3,441 matches
-
bază faptul că participantele au fost anunțate că, ulterior, se va face o anchetă pentru a se vedea în ce măsură noile alimente au fost introduse în alimentație sau faptul că cel care a condus discuția în cadrul acestor grupuri era un bun cunoscător al „dinamicii de grup”. Experimente asemănătoare au fost efectuate și de către alți cercetători. Astfel, Dana Klisurich și Marian Radke au evidențiat creșterea consumului de lapte proaspăt sau lapte praf în urma discuției de grup, pe baza unui control întreprins după 2
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la locul de muncă. 5.1. Conceptul de mobbing Cel care a lansat și impus în mediile de muncă și organizaționale conceptul de mobbing a fost Heinz Leymann, doctor în psihologia muncii, profesor la Universitatea din Stockholm. Fiind un bun cunoscător al problemelor mediului profesional, mai ales a celui din Suedia, unde își desfășoară activitatea din 1995, având capacități de consilier și psihoterapeut în mediile organizaționale, Leymann a observat existența și acțiunea unor fenomene de injustiție, denigrare, de încălcare a drepturilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
decembrie 2005, Predeal Ce m-a enervat enorm la masa de prânz din această penultimă zi: atitudinea colegilor mei mai în vârstă. Marea majoritate a lor este formată din „doamne“ grase, pe la 50 de ani, și domni miștocari, foarte buni cunoscători a sute de bancuri ultra-porcoase. Pentru a epata, „doamnele“, „domnii“ (care probabil că deja au ceva probleme...) debitau bancurile superporcoase, cu tentă sexuală rudimentară, așa cum șade bine unui popor de țărani. „S-a pișat pe iel“, „vrei piept de pui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
dedulciți la normalitatea occidentală, traiul aproape imposibil. La care se adaugă în fond și fragilitatea psihologică personală tipică, cred eu, pentru orice intelectual, chiar dacă acest din urmă cuvânt nu-mi place, după cum bine știi. Din această cauză, profesorul S.A., fin cunoscător al abisurilor sufletești ale omului, mi-a spus într-o zi că pentru tipi ca noi (citește „papagali“...), Occidentul este de dorit, pentru că ne dă voie pur și simplu SĂ TRĂIM, fiind mult mai tolerant cu cei slabi sau inadaptabili
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Ana și-a comandat [o pereche de pantofi de dans]1. Pingelele 1' sînt aurii. Cizmarul 2 a avertizat-o că nu sînt foarte rezistente.), anafore parafrastice (Ana îsi făcuse [mai mulți prieteni care vorbeau franceză, engleză, germană]1. Acești cunoscători de limbi străine 1 au convins-o să dea examen de admitere la Litere.), anafore metalingvistice sau autonimice (La seminar se vorbise mult despre [iubirea absolută]1. Aceste două cuvinte 1 îi stăruiau în minte.) Anaforele îndeplinesc funcții variate din
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
bucură, în principiu, de încrederea destinatarilor. Chiar și prin aceea că își cer, și obțin, dreptul de a se manifesta cu consistență din punct de vedere verbal, naratorii își afirmă autoritatea de a povesti, de a-și asuma rolul de cunoscător, maestru de ceremonii sau producător, în relație cu rolul de discipol sau învățăcel asumat de destinatari. A nara înseamnă a licita pentru putere. Cîteodată narațiunile spuse ne afectează semnificativ viețile: acelea spuse de jurnaliști, politicieni, colegii și patronii care ne
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ai relației concrete dintre vorbirea de la vest și cea de la est de Prut, unii chiar din România, dar mai dispuși să justifice idei ale regimului politic, că limba moldovenească e o limbă aparte, diferită de limba română? Pentru orice cunoscător al evoluției limbii române și al culturii române în general, secolul al XIX-lea a însemnat o evoluție extrem de rapidă. Iar vorbirea românească din Basarabia nu a dispus de mijloacele necesare pentru perfecționare. Școala, promisă în 1812 prin instrucțiunile pe
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ținută științifică remarcabilă, Aron Pumnul a ocupat catedra pe care o va sluji pînă la sfîrșitul vieții, chiar dacă în ultima parte va fi substituit de fostul său elev I. G. Sbiera, care se va strădui să-i continue opera. Bun cunoscător al situației învățămîntului în limba română din Austro-Ungaria, Aron Pumnul își va orienta activitate în două direcții principale: munca directă la clasă, pentru atragerea elevilor în studierea și cultivarea limbii și literaturii române, ca parte integrantă și mijloc de formare
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
libertății este dominantă, empatizând cu modelul francez. 47 Thomas Twining (1735-1804), preot englez, fiu de comerciant de ceai menit să preia afacerea tatălui său. Datorită înclinației sale spre literatură, este trimis la Colegiul Sidney Sussex din Cambridge. Devine unul dintre cunoscătorii Poeticii aristoteliene, găsind în teatru un mijloc de cultură și de ajutor pentru soluționarea cathartică a conflictelor personale. Studiază muzica și scrie o lucrare remarcabilă intitulată History of Music ("Istoria muzicii") și devine renumit muzicolog; cântă la harpă și vioară
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
muzica și scrie o lucrare remarcabilă intitulată History of Music ("Istoria muzicii") și devine renumit muzicolog; cântă la harpă și vioară. În afara celor două calități (de literat și muzicolog) era un pasionat al umorului. 48 Ulrich von Wilamowitz-Moellendorff (1848-1931), mare cunoscător al literaturii, al poeziei grecești și al istoriei laiteraturii. Este adeptul concepției despre rolul literaturii în soluționarea dificultăților vieții de zi de zi. 49 William Shakespeare (1564-1616), poet, dramaturg și actor englez, considerat cel mai mare scriitor de limbă engleză
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
în timp ce stimulează subtil simțul pericolului, de o zonă dificilă și ușor de ratat, cea a tragicului. Într-o desfășurare narativă ce nu testează rezistența, ci ritmul accelerației, autorul britanic suprapune povești, intersectează voci și amplifică ecouri cu siguranța unui bun cunoscător al forțelor ce pot lansa romanul spre un destin durabil sau îl pot avaria iremediabil. Aici însă intervin, ca un plus de autoritate benefică, gustul și judecata cititorului. "Dilemateca", anul VII, nr. 75, august 2012 Cartea cenotaf Între scrierile lui
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
relație firească de tip cauză−efect. Toate exemplele din lista de mai sus ar putea fi continuate cu o structură de tipul așa cum era de așteptat (pulsul e de așteptat să se accelereze dacă se iau anumite medicamente; pentru un cunoscător e normal ca prezența reumatismului să determine aglutinarea hematiilor; un om se albește de obicei la față dacă se sperie; mâncarea e de așteptat să se ardă dacă nu e supravegheată etc.). Din același motiv iese din discuție și ideea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de fapt, o profesiune - a doua după cea de psiholog pe care practicase În România - de specialist În cartea de artă ilustrată și În cea de carte rară, mai ales de catalogues raisonnés. Și, mai ales, prin contactul cu atâția cunoscători, critici de artă, colecționari, autori de celebre catalogues raisonnés, scriitori, jurnaliști snobi și creatori de artă, precum Karl Lagerfeld și alții, având clienți din crema mondenă a artei și vieții pariziene, Cristina a primit un al doilea dar al totuși
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Codreanu în 1923 în paginile programului politic al Ligii Adunării Naționale-Creștine, asupra faptului că "Liberalii au ucis mișelește pe cel mai mare poet al neamului, Mihai Eminescu", pentru ca autorul să se întrebe legitim: "Ce știa A.C. Cuza, un foarte bun cunoscător al operei eminesciene", în acest sens? "E o referință la asasinatul moral sau la asasinatul în sensul propriu al cuvântului?" Toată pledoaria ce urmează vine în susținerea primei ipoteze și demonstrația celei de a doua, prin legarea, într-o logică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
afirma și Eminescu: "Frumuseți moarte sunt cele cu proporție de formă, frumuseți vii cele cu proporție de mișcări". Tocmai aceasta deschidere impresionantă a geniului spre cele mai diverse probleme nu filosofice neapărat, ci și științifice, economice, juridice etc. a permis cunoscătorilor din domeniile menționate să recurgă la apropieri adesea insolite, care au stârnit pe nedrept ironiile celor dispuși să vadă în Eminescu un poet depășit. Dar chiar atunci când se înscriu în sfera largă a literaturii, unele asocieri surprind prin noutatea lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
volum Complexul Bacovia de Theodor Codreanu pare să inducă ideea sceptică pentru bacovieni că "dosarul" poetul a fost lăsat sau poate fi acuzat de disproporție comparativ cu opera bacoviană; adică, prolix și, la o privire concisă, redundant. Dar, hotărât lucru, cunoscătorii în materie sunt liniștiți în această privință, știut fiind că operele de valoare sunt deschise, cu o polivalență semantică nelimitată, iar critica profesionistă are oricând de găsit semne ale inepuizabilelor semnificații. Și astfel se întreține longevitatea reciprocă. Însuși exhaustivul Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cărți (așa cum a făcut Marta Petreu). Un articol ca acela al lui C. Rădulescu Motru mai treacă-meargă, atât timp cât termenul "filozofie" e utilizat cu înțelesul lui mai larg; căci, în definitiv, fiecare om are "filosofia" lui, darămite un mare iubitor și cunoscător de filozofie ca autorul Scrisorii pierdute. E un fapt de istorie literară arhicunoscut cum cei doi mari prieteni au avut și momente de "rivalitate", cu tentative "cinice" din partea dramaturgului și cu vorbe grele din partea poetului. Accident biografic. Căci soarta poetului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
antiteze pozitive, iar demonstrația potrivit căreia Caragiale este o creație a eminescianismului este credibilă, știindu-se influența poetului asupra câtorva scriitori din epocă. Eminescu și Caragiale sunt asemenea polilor magnetici care se opun, dar nu pot exista decât împreună. Bun cunoscător al vieții și operei celor doi scriitori și ai altora din epocă, eseistul a putut veni cu foarte multe date, unele inedite, care susțin ipotezele avansate. Relația dintre cei doi scriitori este tratată din perspectiva complexității fenomenului. Întrebarea retorică "A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
explicată" prin căutarea firescului și prin necesitatea de a corecta traiectoria expresiei artistice orientată spre domenii tot mai străine. Revolta împotriva artei ideologizate, precum și afirmarea culturii naționale pe fundalul internaționalismului sovietic sunt alte coordonate ale literaturii noastre de atunci. Bun cunoscător al literaturii din Basarabia, profesorul Theodor Codreanu privește creația lui Grigore Vieru, pe care îl consideră "cel mai citit poet român din toate timpurile", într-un context istorico-literar complex: de la consacrarea poetului în fosta Uniune Sovietică la reperele exegeților basarabeni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
peste tot biruitor, postmodernismul s-a răzbunat îndeobște pe tradiție, apoi a pedepsit în special ceea ce el însuși a preluat, însă ca istovire, din modernismele secolelor 19 și 20. Pe scurt, sfârșitul postmodernismului este anunțat (prietenul nostru Ion Bogdan Lefter, cunoscătorul absolut al fenomenului, a fost acolo!) la Stuttgart, în 1991, chiar de către constructorii săi: Ihab Hassan, John Earth, Bradbury ș.a. Ar fi urmat, din cât știu, un hipermodernism, mai târziu preluând, între alții, chiar de la tainicii asasini islamici, de la procedurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
transcede. Apelând la teme precum "Transmodernismul", "Transmodernitatea" sau "Acțiunea transmodernă", revista transilvană depășește criza postmodernă de luciditate și prin apel la structurile tradiționale de valori, abandonate în urma cutremurului ideologic optzecist. Un lucru similar se petrece și cu Theodor Codreanu. Un cunoscător de nuanță al sistemului tradițional de valori, al culturii române, profesorul din Huși reușește să ne convingă că ceea ce se importă ca ideologie a unei zone fluctuante a așa-numitei postmodernități nu reprezintă decât fragmente, cioburi, ale unui conglomerat valoric
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ca un suport ideatic și ideologic vizionar. Cartea lui Theodor Codreanu, este, în fapt, din punctul de vedere al eminescologiei, o demonstrație asupra vizionarismului lucid pe care îl oferea în epocă, pentru viitorime, Eminescu, acesta înfățișându-se ca un temeinic cunoscător al istoriei naționale și un fin (pătrunzător) analist al manevrelor politice într-o istorie modernă a Europei. Eminescu în exegeze critice, Ed. Junimea, Iași, 2014 EMINESCU INCORECT POLITIC, BUCUREȘTI, EDITURA SCARA, 2014 Andrei MARGA Oportunism și gândire Volumul Eminescu incorect
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
am ajuns la discuțiile noastre obișnuite. Vocea îi era mai voalată, dar preluând eu mersul dialogului, cum nu se prea întâmpla, am avut unele ezitări. Ce să-i spun, să-l înviorez pe cel care ne era ca un părinte, cunoscător în toate, dar de o modestie nemăsurată? Îl vizitasem la sfârșitul lui iulie, la lansarea cărții mele „Ioan Antonovici - Depozitarul”, și convorbisem îndelung. Domnia-sa mi-a menționat ceea ce știam că avea în agenda de lucru cartea care ne gândisem
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
tipografică și a acestui volum, care este în principal meritul Domniei Sale, mereu un coagulant în relațiile dintre semeni. Mai ales că din carte, după cum am spus, apar la tot pasul urmele intervenției sale ca redactor, dar și de participant și cunoscător al lecțiilor războiului...Nu vă spun lucrul acesta cuvintele de la pagina 56-57?: „Bune sau mai puțin bune, însemnările mele vor fi doar o simplă mărturie pentru cei ce vor veni după noi, că în condiții aspre ne-am făcut cu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
să apară. Nicolae Iorga, cunoscut pentru aciditatea sa verbală, a afirmat că regele Carol „l-a scos de la naftalină pe Patriarhul Miron Cristea și l-a pus marionetă, mai mult sau mai puțin inconștientă”, iar Henri Prost, un francez bun cunoscător al realităților românești, a ajuns la următoarea concluzie: „Nu există nici o îndoială în privința gândului ce l-a determinat pe rege să-i încredințeze Patriarhului președinția Consiliului. În realitate, el este acela care devine, din acest moment, prim ministru”. Noul cabinet
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]