2,852 matches
-
altfel mai aveam aprecierea ta? Nu cred. Și îmi pare bine că ești așa. Se apleacă către el și îl sărută pe obraz. Ești un scump. Marius zâmbește și chipul lui arată cu mult mai destins acum după ce își descărcase cugetul de toate gândurile neliniștitoare care-i frământaseră mintea. Trebuie să fim realiști că după ce voi vorbi cu mama ta va urma o perioadă dificilă pentru noi. Știu. Îl prinde de mână pe Marius și strânge puternic. Și tocmai de aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Saul Osias și Leon Lichtblau, a organizat la 8 decembrie 1920 un atac cu bombă în clădirea Senatului României, atentat în urma căruia au murit ministrul Justiției și doi senatori, iar președintele Senatului a suferit răni grave 88 Mă îndoiesc, deci cuget; cuget, deci exist (lat.) 89 Notoriu lagăr de concentrare pentru femei, localizat la 90 km nord de Berlin 90 Pisica Sălbatică (fr.) 91 Versuri din sonetul CXVI de William Shakespeare 92 Stropitoare (fr.) 93 Denumire dată în epocă bombardierelor engleze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Osias și Leon Lichtblau, a organizat la 8 decembrie 1920 un atac cu bombă în clădirea Senatului României, atentat în urma căruia au murit ministrul Justiției și doi senatori, iar președintele Senatului a suferit răni grave 88 Mă îndoiesc, deci cuget; cuget, deci exist (lat.) 89 Notoriu lagăr de concentrare pentru femei, localizat la 90 km nord de Berlin 90 Pisica Sălbatică (fr.) 91 Versuri din sonetul CXVI de William Shakespeare 92 Stropitoare (fr.) 93 Denumire dată în epocă bombardierelor engleze 94
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
axul ei transversal, menaja atenției o înaintare directă, îi cerea să ațintească fără preget rădăcina de gîndire abstract geometrică din care Mediterana știuse a extrage forțe pentru cele mai invidiabile îndrăzneli contemplative. Săpat în stîncă, drumul spre misterele ultime ale cugetului alia acolo, la cumpăna expunerii, strictețea neîntrecută și o naturalitate dezarmînd orgoliile. Cum îl înfățișa imaginea izvodită de compatriotul nostru - culoar inițiatic, triumfător smuls negrului compact, - în tăcerea lui, 25 de veacuri păstraseră fascinant chemarea Sibyllei de la Cumae. O restituție
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
Șerban Cioculescu se dovedesc și ele de o mare bogăție documentară. Să mai amintesc doar polemicile tinerilor critici (Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius), constituiți în Gruparea Criticilor Literari Români (G.C.L.R.) cu N. Iorga și aghiotantul său de la revista "Cuget clar", N. Georgescu-Cocoș, care-l acuzau pe Arghezi fără încetare de pornografie. Memorialistului îi place și cultivă șueta, chiar dacă umbrită pe alocuri de prea multe "filologicale" și de o exagerată acribie bibliografică. Se simte în permanență prezența pasionatului bibliofil și
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
de față; la punerea în mormânt plângea, iar în dimineața Învierii, s-a bucurat și a primit liniștea eternă prin salutul pascal: „Pace vouă! “ (Ioan 20, 19). Bucuria Învierii a împărtășit-o pretutindeni, iar la Înălțarea Domnului și-a ridicat cugetul împreună cu îngerii, de acum înțelegând „taina cea din veac ascunsă“ (Coloseni 1, 26). Așa și-a desăvârșit Andrei vocația spre adevăr și s-a format la picioarele lui Iisus. De acum va arăta prin viața sa urmarea lui Hristos, va
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
Deci, în asemenea cazuri, relația dintre etic și estetic este mai complexă. În Scrisoarea III, M. Eminescu îngroașă defectele portretului pe care îl realizează printr-un limbaj ce evocă gama largă a urâtului: "Vezi colo pe urâciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget, Negru, cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri, La tovarășii săi spune veninoasele-i nimicuri.” În poezie, Ch. Baudelaire prefigurează "estetica urâtului”, care va constitui o întreagă tendință în arta secolului al
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
fără a se prigoni și fără a-și amărî viața ei în de ei. Introducând legile cele mai perfecte și mai frumoase într-o țară cu care nu se potrivesc, duci societatea de râpă, oricât de curat ți-ar fi cugetul și de bună inima. Și de ce asta? Pentru că - întorcîndu-ne la cărarea noastră bătută - orice nu-i icoană, ci viu, e organic și trebuie să te porți cu el ca și cu orice alt organism. Iar orice e organic se naște
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și tare prin acte publice pe un ministru turc care se împotrivea din toate puterile, cum era datoria lui de turc, estensiunei drepturilor și privilegielor națiunei române guvernate de conservatori. Oricine își aduce aminte regatul cu apă rece, demn de cugetul patriotic și de spiritul distins care s-au răsplătit cu medalia Bene merenti. 33 {EminescuOpX 34} Ajunși la guvern, desființau armata prin buget, suprimau recrutațiunea într-un an ca 1876 și anunțau vânzarea prin mezat a efectelor de îmbrăcăminte, peste
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
închina înaintea celor zise de d-sa în pasajul citat mai sus. Daca însă, precum știm, nu ne poate face această mărturisire, atunci declarăm că d. T. poate să fie român prin întîmplarea nașterei, dar desigur nu este nici prin cugetul său, nici prin inima sa. [28 octombrie 1878] O CURIOZITATE Primim din Vaslui următoarea foarte minunată telegramă: Ziarului "Timpul". Niște indivizi; unii paraponisiți, alții fără greutate socială, a atribuit d-lui prefect Holban niște infame calomnii. Subsemnații cetățeni indignați dezmințim
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al Macedoniei, deschide porțile de fier ale celor mai tari cetăți. Ministrul care refuzase cu mândrie rechizițiile de peste Dunăre când i se cereau de capii armatei imperiale se-nchină înaintea ovreiului Warszawsky; dânsul subsemnează fără sfială și fără mustrare de cuget sentința de moarte a agriculturii române și decretează sărăcia, pe timp îndelungat, a unui întreg popor. Citească oricine aceste acte cari nu destăinuiesc, se zice, decât o mică parte din jafurile pe trecute în acest an de nenorocire, 1877. El
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
veți ierta și pe conservatorul din consiliul de familie roșu. Primiți, vă rog, încredințarea distinsei mele considerațiuni. P. P. Carp D. P. Carp s-a crezut atins prin reflecțiunile ce foaia noastră a publicat în privința atitudinii sale în cestiunea izraelită. Cugetul nostru n-a fost de a osândi sau critica această atitudine. Știm foarte bine că orice opinii ar profesa un om ca d. P. Carp, ele nu proced decât din niște sentimente onorabile și din convincțiuni adânci. Însă aceste reflecțiuni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dar art. 7 avea numai în aparență caracterul unei escluziuni pe motive religioase, deși, în sine privit, el se îndrepta contra unei rase străine, nu contra ritului religios al acesteia, totuși se putea întîmpla ca un om, prin sentimente și cuget {EminescuOpX 332} cu totul român, să afle în el o piedică nestrăbătută pentru a lua parte la viața statului. Ar fi putut să se boteze - vor obiecta unii. Dar din parte-ne tocmai de încetățenirea acelora n-am fi fost
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu totul demagogică și starea înapoiată a culturii noastre - de o sută de ori mai periculoși. Bulgărul de sare din Germania e în România ocnă întreagă. Iată dar pasajele de căpetenie ale acelui articol: [I] ... între simptomele adâncii schimbări de cuget care se operează în poporul nostru întreg nici unul nu pare atât de straniu ca împătimita mișcare în contra jidovimei. Acum câteva luni încă domnea în Germania cunoscutul strigăt "invers hep-hep". Despre defectele naționale ale germanilor, francejilor sau a altor popoare putea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acte d-a rândul, dar în sfârșit, în actul al cincilea, i se înfundă și lui; ori că-l ia și-l duc la poliție; ori că victimele lui chiar îl răpun; ori că se ucide el însuși de mustrarea cugetului; ori, dacă nu i se întîmplă una din astea, apoi trebuie neapărat să-i cază apoplexie sau tavanul în cap, pentru satisfacția înaltei nobilimi și onor. public. Acesta e calapodul literar pe care e turnată și Fiica lui Tintoretto și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
filozofia și n-ai uitat nimic!" "Da!" "Ei, două idei filozofice!" Stupefiat, nu-i răspunsei îndată. De ce tocmai două și nu una? Și cum să-i spun acestui demon meschin de care depindea rămânerea mea în uzină două idei filozofice? "Cuget, deci exist!" îi răspunsei. "Asta ce e?" mârâi el distrat și mâna cu două degete lipsa i se puse pe mașina mică de scris de alături și execută o arie ca pe o claviatură de pian. "E o idee filozofică
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
durerea nu sânt totdeauna fructul determinat al unor cauze determinante. Libertatea face să trăiască cu plenitudine totul, și atunci suferința în dragoste aduce din adâncuri bucurii stranii și necunoscute, iar fericirea se colorează violent cu luminile infernului. Îndoiala ne trezește cugetul, producând în spiritul nostru certitudinea că existăm, gândire suverană și divină care ne supraveghează urâtul, ne alungă ranchiuna, lasă altora izbânzile și acceptă pentru sine înfrîngerea. Frumoasă noapte! Frumos oraș curat zăcând liniștit între uriașele troiene și păduri verzi care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
rând umană"38, făceau din sentiment, înțeles că experiența emanata din destinul individual al subiectului sau văzut sub forma pasiunilor și emoțiilor universale crescute din relația omului cu existența și cu lumea, din percepția acestuia a condiției sale în lumina cugetului, tema centrală. Însă Kant, cu "simțul lui arhaic pentru estetic"39 și "deprins cu poezia pedanta" a timpului său40, îi vedea, scrie Victor Basch, ca pe niște "enfants perdus" "pour lesquels îl n' a pas d' invectives assez fortes"41
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
atât de mult exageram din cauza spaimei, și, pentru nimic în lume n-o să mint acum, mi s-a făcut tare ciudă văzându-ți chipul bucuros, dar îți jur că asta n-a ținut decât câteva clipe, până când am izbutit să cuget. Când cuget, fac și spun întotdeauna lucruri mai inteligente; cred că și tu. Și să știi că nici de însănătoșirea propriului meu fiu, dacă l-aș avea, nu m-aș bucura mai mult decât de a ta; și, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mult exageram din cauza spaimei, și, pentru nimic în lume n-o să mint acum, mi s-a făcut tare ciudă văzându-ți chipul bucuros, dar îți jur că asta n-a ținut decât câteva clipe, până când am izbutit să cuget. Când cuget, fac și spun întotdeauna lucruri mai inteligente; cred că și tu. Și să știi că nici de însănătoșirea propriului meu fiu, dacă l-aș avea, nu m-aș bucura mai mult decât de a ta; și, dacă nu mă crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
totul ca să mă amăgească, totuși trebuie să exist pentru a putea fi amăgit; cugetând că sunt tocmai cugetarea aceasta demonstră că și sunt în adevăr. Teza: sunt, exist e pururea și în mod necesar adevărată de câte ori o pronunț ori o cuget. Cogito, ergo sum. Ce are a face această vestită teză, care a răsturnat filozofemele sceptice, foarte seducătoare tocmai prin profunditatea lor, cu lipsa de cugetare a Caradalelor și Pătărlăgenilor? Aceștia există ca orice carne cu ochi chiar daca n-ar gândi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de activitate. În adevăr măreață operă! Sărac și pribeag, având drept unică zestre viclenia și cinismul, aruncat prin cine știe ce întîmplare pe pământul nostru, străin pentru el, d. C. A. Rosetti au aflat curând în Carada și în alții semeni ai cugetului și ai originii lui. Acum, când e în culmea operei sale, nu trebuie să fie oare mândru de ceea ce vede în urmă? Odinioară o biserică plină de oameni, toți având frica lui Dumnezeu, toți sperând de la el mântuire și îndreptîndu-și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
liberali. Dar "Timpul" face apel la țară spre a se împotrivi unor idei cari ar periclita statul romîn? Face fără îndoială, pentru că eligibilitatea magistraturii, propusă de "Romînul", dovedește că nu s-a botezat decât pielea demagogilor în apa monarhiei, nu cugetul. Dar " Timpul" face mai mult. Amenință pe rege cu soarta lui Ludovic XVI. Iată ceea ce nu este adevărat. Am spus-o și o repetăm că articolele Delfinului implică responsabilitatea autorului, nu a partidului. Dar nici Delfinul nu amenință. El se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
W.E.B. Du Bois, în cartea sa The Souls of Black Folk (1903), vorbea despre dilema dureroasă resimțită de frații săi de culoare, pe jumătate americani, pe jumătate negroes, despre "această dualitate, un american, un negru (negro); două suflete, două cugete, două năzuințe neîmpăcate; două idealuri antagonice, un trup negru" (în Adeleke: 4-5). Percepția de către majoritatea populației și influența în societatea americană au suferit schimbări considerabile în ultimele decenii, în special în perioada de după succesele mișcării drepturilor civile din anii cincizeci
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
aceasta ne‑ar fi dat‑o, ca să se afle În El neamul nostru. Și pentru dragostea Lui cea mare n‑a voit să silească liber‑ tatea noastră, deși putea să o facă, ci să ne apropie de Sine, prin dragostea cugetului nostru”46. Potrivit Sfântului Nicolae Cabasila, „două particularități Îl caracterizează pe cel ce iubește și Îi asigură biruința : faptul de a face bine, prin toate mijloacele, obiectului iubirii sale și, la nevoie, de a suferi pentru el dureri și chinuri
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]