4,322 matches
-
Începea să se însereze, lanurile de floarea-soarelui se aplecau tot mai mult, fețele se închideau și unele își întorceau fața spre lună. Era ora cea mai potrivită, lumea ieșea de la serviciu, cei ce lucrau și sâmbăta, ceilalți se învârteau după cumpărături. Fane, după zgomotul monedelor în tingire - de-asta castronul lui era mai adânc, să se-audă -, Costică, după gesturile neterminate ale clienților care îi aruncau monedele aproape fără să se uite, se înclinau, mulțumind. Uneori Ologu își scotea căciula într-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu cineva. Nu se întoarse, însă privi de câteva ori în lungul străzii pe sub cozorocul șepcii. Cât despre motociclistul oprit la vreo douăzeci de metri mai încolo, nu-l băgă în seamă, putea fi acolo din întâmplare. Maca urmă traseul cumpărăturilor bătrânului. La sfârșit, îl așteptă răbdător la cinematograf, unde bătrânul stătu la rând pentru bilete. Lui Maca nu-i trebui prea mult ca să afle de la vânzătoare pentru ce oră cumpărase bilet. Ieși din holul cinematografului și privi într-o parte
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
un dispreț cu totul pierdut în fundul ochilor, învelit în cea mai afabilă curtoazie. Madam Ioanide primi vizita lui Gonzalv Ionescu fără nici o bănuială. Văzîndu-l cu geanta cea mare, crezu că e vreun plasator de cupoane și, amatoare impenitentă de cumpărături, așteptă. Recomandarea necunoscutului ca "profesor Gonzalv Ionescu" o dezamăgi: - Luați loc! Îl pofti ea gentilă.Gonzalv, după un moment de reculegere, intră în materie. - Probabil, zise el, sunteți îngrijorată de lipsa soțuluidumneavoastră. - Îngrijorată? se miră madam Ioanide. De ce? Gonzalv nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la kilogram devenea respectabil. Un cilindru de scorțișoară era zdrobit în piuliță și împărțit în multe plicuri. Cititoare de publicații străine, avea idei în materie de prezentare a mărfurilor, introducea mici calendare în punga cu petit-beurre sau oferea la o cumpărătură mai apreciabilă mostre comestibile. Acestea erau numai mici petreceri. Sultana făcea și alte combinații, depășind sfera ei strictă de activitate. Cea mai inofensivă fu aceea de a procura pentru magazinele de covoare stofe fine de damă, mătăsuri, lamé, brocart pentru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
instrucții. Pentru covoare, Sultana introduse metoda expozițiilor cu publicare de cataloage, prevăzute cu introduceri asupra artei respective și cu reproduceri de tipuri. Semnalase însă un mare număr de porțelane, vase, căni, pe care nu spera a le vinde. Din atâtea cumpărături de fonduri globale rămăsese acest depozit stânjenitor. Pentru veselă, farfurii cu peisaje etc., Sultana găsi un sistem. Comandă câteva bufete pentru veselă expusă și etajere, după modele franțuzești, și le umplu de farfurii și căni, vînzîndu-le cu totul. Vasele mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fi plictisit de asemenea procedură, ieșea încîntat după tocmirea în sudori, având sentimentul că rezistența negustorului vine din imposibilitatea de a da articolul mai ieftin. Alții, care-l cunoșteau, informîndu-se dinainte asupra prețului curent, veneau dinadinsul pentru plăcerea tocmelii, fiindcă cumpărătura pentru oamenii simpli e un eveniment. În prăvălia plăpumarului original se strângeau la tocmeală și alții, petrecând ca la teatru, doritori a afla cine învinge. De altfel, plăpumarul avea marfa cea mai bună. De nu știa prețul obișnuit, mușteriul se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
economie familială. Bugetul muncitorului manual și al săteanului au în comun un consum monetar al bunurilor de import și al produselor provenite din artizanatul local (40% din cheltuielile lucrătorului manual, 100% din cele ale săteanului). Compararea seriilor de alegere, evantaiul cumpărăturilor dezvăluie două tendințe generale: prin intermediul mărfii, lucrătorul manual caută confortul, bunăstarea; săteanul, "parada". Cheltuielile de mobilare, de exemplu, sunt mult mai importante pentru cel de-al doilea; lucrătorul manual nu cunoaște acumularea pieselor de veselă, acesta fiind unul din pivoții
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
decât să își asume riscul că se poate întâlni cu cineva în lift. Andrei ieșea foarte rar în afară de serviciu și acasă. El nu suporta să meargă în supermarket-uri pentru că se gândea că poate răni pe cineva cu căruciorul de cumpărături sau poate spune ceva stupid casierei. El a găsit un magazin și câteva restaurante care le permitea clienților să comande mâncarea online și le era livrată acasă. Andrei prefera acest tip de serviciu căci îl putea folosi pentru a evita
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cap, când văd cum merg lucrurile, că, dacă printr-un fericit miracol, cantitatea de bani s-ar multiplica, astfel încât fiecare dintre noi ar primi o provizie dublă de monedă, am duce-o cu toții mai bine; am face cu toții mai multe cumpărături și industria ar fi puternic încurajată. Mai multe cumpărături? Dar ce veți cumpăra? Fără îndoială obiecte utile, lucruri capabile să procure satisfacții eficace, stofe, case, cărți, tablouri. Ar trebui deci să începeți prin a demonstra că toate aceste lucruri se
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
un fericit miracol, cantitatea de bani s-ar multiplica, astfel încât fiecare dintre noi ar primi o provizie dublă de monedă, am duce-o cu toții mai bine; am face cu toții mai multe cumpărături și industria ar fi puternic încurajată. Mai multe cumpărături? Dar ce veți cumpăra? Fără îndoială obiecte utile, lucruri capabile să procure satisfacții eficace, stofe, case, cărți, tablouri. Ar trebui deci să începeți prin a demonstra că toate aceste lucruri se produc singure, prin faptul că la Monetărie se topesc
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se gândesc la propriile câștiguri când fac sacrificii pentru copiii lor sau le sar în ajutor când sunt în pericol. Când oamenii se roagă pentru mântuire sau pentru iluminare spirituală, motivațiile lor nu sunt chiar aceleași ca atunci când merg la cumpărături de haine. Ceea ce au în comun toate aceste acțiuni este faptul că ele sunt orientate către un scop, că ele sunt realizate pentru a îndeplini scopul. Dar din acest fapt nu urmează în mod logic că toate scopurile pe care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
această întîlnire dintre firescul timpului și nevoia noastră de a-l struni și a-l articula? Dar lucrurile se rânduiesc aproape de la sine, ritmîndu-se pe trei trepte ca tot atâtea ek-staze ale vieții: gastronomie, joc, filozofie. Bogdan mă însoțește la cumpărături și alegem împreună un rose din podgoriile freiburgheze, un vin de Baden (excelent, îmi garantează Bogdan, atins în chip vizibil de orgolii locale), care, cădem de acord, va însoți în mod ideal fileul de Barsch pe care urmează să-l
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cari 'și vor pune serviciile lor la dispoziția ambulanțelor și a spitalelor. Corpul medical consistă din 110 medici militari și 200 civili, dintre cari 70 sunt mediciniști de origine slavă din Austria, mai cu samă cehi. - În Pesta se fac cumpărături pe față pentru guvernul sârbesc. Agenții dispun de bani îndestui. [20 iunie 1876] AUSTRO-UNGARIA ["MĂSURI JUDECĂTOREȘTI... Măsuri judecătorești, administrative și militare se iau pentru a preveni turburări eventuale în părțile de sud ale Ungariei. Mareșalul - locotenent de Scudier și comandantul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
neam care ne urăște pe noi românii deși trăiește din sângele și sudoarea noastră. [26 septembrie 1876] UN PRECEDENT CU TEMEI N. fr. Presse relatează într-o corespondență din București că un tribunal oarecare a refuzat unui evreu austriac înscrierea cumpărăturei unei case pe următorul considerent: Convenția încheiată cu Austro-Ungaria va fi în vigoare zece ani, imobilul se cumpără însă de veci, deci cererea de înscriere se respinge dacă cumpărătorul evreu nu va declara c-au cumpărat casa numai pe termin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
câțiva ani bântuie cu osebire România, care din cauza unii datorii publice, ce se urcă la aproape 50. 000. 000 lei noi anuități, apoi din cauza petrecerei a unui mare număr de români în străinătate, în fine din cauza luxului și a scăderei cumpărăturei de producte ale țărei, dă în străinătate mult mai mulți bani pe an de cum primește de acolo. O balanță a comerțului defavorabilă au arătat d-sa că este pericolul cel mai mare la care poate fi expusă o societate, aceasta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
petrolului la noi este în deplină decădere din cauza concurenței petrolului american, care este mult mai bine destilat decât al nostru. Industria postavurilor nu s-a putut dezvolta la noi din cauza că guvernul nostru, în loc de a susținea fabricele din țară prin cumpărături pentru armată, au cumpărat tot în străinătate, ruinîndu-se astfel, fabricele d-lor Băleanu și Cogălniceanu. Dacă d. Alcaz reușește întrucîtva astăzi cu fabrica ce au cumpărat-o de la d-l Cogălniceanu, aceasta trebuie atribuit numai cât energiei d-sale; căci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
oglindește indiviziunea majorității structurilor din teritoriul obștii umbrăreștene răzeșești ne este sugerat de cererea unui cumpărător de pământ local, polcovnicul Sandu Avram. El solicita în martie 1852 Judecătoriei ținutului Tecuci să dispună a i „să alegi și a stâlpi” niște cumpărături, pe care le făcuse anterior „în hotarul moșiei Umbrărești di pi la unii din răzășii acei moșii”, din bătrânii Manea, Sobieschi, Scurtu, Rahilia, Epure, Calalbu, Țarălungă, stânjeni care, adunați, însumau 80 unități, cumpărătorul dorind acum să și-i strângă laolaltă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satul Umbrărești-răzăși” Isprăvniciei ținutului Tecuci, una este formulată în termenii următori: „cei mulți suntem cu casele, vii și livezi pe părțile noastre și are și dumnialui, Avram, răzășie pintre noi”, înțelegându-se că nu i s-au ales și stâlpit cumpărăturile, așa cum ceruse în 1852, și că are părți la venituri în bătrânii din care făcuse cumpărăturile și în acelea părți moștenite de la înaintașii săi. Sandu Avram, om lacom, abuzând de funcția sa de privighetor la ocolul Bârlad, urmărind îmbogățirea cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vii și livezi pe părțile noastre și are și dumnialui, Avram, răzășie pintre noi”, înțelegându-se că nu i s-au ales și stâlpit cumpărăturile, așa cum ceruse în 1852, și că are părți la venituri în bătrânii din care făcuse cumpărăturile și în acelea părți moștenite de la înaintașii săi. Sandu Avram, om lacom, abuzând de funcția sa de privighetor la ocolul Bârlad, urmărind îmbogățirea cu orice preț, dă în posesie (arendă) părțile sale de moșie unui negustor din Tecuci, pe nume
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în alte câteva documente cu dată ulterioară, ajutându-ne să-i stabilim identitatea și descendența. Este una și aceeași persoană cu Giurgea Hrăbor comis, căruia, pentru 300 de zloți tătărești, la 14 decembrie 1508, i se întărește stăpânirea pe o cumpărătură, „un sat pe Bîrlad, anume Blăneștii și cu moara în Bîrlad”, din ținutul Tecuciului. Fiul său a fost Maxim Hrăbor, mare postelnic în timpul domniei lui Petru Rareș, dar nu avem informații că ar fi stăpânit în Țigănei, deși în actul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
frunte cu serdarul Mihalcea Hîncu. În împrejurarea dată, Grigore Micleseu deținea dregătoria de mare paharnic. El nu era originar din Miclești, cum s-ar putea deduce după numele adăugat prenumelui, ci „ficior lui Ionașco diac din Gugești”, Micleștii fiindu-le cumpărătură și nu satul de obârșie. Reținem și situația că Vasile Lupu face danie acestui slujitor, potrivit actului, o „jumătate de sat”, în realitate însă nu putea fi o jumătate luată strict aritmetic, pentru că, așa cum am arătat, ocina cunoscuse diviziunea pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Boziești de pe Bârlad, cât s-a alegi iar partea părinților noștri și pe zapisă, iar să fie a surori-me, Tudosiicăi”. Înseamnă că și aici slugerul Costache avea încă părți, tot „nealese” ale lor de moștenire, dar și „pe zapisă”, adică cumpărături ori danii de la copărtașii din obște. Și, din moment ce existau și acum părți nealese, se înțelege că devălmășia încă nu-și dăduse duhul cu totul, că mai exista, probând aserțiunea noastră cu privire la menținerea răzeșilor în sate considerate stăpâniri boierești în totalitate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Vasile Bujoreanu, descendentă după mamă din Cârste Ghenovici, și el mare vornic în Moldova, funcție avută în timpul domnitorilor Movilești, în timp ce slugerul Costache se dovedește a fi fost fiul unui preot, Ion, posibil originar din locurile noastre. Cârstea Ghenovici, prin cumpărături, stăpânise pe teritoriul comunei Umbrărești satul și moșia Țigăneii, dar și satele vecine cu Umbrăreștii, Blăjerii și Dimaciul sau Dimăcenii, ajunse și acestea stăpâniri Costăchești. Mici dregători umbrăreșteni și stăpânirile lor Dacă stăpâni efectivi, prin acte, se documentează a fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
câteva luni mai înainte, același Simion făcuse zapis prin care „a dăruit un vad de moară la Blăjeri vornicului Gavril Costache”. Iar un anume „Ene, ficiorul Căzacului din Umbrărești” dă prin zapis la mâna lui Ionașco Balș „o vie de cumpărătura la sat la Spăreați, ce-i la ținutul Putna pe apa Zăbrăuțului”, pentru că marele vornic „ne iaste folositor de bogate nevoi”, explică el. Într-un Catastiv ot volost Tecuci, ce cuprinde numele călărașilor și dajdiile lor în bani pe ținut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și Constantin, ficiori lui Corpaci stolnic”, acesta având frați pe Andronic, Simion și Mănăilă, dar și multe surori; „Rucsandra, fata lui Deli Gheorghie, giupâniasa lui Ionașco ce-au fost logofăt” face danie mănăstirii de la Soveja, „făcută de Matei Vodă”, niște cumpărături din satul Câmpuri de pe apa Șușiței, având drept martori, printre alții, pe Constantin Corpaci, zapisul fiind scris de „Eu, Ionașco Corpaci, sin (fiu) lui Ionașco logofăt”, dând de înțeles că și Ionașco logofăt era tot un Corpăcesc. S-ar putea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]