139,825 matches
-
pulsează,/ Tic, tac îmi visează,/ La inima clopot, prin ochi de lumină,/ Ea tâmplă pulsândă, iertare și vină...// Da-nu se aude,/ Eu, tu se aude, eu, tu.../ Tic tac tic tac/ E-atâta lumină-n orizontul opac!” (Orizontul opac). Da, compozit fundamental dar selectiv, alunecând absolut firesc în disoluție până la un rezultat și el fundamental... Nu pot să nu mă gândesc la nemuritoarele interpretări ale Tatianei Stepa, în care după cum se regăsește poeta, deseori mă regăsesc și eu... Oricare contur
DANIEL MARIAN DESPRE SILVANA ANDRADA TCACENCO de BAKI YMERI în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380679_a_382008]
-
vezi zorii Cum se dezbracă De a lor cenușă. Apoi ți-am oferit un galben Când am văzut că sorbi iar dimineața Și viața vrei s-o-ntinzi La soare-n luna mai. "Mai stai!", mi-ai spus, "Nu-mi da altă culoare, În alte zări, cuvinte am tot spus Dar, pentru-acest apus Am semne de-ntrebare, E-o altă zare și un alt nespus!" Eu nu vând îngeri păzitori de vis Ci doar culori în care să îți scalzi ideea
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
găseai o ușăîncet să te strecoriși să vezi zoriiCum se dezbracăDe a lor cenușă.Apoi ți-am oferit un galbenCând am văzut că sorbi iar dimineațași viața vrei s-o-ntinziLa soare-n luna mai." Mai stai!", mi-ai spus,"Nu-mi da altă culoare,În alte zări, cuvinte am tot spusDar, pentru-acest apusAm semne de-ntrebare,E-o altă zare și un alt nespus!" Eu nu vând îngeri păzitori de visCi doar culori în care să îți scalzi ideea,Femeia desenată din
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
Gurile ce dezlegau tăcerile, plăcerile, Vorbele ce nășteau ecou peste generații, Ecoul lui VREAU, șoapta lui POT, Un tot s-a clădit peste ani și surpat de neliniști. Triști ne sunt ochii ce-și caută dorul, Fiorul în Cartea Amintirilor. Da, atunci s-au hotărât pietrele să tacă... Da, atunci, cu toții ne-am pierdut aripile Când ne-am dorit să uităm zborul ... Citește mai mult Atunci s-au hotărât pietrele să tacă...Pașii noștri călcau tot mai nehotărâtPe un pământ care
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
ecou peste generații, Ecoul lui VREAU, șoapta lui POT, Un tot s-a clădit peste ani și surpat de neliniști. Triști ne sunt ochii ce-și caută dorul, Fiorul în Cartea Amintirilor. Da, atunci s-au hotărât pietrele să tacă... Da, atunci, cu toții ne-am pierdut aripile Când ne-am dorit să uităm zborul ... Citește mai mult Atunci s-au hotărât pietrele să tacă...Pașii noștri călcau tot mai nehotărâtPe un pământ care tremura lăcrimând pe sub stânciDe unde nimeni nu-și
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
Gurile ce dezlegau tăcerile, plăcerile,Vorbele ce nășteau ecou peste generații,Ecoul lui VREAU, șoapta lui POT,Un tot s-a clădit peste ani și surpat de neliniști.Triști ne sunt ochii ce-și caută dorul, Fiorul în Cartea Amintirilor. Da, atunci s-au hotărât pietrele să tacă...Da, atunci, cu toții ne-am pierdut aripileCând ne-am dorit să uităm zborul... VIII. LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOȘIREA ÎNGERILOR) DE ÎN TRADUCEREA POETEI ALEXANDRA FIRIȚĂ, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr.
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
ecou peste generații,Ecoul lui VREAU, șoapta lui POT,Un tot s-a clădit peste ani și surpat de neliniști.Triști ne sunt ochii ce-și caută dorul, Fiorul în Cartea Amintirilor. Da, atunci s-au hotărât pietrele să tacă...Da, atunci, cu toții ne-am pierdut aripileCând ne-am dorit să uităm zborul... VIII. LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOȘIREA ÎNGERILOR) DE ÎN TRADUCEREA POETEI ALEXANDRA FIRIȚĂ, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 1074 din 09 decembrie 2013. La guarigione degli
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
mura si sente Brahms. Gli angeli cercandosi i passi dai tempi remoti S’inciampano nelle ali sempre piu pessanti. Nessuna preghiera non si trova piu la satrada Verso il cielo scacciato nell’oblio. La citta si nutre con i sogni da un giorno E le palpebre intorpidite Rifiutano il sonno delle notti ancora non rubate. Alle porte incessamente bussano i mercanti d’anime Al di la delle mura si sente Mehler. Gli angeli hanno dimenticato con cosa si nutre il slenzio
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
la delle mura si sente Brahms.Gli angeli cercandosi i passi dai tempi remotiS’inciampano nelle ali sempre piu pessanti.Nessuna preghiera non si trova piu la satradaVerso il cielo scacciato nell’oblio.La citta si nutre con i sogni da un giornoE le palpebre intorpiditeRifiutano il sonno delle notti ancora non rubate.Alle porte incessamente bussano i mercanti d’animeAl di la delle mura si sente Mehler.Gli angeli hanno dimenticato con cosa si nutre il slenzio... IX. STAI LINIȘTIT
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
Și să nu se simtă deloc urmele mele prin pădure.../ Pe piatra mormântului să fie scris cu sfială/ Numele meu ca să fie adus aminte pe veci/ Sub umbrele stejarilor vreau să dorm liniștit/ Cu umbra dumneavoastră voi odihni fără griji...” Da, sunt îndreptățit să cred că vor fi destule cronici, pentru că vocea albanezului Ilir Çabrati este una distinctă, demnă de a fi luată în seamă. Referință Bibliografică: Daniel Marian despre Ilir Çabrati / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2257
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
și pomenită așa de des pe oricare din treptele cunoașterii. În lumea întreagă el este știut în special în mediile culturale și poate în unele locuri a pătruns și în alte sfere printre iubitorii de artă, de poezie de știință. Da, de știință ! Poate puțini dintre noi au sesizat marea descoperire științifică a lui Eminescu: ,, La steaua care a răsărit, e o cale atât de lungă, că mii de ani i au trebuit, luminii să ne ajungă,, Una din cele mai
COMEMORARE, de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380688_a_382017]
-
modifice comportamentul aceleiași persoane din TRECUT? Sau o informație sub forma unei mari descoperiri din VIITOR ar putea ajunge (cumva) în mintea unei persoane din TRECUT? Credeți cumva că nu s-a întamplat deja? Iată câteva exemple: Socrate. Platon. Leonardo da Vinci. Eminescu. Jules Verne. Einstein. Și lista poate continua... Numai dacă ne gândim la geniile omenirii de-a lungul istoriei, căci mă voi feri să folosesc în orice conjunctură cuvântul TIMP, acesta fiind abstractizat cât se poate în acest articol
CÂTEVA CIUDĂȚENII ALE TIMPULUI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380690_a_382019]
-
Toate Articolele Autorului BASM POLITICALY CORRECT La vremea când plopul nu mai face pere, nici răchita micșunele iar cap în cap nu se mai bat munții ci tutele din studiourile de televiziune există o împărăție unde toți oamenii sunt fericiți. Da, da, spre marea uimire a tuturor există și așa ceva! Primul împărat care a adus fericirea pe aceste meleaguri a fost Împăratul Roșu cel obsedat de putere și care a făcut totul pentru a o avea. A urmat apoi Împăratul Galben
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
Articolele Autorului BASM POLITICALY CORRECT La vremea când plopul nu mai face pere, nici răchita micșunele iar cap în cap nu se mai bat munții ci tutele din studiourile de televiziune există o împărăție unde toți oamenii sunt fericiți. Da, da, spre marea uimire a tuturor există și așa ceva! Primul împărat care a adus fericirea pe aceste meleaguri a fost Împăratul Roșu cel obsedat de putere și care a făcut totul pentru a o avea. A urmat apoi Împăratul Galben cel
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
Ele cum să fie fericite în asemenea condiții? Ei bine erau! Aici găsindu-se și cheia misterului acestui minunat basm. Noroadele aveau un fel al lor de a privi viața, cu multă înțelepciune, mai ales că aproape toți erau alchimiști. Da! Alchimiști! Doar că lungul lor drum pe calea cunoașterii, acela care ar fi trebuit să-i ducă la descoperirea transmutației metalelor sau chiar a nemuririi, se oprise la descoperirea modului în care orice dar al naturii putea fi făcut mâncare
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
să-mi veniți cu idei. Adica, cum facem să băgăm basmu’ în capu’ electoratului că asta ne interesează, bă! Toți trei își aruncară ochii pe document dar numai figura tâmpă din naștere a bietului Muki se lungi a mirare: - Șefu, da’ io nu văz nici drac dă cuie p-acilea... Ce facem în situația asta? Ministrul zâmbi plin de bunăvoință și gândi că deja știe cine lasă locul liber, dar de rostit, rosti cu multă blândețe: - Lasă, băi, Muki că te
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
se bagă în horă cu discuțiile din cârciumi sau saloane literare. Estimez că în maximum un an vom avea rezultate palpabile pe care le vom exploata la votare. - Mdaa, daa, rosti ministrul cu un aer gânditor... - Șefu’ acu’ mă ierți da’ eu unul nu cred că bizonu’ oricât de bou e el să creadă balivernele astea pentru care noi vom plăti totuși ceva bani din visteria ministerului care cum bine știm... Șuki se dovedea ca întotdeauna un fraier fără orizont politic
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
eu unul nu cred că bizonu’ oricât de bou e el să creadă balivernele astea pentru care noi vom plăti totuși ceva bani din visteria ministerului care cum bine știm... Șuki se dovedea ca întotdeauna un fraier fără orizont politic... - Da! Voi medita la aceste propuneri și le voi discuta, desigur, cu șefii propagandei de la partid. Salut! Cei doi plecară fiecare cu gândurile lui. De care, evident, conform tradițiilor, nu va ține nimeni seama. Prin urmare, peste două zile Șuki era
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
de sever, Si m-ai bătut adesea, Dar eu tot te iubesc! Așa a fost să fie, Probabil viața mea, Să n-am copilărie, Și nici o bucurie! De mă întrebi acuma, Tată, de te-am iertat, O spun cu bucurie, DA TATA te-am iertat! Și datorită ție, Sunt acum, cea care sunt, Mi-ai dat și mie tata, Din sufletul tău bun! Păcat că n-ai putut, Tată, să ne iubești, Să ne-nțelegi pe noi, Să nu ne chinuiești
MI-E DOR DE TINE TATĂ de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380731_a_382060]
-
doar timpul se-ndoaie/ de dorul tău” („De când ai plecat”, pag. 17). Ca să încheie motivul erotic cu o patetică chemare, asemeni unui jurământ matrimonial, într-un catren melodic, cu accente de slujbă ritualică la actul căsătoriei, în care doar emoționantul DA rămâne pecetea convențională: „De n-aș fi cascadă,/ aș putea fi cuib/ în care ți-aș adăposti/ toate visele” („Cuib”, pag. 19). Și-apoi, fără niciun semnal, o poezie a neastâmpărului căutărilor existențiale dintr-un fantastic angoasant și-un noian
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
trăiești,știind că vei muri,spre înviere! Să vrem să fim mai buni,mai iertători, Nu doar acum,ci viața noastră toată! Cu bucurie să iertăm pe toți,ce ne greșesc de multe ori, Vom fi săraci pe-acest pământ,da-n cer vom aduna comori, Căci doar așa,iertănd,și nouă ni se iartă! Iar noul an,în care vom intra, Eu vi-l doresc,cu spor duhovnicesc și luminos, Iar Bunul Dumnezeu din ceruri să vă dea, Tot ce
LA MULȚI ANI,BINECUVÂNTAȚI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380758_a_382087]
-
mult mă străduiesc să înțeleg și să-i ajut și pe alții să o facă... Dar acum sunt atât de dezorientată de toată această durere încât stau și mă gândesc oare îmi va mai lua Dumnezeu, această povară??? Și dacă da, când se va întâmpla acest lucru??? Toată noaptea m-am foit de durere, nu mi-am găsit locul, nu mi-am găsit liniștea... Sunt obosită, nedormită și bulversată, că în loc să mă odihnesc, să mă refac mai repede, eu stau pe
DURERE, DURERE... ŞI IAR DURERE... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380762_a_382091]
-
ceară. Cad fulgi Din ce in ce mai rar și mici. Într-un ocean de sentimente Mă las purtat pe creste de torente. Cad fulgi? Ori s-au mutat din ceruri norii. Nu ști,să scapi,să vi, să fugi, Poate că nu...ba da...priveste-n zare! Cad fulgi. Citește mai mult FULGI DE ZAPADACad fulgi,Sunt mari și albi și sunt pufosi.Si cetinile brazilorSe rup sub greutatea lor.Cad fulgi,Si sunt și țurțuri,aici...acolo...Se lasă searaSi tot mai picura
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
fulgiDin ce în ce mai rar și mici. Intr-un ocean de sentimenteMa las purtat pe creste de torente.Cad fulgi? Ori s-au mutat din ceruri norii.Nu ști,să scapi,să vi, să fugi,Poate că nu...ba da...priveste-n zare!Cad fulgi.... XIII. DE AȘ PUTEA, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015. DE AȘ PUTEA Sunt totul și nimic Minute,ceasuri,ani se duc. Prin vreme-n vreme vreau să fug
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
la cină și har primea-n cuvânt, să-i fie hrană, în trecerea lui scurtă, spre lumină. Să ne-amintească de acel poet ce-a odihnit, ades, lângă izvoare, sau pe sub plopii, și-astăzi fără soț, ori pe sub tei, când da lumina-n floare. Să ne-amintească de-al iubirii clocot, de doruri, în trăiri incendiare, de dragostea-i de țară și de neam, de suferința-i fără de-alinare. Nicicând să nu uităm că el, Eminul, cu veșnicia făcu legământ
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]