6,583 matches
-
o poezie fără nicio greșeală, citește pe silabe, socotește mai repede Cartuș decât ea, cum să fie înaintea mea? am întrebat-o și eu convinsă că nu mai avea ce să-mi răspundă. -Tu știi vreo poezie? m-a întrebat curioasă. -Cred că știu mai mult de zece poezii! am răspuns sigură pe mine. -Recită-mi una, dacă știi? ,mi-a cerut zâmbind, convinsă că nu eram decât o mică lăudăroasă. M-am uitat în jurul meu și în afară de Alina, care ne privea
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
mă bâlbâi în fața lor din cauza prestigiului meu de “fată mare”, în fiecare seară citeam în pat cu mami și le reciteam a doua zi în fața prietenelor mele. Nuța stătea pe vine în fața mea, iar Cameluța lângă mine pe trotuar și curioasă, îmi urmărea degetul, care se plimba sub fiecare cuvânt. Mi se întâmpla să ajung la cuvânt mai greu de citit și încercam să-l sar, dar ochiul ei expert mă trimitea înapoi și numai după ce îl silabisam în gând sau
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
de la distanță cu coada ochiului și se șușoteau între ei. Nici eu nu le-am dat prea multă importanță. Cu mîinile la spate, mă plimbam pe lângă vacă și o priveam cum mânca. M-aș fi apropiat de ei, pentru că eram curioasă să știu ce puneau la cale, de stăteau toți și îl ascultau atenți pe Marin, dar nu îndrăzneam, pentru că niciunul nu încercase să intre în vorbă cu mine. Îi cunoșteam pe toți; înainte ne jucam ”fața ascunselea” și “leapșa”, dar
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
și nu știam pe unde zăcea, dar cel mai trist era că trebuia să plec acasă să mă schimb. Uitasem că piciorul mă durea, pentru că văicărelile lui tataie adunaseră în jurul nostru toți copiii de pe malul gârlei și câțiva țărani mai curioși. -Ce te tot vaieți, tataie, ca o “muiere pe malul șanțului?” Te doare pe tine sau pe mine? l-am întrebat enervată. -Bre, da proastă mai este nepoata asta! i-a spus Marin, rânjind ca un dulău înfometat. -Lasa-ne în
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
schilodea vaca, nu ne nenoroceai? De data aceasta nu am rezistat și cum eram singure, i-am răspuns: -Vorbești ca tataie și am început să-l imit. Cu ce vă nenoroceați? Cine rămânea schiload[, eu sau voi? am întrebat-o curioasă să aflu răspunsul. Mamaie mă privea de data aceasta mirată, dar nu de întrebarea mea, ci de faptul că nu pricepusem, până atunci, că o nenorocire de-a mea i-ar fi durut și pe ei la fel de mult. -Păi noi
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
și grădinile vecinilor din împrejurimi. M-am cocoțat lângă ele și după ce mi-am făcut loc suficient să nu-mi șifonez rochia, am observant că alegeau mătasea de porumb uscat, pe care o puneau deoparte. -Ce faceți? le-am întrebat curioasă. -Alegem mătase să ne facem câte o țigare! Mi-a răspuns Mia netezind o bucată de ziar. -Alegem mătase să ne facem câte o țigare! mi-a răspuns Mia netezind o bucată de ziar. -Să nu ne spui! a continuat
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
fusesem mută, tataie izbucnea în râs de răsuna tot câmpul. -Pe la un an, te-ai făcut rea, măi tataie! mi-a spus cu părere de rău. Cum intrai în curte, începeai să urli ca din gură de șarpe. Eram curioasă să știu de ce, așa că fără nicio jenă i-am spus: -Tataie, povestește mai repede, dacă te oprești de fiecare dată, o să trebuiască să stăm toată ziua în căruță ca să termini. Tataie s-a foit puțin nemulțumit de graba mea și
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
urmărit-o pe mamaie și tiptil, m-am strecurat în spatele casei. În mai puțin de cinci minute și-a făcut apariția și Nicu cu o căciulă, pe care o ținea strâns la piept. -Ce ai în ea? l-am întrebat curioasă. -Am pui, mi-a răspuns pe șoptite. M-am ridicat în vârful picioarelor și m-am uitat în căciulă. -Ești mincinos, sunt ouă de păsărele! -Dacă le spargi or să iasă din ele pui, mi-a spus, după care a
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
viața veacului ce va să fie. Amin" Această mărturisire este de înțeles, la fel ca toată viața Duhului, numai pentru cel care crede și care este membru al Bisericii. Ea conține adevăruri tainice care nu sunt accesibile pentru o minte curioasă, fiind deschise numai lui Dumnezeu însuși și acelora cărora Dumnezeu le descoperă, printr-o cunoaștere lăuntrică și vie, nu una moartă și exterioară. Ea conține în sine taina existenței lui Dumnezeu, nu numai în raport cu lucrarea Sa exterioară referitoare la facerea
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357117_a_358446]
-
în memorie întâmplarea de ieri, când vecina din sala de sport mi-a spus cu condescendență: - Ei, când o să ajungeți și dvs. la vârsta mea, o să simțiți din plin avantajele activității sportive! - Dar câți ani aveți? am întrebat-o eu curioasă. - 61! mi-a răspuns ea mândră... Huuuh!...am exclamat eu în gând. 61! N-o să (mai) ajung nici o dată la vârsta ei... Da, Radu are dreptate: și astăzi o să fie o zi extraordinară: ne-am trezit la viață, suntem sănătoși
CE ZI EXTRAORDINARA ESTE AZI! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357200_a_358529]
-
era măritat) n-a putut pune diploma în biroul lui, așa că preocupat, cum șțtii de OZN și-a făcut din grajd un birou personal, unde și-a putut pune și admira diploma. - Și peste 2-3 ani? - Dragă nevastă, înțeleg, ești curioasă, promit să revin ... Referință Bibliografică: Paradoxul modernitatii in context rural / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 304, Anul I, 31 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluențe Românești : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
dar numai timp de o oră, apoi și-au recăpătat luciul. Erau din argint, au trecut proba cu apa. Doream să înot și eu, dar nu am avut curajul să defilez în pielea goală, în fața corului vânătoresc sau a femeilor curioase, și mi-am pus costumul de baie. A doua zi nu m-am mai dus acolo. Nu m-a atras viața artificială instalată la nudiști. Mă simțeam mai în largul meu între cei costumați pentru baie. Regulile de multe ori
DIVORŢUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357198_a_358527]
-
-o pe mami plângându-se că nu găsise nici măcar o lingură de untura în borcanul care era de presupus să fie plin. Tanti Oala, care uitase de sfatul pe care mi-l dăduse cu două săptămâni în urmă, privea borcanul curioasă, dar și vexată în același timp: -Marioara, să nu crezi că ți-am luat eu untura, Doamne-ferește, îți jur pe ce am mai scump! -Doamne-ferește! Se scuză mămica intrigată de imprudența pe care o făcuse. -Poate aveți șoareci în bucătărie
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
mare bucurie?! Cu trei zile înainte de școală, tăticu, gândindu-se să-mi facă o bucurie, cum era și aniversarea mea de naștere, mi-a cumpărat o păpușă mare. Nu aveam nicio jucărie. Le stricam din prima jumătate de oră. Eram curioasă să văd ce au înăuntru, de săreau sau se învârteau pentru că jucăriile, în vremea aceea erau simple și nu-mi era greu deloc să le desfac în piese. Păpușă din carton lucios, primită cadou la șapte ani, era cu totul
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
de rușine! Și tu ai fi râs dacă alt elev își murdărea caietele! Așa te-au cunoscut și te-au reținut din prima zi, nu trebuie să fii supărată. -Ce să fac să nu mă creadă proastă? am întrebat-o curioasă. -Asta voiam să-ți spun, mi-a răspuns mami puțin gânditoare și privindu-mă mai serioasă ca niciodată, a continuat: trebuie să înveți, să fii cuminte și atentă în clasă și să ridici mâna de câte ori știi să răspunzi la întrebările
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
Nu mi-a răspuns. Privea cu coada ochiului după un băiat care se tot ducea și se întorcea pe o bicicletă veche și ruginită, care scârțîia când trecea pe lângă noi mai rău decât roata fântânii. -Îl cunoști? am întrebat-o curioasă. -Este cu mine la școală, mi-a răspuns pe șoptite, când biciclistul zgomotos, ca un călăreț pe câmpul de luptă, se apropia de noi plin de curaj nebun, atât cât îi permitea bicicleta lui veche. -Dacă intră în noi îl
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
ca și roata care se învârtea. -Pe băiatul ăsta ai putea să-l bați? am întrebat-o pe șoptite când vărsa apa în căldarea noastră. Mia s-a înroșit și mi-a spus să tac. Am trecut pe lângă el, eu curioasă iar Mia cu privirea peste drum. -Trebuie să aduc mai multe căldări, mi-a spus. -Câte? am întrebat-o curioasă. -Nu știu, mi-a răspuns, căutându-l cu privirea pe băiat. -Eu știu. Până când pleacă ăsta cu roaba din poartă
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
vărsa apa în căldarea noastră. Mia s-a înroșit și mi-a spus să tac. Am trecut pe lângă el, eu curioasă iar Mia cu privirea peste drum. -Trebuie să aduc mai multe căldări, mi-a spus. -Câte? am întrebat-o curioasă. -Nu știu, mi-a răspuns, căutându-l cu privirea pe băiat. -Eu știu. Până când pleacă ăsta cu roaba din poartă, i-am spus convinsă că nu putea să fie alt motiv. Într-adevăr, Mia a cărat apă până când nu mai
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
și carne cu orez, că mureai tot înghițind în sec. Am plecat toți, puteau să ne dea și foc și tot nu am fi pierdut o asemenea ocazie! -Și tu ai mirosit sau ți s-a povestit? l-am întrebat curioasă. -Măi, tataie, tu dormi sau mă asculți? mi-a tăiat-o el scurt. Eu am fost printre primii. Când au deschis porțile la palat au dat țăranii buluc să prindă loc în față; așa credeau că erau primii și la
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
vânatul, pregătit mâncare în ciaun, afară la foc, plimbări lungi și observarea animalelor, plantelor. În nopțile cu mii de stele, stăteau pe nisipul cald, șușotind vorbe de iubire, sub lumina lunii pline, cu picioarele în apă clipocind. Fiind două ființe curioase și dornice să cunoască universul, au hotărât să facă descrieri cât mai ample despre animalele din jur, chiar și despre plante, și împreună cu niște fotografii splendide, să le trimită la editurile de reviste științifice, să vadă și alți copii și
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
plăcut răspunsul lui. Erau berzele noastre, nu le puteam pierde, Vecini, care nu le iubeau pe ale lor să aibă și noi nu? -Tataie, dacă vin altele, le lăsăm sau le gonim? Le așteptăm pe ale noastre? l-am întrebat curioasă. -Cum vrea Dumnezeu! mi-a răspuns, nemulțumit de atâtea întrebări carte îi făceau rău. -Dacă mori, ai să le vezi? l-am întrebat de data aceasta convinsă că nu-mi putea răspunde. -Lasă-mă, tataie, cu moartea! s-a răstit la
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
atunci când tai porcul?! m-am răstit la el supărată. Tataie rădea și printre protestele mele încerca să mă convingă că pielea pentru opinci este altceva. Din ce râdea mai tare, eu țipam și mai mult, bănuiam că așa cum eu eram curioasă să știu cât mai mult despre mine, tataie își dorise toată viața, în secret, să aibă cui să povestească, plin de importanță, despre copilăria lui. În sufletul lui mai trăia copilul orfan, desculț, mereu înfometat și nemângîiat. “Tataie este un
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
era altul decât Cartuș. De data aceasta nu a avut timp să-și lingă mustățile că eram deja amândoi în magazine cu ușa închisă în urma noastră. Matei mi-a cerut să închid ochii și să întind mâinile. Eram o fire curioasă, așa că, fără să-i pun vreo întrebare, să pierd timpul, am închis ochii și am întins mâinile. Ceva moale și pufos se mișca în palmele mele, așa că la fel de repede i-am deschis. -Ce frumos este! m-am trezit spunându-i
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
peste gard un moș care își săpa de zor grădina. -Când vine mama lui de la servici? l-a întrebat Cameluța, ridicându-se pe vârfuri să-l poată vedea mai bine pe vecin. -Pai voi ce vreți? ne-a întrebat moșul curios. -Ne-a trimis tovarășa învățătoare! i-am răspuns eu, fiind mai mare și mai înaltă printre ele. -Pai tovarășa asta, ce are mintea scurtă? Nu știe că mă-sa este moartă, săraca, de mai bine de patru ani? Și, fără să
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
mă-sa este moartă, săraca, de mai bine de patru ani? Și, fără să ne privească, după ce și-a scuipat în palme, moșul a început iar să sape. -Dar tatăl lui, la ce oră vine? a întrebat Cameluța și mai curioasă. -Da ce, taică, voi sunteți de la “siguranța statului”? Să vină tovarășa aia a voastră, ce vă trimite pe voi? Și după o clipă de tăcere, moșul ne-a spus: -Să-i spuneți că la vară, o să-l ia fratele lui tac
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]