13,249 matches
-
acuma Pe ochi, pe buze și pe mărțișoare, N’o mai călca, zglobie, toamnele și bruma Și n-o mai pune vara’n chiotoare. Cinci oameni vor veni după amiază Cu pași de pâslă și cu mâini uscate - O vor culege parcă ar fi trează Și-or aștepta să-i dea niște agate. Dar pân’ la urmă rece va rămâne, Cu cer și cu țărâna măritată; Isuse ’nalte, nobile stăpâne, Dece chemași, la tine, mândra fată? (Din volumul în manuscris „Iarmaroc
MOARTEA MARIEI de ION PENA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368331_a_369660]
-
pe Pământ, Cu simțuri ciudate, din pene veșmânt, Și pofte sălbatice, crunte. Sunt rege, sunt vultur, dar nu mi-am dorit Un corp muritor să mă cheme; Eram printre stele, o clipă-am murit Și poate vreun zeu m-a cules și-a dorit Să zbor în înalturi o vreme. Trec vagi amintiri ca prin ochiuri de nor, Ceva pentru-o clipă-mi apare, Și parcă aș ști ce-am să fiu de-am să mor, Mi-e frică, dar cred
DOR STRĂIN de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368342_a_369671]
-
pentru niște daraveri. Primele amintiri legate de Apahida le păstrez din vremea copilăriei și sunt, oarecum, de natură „feroviară”. Pe relația Cluj-Dej, Apahida era prima gară în care trenul făcea popas 10 minute. Revăd și azi, pe ecranul minții, imaginile culese din goana trenului. De fiecare dată, după Someșeni, așteptam, cu sufletul la gură, să ajung la Dezmir, să-mi încant ochii cu minunatele și, în același timp, înfricoșătoarele locomotive cu aburi stocate în parcul rece al haltei. La câteva minute
CĂLĂTOR ÎN TIMP de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368334_a_369663]
-
piară gândul de a o aștepta la ieșire pe Florica. Era hotărât să mai încerce împăcarea cu ea. Florica se retrase încet și își plecă privirea când trecu pe lângă copiii ei, de parcă nu-i cunoștea... "DIVORȚ" face parte din volumul "CULESE DIN INSTANȚE", lansat la Galați, în Biblioteca Județeană "V.A. Urechia", sub egida Asociației "Universul Prieteniei", cu ocazia organizării și desfășurării Taberei de creație și recreație "Galați - orașul valurilor Dunării", organizată de această asociație în perioada 27 iulie 2 august
DIVORŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368270_a_369599]
-
clipele ca anii, O zarvă de netimp bate-n pendul, De toate relele, ce le-au dușmanii, În prorocie, îmi țin păsul, și îl spun. E multă nemurire, care se aruncă În adâncimile mormântului din cer... Se uită de evlavia, culeasă-n stâncă, Ucisă - n șuierat de săbii, somnifer. Ba se admite, c-ar fi lumea-ntunecată, Așa încât să- și lase strălucirea- Într-un triunghi de oaste ahtiată, Unde stăpâna e chiar ea, nenorocirea. Pogoară-n vârf de nori acei, ce
UNDE SE MOARE DIN LUMINĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368413_a_369742]
-
de slavă întru fericire/ Chemării din destinul omenesc// Dorințele se mistuie-mpreună/ Eșarfele de raze de pe plai/ Vor împleti trăirilor cunună/ Să preamărească pământescul rai// Sublima dăruire cu tandrețe/ Reverberează-n clipocit de râu/ Luceferii dau stelelor binețe/ Când sunt culese spicele de grâu// De amirat iubirea fără stavili/ Pe un pământ pierdut în infinit/ De admirat gândirea fără pravili/ Ce-nfruntă secolul dezlănțuit”. (De admirat). În viziunea lui Virgil Ciucă, lumea este iadul, care „se hrănește cu toteme”, condusă de
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
înduplecase câțiva trecători, ar fi putut să-și cumpere liniștit o pâine. În loc să-i mulțumească, copilul aruncă moneda pe jos și începu să înjure așa cum nici oamenii mari nu aveau obrazul să o facă la ea în sat. Înspăimântată, mătușa culese moneda, își mai făcu câteva cruci și se grăbi să ajungă acasă la nepotul ei. Paulică era un copil bun. Saveta îl educase bine, așa cum trebuia, cu frică de Dumnezeu. O omeni cu o masă de doamnă adevărată la un
DOAMNA FIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368428_a_369757]
-
sovietic ? Ce se va întâmpla cu sentimentele minorității române oprimate de decenii de statul ucrainean? Iată o dovadă, declarația profesoarei de origine română Zinaida Pinteac (extras din: „În premieră” // „Antena 3, emisiunea din 8 iunie 2014; realizator: Carmen Avram): ”Ucraina culege ceea ce a semănat. Ea a semănat vrajba, anume împotriva minorităților. În Kiev era lozinca să fie ucrainenii pe primul plan. Ceea ce se-ntâmplă acuma în țară este rezultatul la ceea ce a făcut Ucraina până acum cu noi, cu minoritățile naționale
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
era tot ce eu știam despre viața. Într-o zi pe când aveam douăzeci și patru de ani apăru în cartier Vanciu ce avea cam patruzeci și cinci de ani un om foarte versat ce mai fusese în afară, caută oameni pentru a culege mandarine în Valencia ne făcea promisiuni mari. Avea nevoie de cinzeci de persoane, din cauza sărăciei și a faptului că doream un viitor mai bun am plecat și eu cu acel grup. După ce am ajuns in Valencia el ne-a predat
LUMEA SUFERINZILOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368461_a_369790]
-
lui Iisus. Gonindu-mă cu Dorul pe catalanul gând, Edenul se așterne ca umbra sub Stejar, O dâră pare viața în luminișuri stând, Răsfrântă pe chilimuri, ca Luna pe al ei jar, Grăbită pare soarta Destinului plecând, Esența să-și culeagă din mugurii de har. Românul e o Rocă din veșnicii Carpați, Omenia-își cerne peste pământ și mări, Cer și Pământ cuprinde-Credința întru frați, Așternându-și Iubirea în cele patru zări. ------------------------------------ Cu aleasă prețuire și prietenie, Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț
ROMÂNUL E O ROCĂ DIN VEŞNICII CARPAŢI (POEM) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368558_a_369887]
-
publică făcându-i cunoscuți în lumea largă. Face o muncă „fără de arginți", doar din prea plinul inimii sale, o muncă închinată limbii și culturii neamului nostru și din dragostea ce-o poartă semenilor noștri. Aflându-se în deplină maturitate, acum culege succesele din activitatea de publicist, ori pe cele de grafician, colaborator al editurii ANAMAROL, dar și ca poet și prozator, creații izvorâte din resorturile harului divin. Din ele țâșnește o deosebită delicatețe, o aleasă noblețe din care nu lipsește elanul
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
apărut, vom sublinia faptul că e o mișcare care neagă în mod absolut toate valorile creației, inclusiv a celor care se declară adepți ai acestei orientări. Artistul renunța la reprezentări, la metodele de lucru cunoscute, el folosește fragmente de realitate culese la întâmplare. Dada s-a lansat inițial în literatură și a trecut apoi în artele plastice. S-a menținut vreo două decade și a dispărut (aproape) dizolvându-se în alte curente artistice. Suprarealismul a preluat foarte parțial ideia de la Dada
CURENTE ÎN PICTURĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367836_a_369165]
-
Merlot de mare clasa, rubiniu-indigo, cu un pigment impenetrabil de lumină. Alcoolul de 14% îi conferă o dulceața delicată. Vinul se poate degusta acum, dar și pește mulți ani, având potențialul de învechire foarte bun. Vinul este produs din strugurii culeși din cele 0,7 hectare de vită de vie aflate în proprietatea Alteței Sale Regale pe moșia de la Tohani, într-o serie limitată de cinci mii de sticle. Vinul „Principele Radu” a fost distins cu medalia de argint la Concursul
VINUL „PRINCIPELE RADU” PRODUS DE DOMENIILE TOHANI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367880_a_369209]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > MAI ȘTII... Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1436 din 06 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mai știi... când era vară și ne plimbam prin soare ca doi copii, vrăjeam castele de nisip și culegeam, râzând, scoici presărate-n mare iar bucuria albă ne strălucea pe chip. Mai știi... când era toamnă și poposeam prin parcuri ca două păsări, prinzând dorul călător, iar frunzele grăbite să ne arunce sfaturi pluteau într-un film, cu vântul
MAI ŞTII... de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367870_a_369199]
-
prinzându-i chiar ziua de Crăciun pe la porțile gospodarilor.... (Fragment din volumul în lucru „LOTRII ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI. Colindele sunt prezentate așa cum le-am primit fără nicio intervenție. Lucrarea va cuprinde întregul ritual al sărbătorilor de iarnă - continui să culeg date - cu: steaua, craii, capra, buhaii, plugușorul, sorcova etc și se va încheia cu obiceiul Iordanului) Referință Bibliografică: Ritualul colindătorilor ce vestesc Nașterea Domnului / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1453, Anul IV, 23 decembrie 2014. Drepturi de
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
cercetă cu atenție zona pentru a-și face o idee de ansamblu, ascultând discuțiile din jur în acest timp. Se vorbea despre strategii de intervenție. Folosindu-și telefonul personal, apelă SNAU 112. Furniză toate informațiile pe care reușise să le culeagă de la fața locului, solicitând echipaje pentru descarcerare, dar și câteva echipaje pentru asigurarea ordinii și îndepărtarea grupurilor de curioși, precum și ambulanțe, în caz că situația va impune ca victimele să fie transportate către spitale de specialitate. Discutând cu dispecera de la 112, și-
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
învăluit de frumusețe, ca niște magnolii care înfloresc toamna, anotimpul asociat celei de a treia vârstă... “Din dorul tău și-al meu, luate împreună, / Iubitul meu cu ochi ca două stele, / Au înflorit magnolii, către sfârșit de toamnă. Să le culegem astăzi, ținându-ne de mână, / Trecând prin viață albi și mirosind ca ele!” Majoritatea poeziilor sunt scrise în stil clasic cu rimă, ritm, muzicalitate, imagini clare. Se observă pe parcurs și o tentă cosmică, o încercare de evadare către aștri
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
-Daa, omul cu relații!..Prăpăditule! Pârlitule! Uite, vine revelionul și eu n-am o măslină. Dar Ștefăneasca...și curcan și măsline cât prunele...Are bărbat cu relații. -Termină, că turbez! De unde vrei să-ți aduc măsline? Crezi că elevii au cules toamna asta de pe câmp măsline? Pă ce pământ trăiești? Bunică-mea făcea de Anul Nou o copaie de scovergi și se veselea toată noaptea cu bunicul. Iar dumneaei... măsline! Tușește fără măsline la masă. Dacă ne-am boierit. -Nenorocitule!..Lasă
UN KIL DE MĂSLINE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367867_a_369196]
-
qiellit goja yte - një dëshirë që murmuron në vargje trupi i ndezuar të gjëmon nga një zjarr i palejuar 10 în agonia viselor mele te îngrop în timiditatea mea mă zbat, vibrez în așteptare în brațele tale m-arunc să culeg cu tine petalele vieții 10 në agoninë e ëndrrave të mia të varros në frikën time përpëlitem, dridhem në pritje në krahët tu po hidhem të vjel me ty petalet e jetës 11 primăvară iubite, culcă-ți cuvintele-n mine
POEZIE GERMANĂ. RENATE MÜLLER ÎN LIMBA ALBANEZĂ DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367915_a_369244]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DE ZIUA MAMEI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1499 din 07 februarie 2015 Toate Articolele Autorului DE ZIUA MAMEI Azi am cules cu frații mei Un buchețel de ghiocei Din crâng, din margine de sat Și ne-am întors pe înserat. Cu ochii peste poartă sta Mămuca, și ne aștepta: - Unde ați fost ? M-am speriat ! Și prin livadă v-am strigat
DE ZIUA MAMEI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367945_a_369274]
-
creuzet sufletesc, două iubiri și totuși niciuna nepurtând cununa în deplină separare de cealaltă. Dacă omul nu iubește actorul din sine, iar actorul este în acuzabilă controversă cu omul, cununa nu are cine s-o poarte pentru că nu se poate culege cu două mâini, fiecare smulgând-o spre ea! Aici e subtilul înțeles al dăruirii de sine a omului, până la jertfă adeseori, aici e înmugurirea coroanei de roluri care explodează în flori, apoi în roade, a actorului. Uneori, când este vorba
MARIANA MIHUŢ. UNIFORMĂ RIGOARE ÎN FAMILIE ŞI PE SCENĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367946_a_369275]
-
vine cu o depărtare, iar fereastra deschisă spre soare mă absoarbe surâsului dintre cele două veșnicii prin obscuritatea sa albă. MĂ DOARE... ACEASTĂ DURERE Mă doare cuvântul tău din vorba abia șoptită sau poate amintită! Mă doare și zâmbetul tău cules din poamele tristeții... Mă doare! și iar mă doare acestă dimineață, în care mă trezesc singură, fiindu-mi alături. Și... mă doare...! mă doare depărtarea gândului tău, gândului tău de aproape! Mă doare... și iar mă doare... această toamnă... cum
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]
-
speranță pe unicul detectiv iepuraș, Relu-Iepurelu. - Dragi iepurași, își începu Relu discursul, sunteți martorii unui mare furt, unic în istoria iepurașilor. Vă rog să nu ieșiți din căsuțele voastre și să nu vă plimbați pe la locul faptei, așa încât să pot culege probe și să descopăr urme. Voi porni o anchetă, așa că, aceia dintre voi care au informații, îi rog să treacă pe la mine să dea declarații. Văzându-l atât de implicat și de sigur pe el, iepurașii se liniștiră și se
POVESTEA IEPURAŞULUI DETECTIV de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368003_a_369332]
-
fără să aibă dureri de burtă. Nu ar fi putut traversa ținutul iepurașilor cu coșurile de ouă în spate și cu trenulețul după el. - Atunci cine poate să fie, îl întrebă Mica-Iepurica însoțindu-l în căsuța lui, după ce reușiseră să culeagă toate declarațiile? Relu-Iepurelu se scărpină cu lupa între urechi, mișcându-și mustăcioarele. - Am o bănuială! Trenulețul nu poate merge decât pe șine, nu-i așa? Coșurile de ouă sunt atât de multe încât nimeni nu le-ar fi putut transporta
POVESTEA IEPURAŞULUI DETECTIV de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368003_a_369332]
-
șubrezit rezistența sunt tot aceia care ne-au dăruit cel mai frumos cadou posibil: însăși viața. Sunt tot aceia care ne-au fixat mișcarea alternativă a picioarelor, care ne-au învățat valorile după care să ne ghidăm existența pentru a culege roadele cele mai bogate ale vieții. Cu îngăduință infinită, cu dragoste ne condiționată, ne-au trasat o cărare pavoazată cu lucruri pozitive din care au încercat tot timpul să înlăture orce dificultate, orice stavilă ce ne-ar fi putut îngreuna
SCRISOAREA UNUI BĂTRÂN CĂTRE O FIINȚĂ TÂNĂRĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368050_a_369379]