2,675 matches
-
a fost construită între anii 858-865 de către împăratul Mihail al III-lea "Bețivul"(842-867). La inaugurare patriarhul Fotios a rostit o omelie. Edificiul astăzi dispărut, avea probabil un plan de tranziție între basilica cu cupolă și crucea greacă înscrisă. In cupola centrală care închipuia "cerul cerurilor" era îngățișat Christos Pantocrator. "Ai crede-declara Fotios-că îmbrățișează lumea cu privirea sa și că se gândește la rânduirea și cârmuirea ei, într-atât artistul s-a străduit să exprime, prin forme și prin culori, grija
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
lumea cu privirea sa și că se gândește la rânduirea și cârmuirea ei, într-atât artistul s-a străduit să exprime, prin forme și prin culori, grija deosebită pe care Creatorul o are față de noi." El era înconjurat chiar pe cupolă, în zone concentrice, de îngeri purtători de lănci. Fecioara se înălța în atitudine de orantă, cu brațele ridicate, "întinzând asupra noastră mâinile sale neprihănite și rugându-se pentru mântuirea împăratului și pentru izbânda lui asupra dușmanilor." In părțile superioare ale
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
-i permitea să-și schimbe înălțimea. Tronul era orientat spre răsărit, având intrarea dinspre apus. Există opinii că el ar fi aparținut chiar palatului ridicat de Constantin cel Mare. Intre "Palatul Sacru" și mare se ridica "Biserica Nouă", cu cinci cupole, datorată lui Vasile I-ul Macedoneanul și descrisă pentru lux și frumusețe tot de împăratul erudit Constantin al VII-lea Porfirogenetul(912-959). La sud de "Palatul Daphne", către Marea Marmara se alătura "Palatul Porphyr", cu încăperile acoperite și dalate cu
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
cruce latină (cu brațele inegale) în cruce greacă (cu brațele egale). O altă inovație a survenit din necesitatea de a avea biserici mult mai spațioase și mai luminoase. Astfel, arhitecții bizantini din Epoca lui Iustinian au inventat tipul bazilicii cu cupola folosind un sistem elaborat de pandantive și contraforturi care să mențină structura. O altă caracteristică a bisericilor din aceea perioadă este prezentă încăperilor secundare, a ferestrelor multiple, a mozaicurilor bogate și a picturilor ce încărca pereții din interior. Primele astfel
Arhitectură bizantină () [Corola-website/Science/316623_a_317952]
-
au purtat cu ei semnele culturii bizantine. Bazilica Sân Marco din Veneția și Catedrală din Torcello se numără printre edificiile construite în această perioadă în Peninsula Italica sub influența bizantina. Specifice acestei perioade sunt construcțiile de dimensiuni relativ mici, diametrul cupolei nedepășind de obicei 10 metri, în comparație cu bisericile din perioada anterioară. Împăratul Mihail al VIII-lea, întemeietorul ultimei dinaștii bizantine, cea a Paleologilor, a reconstruit unitatea politică a Imperiului Bizantin. Totuși, statul intra în declin din cauza mai multor probleme de ordin
Arhitectură bizantină () [Corola-website/Science/316623_a_317952]
-
clopotnița de lemn situată în curte. Biserica a fost reparată în anul 1822 și acoperită cu șindrilă. Turnul clopotniță construit de Alexandru Lăpușneanu a fost reparat în 1845 și i s-a adăugat un al patrulea nivel, încununat de o cupolă, ajungând să aibă înălțimea de 40 de metri. Fiind cea mai înaltă clădire din oraș, turnul a îndeplinit funcțiunea de punct de observație al pompierilor. Violentul incendiu din 1854 a pustiit întregul oraș Suceava, fiind distruse atunci acoperișul bisericii, cu
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
fost un mare arhitect al Angliei, mai mult de 50 de biserici din Londra fiindu-i atribuite. Designul ales de el și aprobat de rege a fost cel al unei biserici ce combina stilul baroc cu cel clasicist, având o cupolă și două turnuri. Pe data de 2 decembrie 1697 a avut loc ceremonia de sfințire a catedralei, aceasta fiind finalizată totuși în anul 1710. Cu toate acestea statuile de pe fațadă au fost instalate abia în 1720. Catedrala Sfântul Paul a
Catedrala Saint Paul din Londra () [Corola-website/Science/316687_a_318016]
-
și ferestre înguste.Principalele caracteristici ale acestor construcții sunt bolta în semicerc și forma de arc în plin centru a puținelor deschideri practicate în ziduri: ferestre, portaluri și arcade.Bisericile cu planul în formă de cruce sunt greoaie, cu bolți, cupole și coloane rotunde. Catedralele copleșesc prin monumentalitate și măreție .Iar pe locurile înalte, greu accesibile s-au construit castele fortificate. De la etrusci, romanii au preluat: De la greci au preluat: În sculptură, subordonată arhitecturii, reprezentative sunt portalurile și capitaluile. Tematica, de
Arta romană () [Corola-website/Science/315165_a_316494]
-
la majoritatea e invers). Prosoma este brună - gri, cu pete și fâșii negre, iar opistosoma este cafenie și acoperită cu numeroase firișoare de păr „catifelate”. Chiar dacă se numește păianjen de apă, totuși respiră cu aer. Pentru aceasta el construiește o cupolă, sau clopot, din mătase, care este "ancorată" de plante sau alte obiecte subacvatice. Aceasta reprezintă un rezervor cu aer. Cupola are dimensiunea unei nuci și, bineînțeles, intrarea este situată în parte inferioară. Cupolele femelei sunt mai mari decât cele a
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
numeroase firișoare de păr „catifelate”. Chiar dacă se numește păianjen de apă, totuși respiră cu aer. Pentru aceasta el construiește o cupolă, sau clopot, din mătase, care este "ancorată" de plante sau alte obiecte subacvatice. Aceasta reprezintă un rezervor cu aer. Cupola are dimensiunea unei nuci și, bineînțeles, intrarea este situată în parte inferioară. Cupolele femelei sunt mai mari decât cele a masculilor, din cauză că ele au un mod de viață mai sedentar. Rezervele de aer sunt în permanență îmbogățite cu oxigen. Păianjenul
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
cu aer. Pentru aceasta el construiește o cupolă, sau clopot, din mătase, care este "ancorată" de plante sau alte obiecte subacvatice. Aceasta reprezintă un rezervor cu aer. Cupola are dimensiunea unei nuci și, bineînțeles, intrarea este situată în parte inferioară. Cupolele femelei sunt mai mari decât cele a masculilor, din cauză că ele au un mod de viață mai sedentar. Rezervele de aer sunt în permanență îmbogățite cu oxigen. Păianjenul iese la suprafață și-și ridică opistosoma deasupra apei. Moleculele de aer se
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
sedentar. Rezervele de aer sunt în permanență îmbogățite cu oxigen. Păianjenul iese la suprafață și-și ridică opistosoma deasupra apei. Moleculele de aer se rețin prin firișoarele de păr și formează o peliculă de aer în jurul opistosomei. La destinație, în cupolă, aerul este eliberat. Cu toate acestea, reaprovizionarea frecventă este inutilă, deoarece structura pereților permite schimbul de gaze cu apa din jur, datorită diferenței presiunii osmotice. Acest sistem este mai avansat decât un aqualung, care trebuie să fie reumplut cu aer
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
este mai avansat decât un aqualung, care trebuie să fie reumplut cu aer. Păianjenul de apă se hrănește cu diverse insecte acvatice, crustacee și alte artropode. El vânează înotând rapid printre plante. După ce și-a prins prada, o aduce în cupolă. Foarte rar, hrana neconsumată este depozitată în cupolă. La rândul lor, păianjenii sunt mâncați de pești și broaște. Masculii sunt mai activ și înotători mai buni decât femelele, prin aceasta se explică faptul diferenței de dimensiuni. În timpul înotului, păianjenul utilizează
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
să fie reumplut cu aer. Păianjenul de apă se hrănește cu diverse insecte acvatice, crustacee și alte artropode. El vânează înotând rapid printre plante. După ce și-a prins prada, o aduce în cupolă. Foarte rar, hrana neconsumată este depozitată în cupolă. La rândul lor, păianjenii sunt mâncați de pești și broaște. Masculii sunt mai activ și înotători mai buni decât femelele, prin aceasta se explică faptul diferenței de dimensiuni. În timpul înotului, păianjenul utilizează firele de mătase, prinse de plante, ca suport
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
de dimensiuni. În timpul înotului, păianjenul utilizează firele de mătase, prinse de plante, ca suport. Chelicerele acestui păianjen sunt puternice și pot penetra pielea umană. Mușcătura căuzează dureri, inflamații locale și febră. Împerecherea este precedată de construcția de către mascul a unei cupole în apropierea cupolei femelei. Apoi, masculul formează un tunel, prin care ajunge la femelă, unde și are loc împerecherea. Femela depune ouăle, în număr de 60 - 70, lângă sau în cupola sa. Ea le protejează de orice primejdie. Acest păianjen
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
înotului, păianjenul utilizează firele de mătase, prinse de plante, ca suport. Chelicerele acestui păianjen sunt puternice și pot penetra pielea umană. Mușcătura căuzează dureri, inflamații locale și febră. Împerecherea este precedată de construcția de către mascul a unei cupole în apropierea cupolei femelei. Apoi, masculul formează un tunel, prin care ajunge la femelă, unde și are loc împerecherea. Femela depune ouăle, în număr de 60 - 70, lângă sau în cupola sa. Ea le protejează de orice primejdie. Acest păianjen trăiește în jur
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
Împerecherea este precedată de construcția de către mascul a unei cupole în apropierea cupolei femelei. Apoi, masculul formează un tunel, prin care ajunge la femelă, unde și are loc împerecherea. Femela depune ouăle, în număr de 60 - 70, lângă sau în cupola sa. Ea le protejează de orice primejdie. Acest păianjen trăiește în jur de doi ani. Păianjenul de apă locuiește în lacurile și în apele slab curgătoare din Europa de Nord și Centrală, Africa de Nord și Asia de Nord. Între arahnologi au fost controverse
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
relativ drepte cu ramificații puține. Frunzele lui sunt pe margini ușor zimțate de formă lanceolată, având lungimea între 8 - 15 cm și lâțimea de 2 - 4 cm. Florile cu un diametru de 2,5 - 3,5 cm, au o formă cupolă, fiind de culoare roză sau galbenă. Fructele acoperite frecvent de peri, au forma sferică cu un diametru de 4 - 10 cm, având nuanțe de culoare de la verde deschis, galben la roșiatic. Sâmburele așezat central este de consistență dură. În Europa
Piersic () [Corola-website/Science/318761_a_320090]
-
clopotniță, pe sub care se află pridvorul de acces. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul de lemn de pe latura de sud a fost adăugat ulterior. Tavanul bisericii este prevăzut în interior cu trei cupole din lemn de stejar și brad, cu baza octogonală. Pereții interiori ai bisericii sunt zugrăviți cu stele de culoare galbenă. Catapeteasma bisericii este donată de Vasile Lupu și datează din anul ctitoriei, numele meșterului fiind necunoscut. Ea este confecționată din
Biserica de lemn din Șcheia () [Corola-website/Science/318771_a_320100]
-
altarul are o dușumea din lemn de brad. Pridvorul are un plafon plan. Pronaosul servește și de cameră a mormintelor, pe partea nordică aflându-se cripta cu osemintele ctitorilor, străjuită de un monument funerar din marmură albă. Pronaosul are o cupolă semicilindrică susținută și întărită pe arcuri transversale. Deasupra pronaosului se înalță turla clopotniței de formă pătrată cu patru ferestre în arc bizantin și cu acoperișul în cupolă, în formă de bulb cu o cruce în vârf. Pronaosul este despărțit de
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
osemintele ctitorilor, străjuită de un monument funerar din marmură albă. Pronaosul are o cupolă semicilindrică susținută și întărită pe arcuri transversale. Deasupra pronaosului se înalță turla clopotniței de formă pătrată cu patru ferestre în arc bizantin și cu acoperișul în cupolă, în formă de bulb cu o cruce în vârf. Pronaosul este despărțit de naos prin pilaștri aflați la nivelul zidurilor pe care se reazemă arcul de boltă despărțitor. Naosul are formă circulară, cu diametrul de 8,75 m și are
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
o nișă din zidul nordic. Deasupra pronaosului se află o turlă clopotniță cu acoperiș în formă de bulb. Absida altarului are formă semicirculară și este decroșată față de restul construcției. Biserica nu este pictată în interior. Singurele porțiuni pictate sunt pe cupola naosului și pe pandantivii cupolei. Pereții interiori sunt văruiți în culoarea albă. Iconostasul bisericii este vechi.
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
Deasupra pronaosului se află o turlă clopotniță cu acoperiș în formă de bulb. Absida altarului are formă semicirculară și este decroșată față de restul construcției. Biserica nu este pictată în interior. Singurele porțiuni pictate sunt pe cupola naosului și pe pandantivii cupolei. Pereții interiori sunt văruiți în culoarea albă. Iconostasul bisericii este vechi.
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
fluviul Yukon i-a reținut atenția românului prin bogățiile ei: mine de aur și de cupru, blănării și pescării în care se lucra pe baze industriale. Călătorind mai departe pe mare, printre insulele Sitka și Junean, a privit, pe continent, cupola munților Crillon, La Perouse și St. Elias, ghețarul Malaspina, „cel mai mare din lume, formînd în Ocean un zid perpendicular de gheață înalt de 300 de metri pe o lungime de 140 kilometri". În peninsula Kenai, unde și-a stabilit
Nicolae Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/316210_a_317539]
-
un pseudofronton și având în mijloc o mare rozeta. Această fațadă, bogată ornamentație exterioară, corpurile paralelipipedice care servesc drept postament turnurilor aduc o contribuție baroca stilului neoclasic al lucrării, în timp ce turlele aparțin stilului tradițional românesc (nu fără influențe rusești la cupolele bulbucate). În 1880, biserica a fost pictată de Gheorghe Tattarescu, care a realizat aici una dintre cele mai bune lucrări ale sale. Biserică Sfântă Vineri Ploiești Program Liturgic Luni și Marți 08.00 Utrenie și Acatist 17.00 Vecernia și
Biserica Sfânta Vineri din Ploiești () [Corola-website/Science/320069_a_321398]