să-l omori, căci nu face nici un rău; își seacă mâna dacă l-ai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]