8,648 matches
-
erau dacii, poporul cel mai războinic, cel mai curajos și cel mai liber din vremea cînd Roma era sclava lui Augustus. Dacii erau originari din provincia Josebas sau Margiane din Persia. Locuitorii acestei regiuni se numeau derbices și daes, iar dacii purtau și ei același nume. Erau curajoși, drepți, sobri, puternici. Preferau moartea dominației străine și erau mult diferiți de moldovenii și muntenii din timpurile moderne". În continuare, Kogălniceanu își construiește discursul astfel: Dacii sînt cuceriți de romani după un război
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
regiuni se numeau derbices și daes, iar dacii purtau și ei același nume. Erau curajoși, drepți, sobri, puternici. Preferau moartea dominației străine și erau mult diferiți de moldovenii și muntenii din timpurile moderne". În continuare, Kogălniceanu își construiește discursul astfel: Dacii sînt cuceriți de romani după un război, între 101-105, care îi așază față în față pe împăratul Traian și pe dacul Decebal. Învins, acesta din urmă își pune capăt zilelor. În același context, istoricul ne oferă trei informații privitoare la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
străine și erau mult diferiți de moldovenii și muntenii din timpurile moderne". În continuare, Kogălniceanu își construiește discursul astfel: Dacii sînt cuceriți de romani după un război, între 101-105, care îi așază față în față pe împăratul Traian și pe dacul Decebal. Învins, acesta din urmă își pune capăt zilelor. În același context, istoricul ne oferă trei informații privitoare la Dacia lui Decebal: puterea regelui era absolută; dacii credeau în nemurirea sufletului, Zalmoxis fiind judecătorul lor, tot el învățîndu-i și doctrina
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
între 101-105, care îi așază față în față pe împăratul Traian și pe dacul Decebal. Învins, acesta din urmă își pune capăt zilelor. În același context, istoricul ne oferă trei informații privitoare la Dacia lui Decebal: puterea regelui era absolută; dacii credeau în nemurirea sufletului, Zalmoxis fiind judecătorul lor, tot el învățîndu-i și doctrina lui Pitagora. În sfîrșit, Kogălniceanu recunoaște că "se știu foarte puține lucruri despre limba dacilor. Printre altele, se crede că aceasta este un dialect al limbii trace
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
oferă trei informații privitoare la Dacia lui Decebal: puterea regelui era absolută; dacii credeau în nemurirea sufletului, Zalmoxis fiind judecătorul lor, tot el învățîndu-i și doctrina lui Pitagora. În sfîrșit, Kogălniceanu recunoaște că "se știu foarte puține lucruri despre limba dacilor. Printre altele, se crede că aceasta este un dialect al limbii trace amestecat cu cuvinte sarmate". A doua carte a istoricului include o perioadă lungă, care pornește de la epoca lui Traian și merge pînă la sosirea bulgarilor în 678. Această
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să alimenteze o teză naționalistă, lucrările lor au servit la salvarea acestui discurs al forței națiunii române, forță fondată pe originile dace. Istoriografia contemporană, plecînd de la cercetările savante ale specialiștilor, ca Hadrian Daicoviciu care propune, în 1972, un studiu despre daci în urma cercetărilor arheologice din centrele dacice, în mod special asupra celui mai important dintre ele, Sarmisegetuza formulează noțiunea de "stat dac". Această reprezentare a statului conturează un fel de legitimitate a statului român ca moștenitor al acestor epoci îndepărtate. În
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
serveau o cauză politică. Unele rezultate ale studiilor istoricului Condurachi sînt publicate la București, în 1988, sub titlul Dacia romană antică. Autorul insistă aici asupra influenței grecești pre și postromane. Condurachi amintește: "Lui Strabon îi datorăm primele informații exacte despre dacii lui Burebista, ale căror expediții războinice au contribuit la stabilirea unei adevărate hegemonii dace în zona cuprinsă între Carpații Păduroși și Balcani. Lumea balcanică era intrată de multă vreme în orbita civilizației grecești, cînd aceasta intră pentru prima dată în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
secolul al IX-lea au existat în acest spațiu schimbări permanente, iar evacuarea lui Aurelian nu a fost decît un episod minor prin urmările sale demografice. Teza românească impune conceperea unei strînse identități daco-romane și a unei puternice latinizări a dacilor. Rezultatele campaniilor de săpături arheologice sînt examinate din această perspectivă. În 1971, într-o Istorie a românilor, care se deschide cu cîteva indicații ale lui Ceaușescu privind necesitatea cunoașterii și înțelegerii așa cum trebuie a istoriei, istoricii Constantin C. Giurescu și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rămîn sub semnul pledoariei. ÎN NUMELE LIMBII Confruntarea argumentelor lingvistice se epuizează în dezbateri interminabile, știința contribuind la înmulțirea stimulantă a ipotezelor. Căile reflecției lingviștilor insistă cînd asupra relației latinitate-continuitate, cînd asupra relației latinitate-spațiu de circulație deschis, cînd asupra importanței substratului dac, care conferă specificitatea limbii române, cînd asupra influenței mult mai amplului substrat trac, care așază evoluția limbii în vecinătatea albanezei. Tradiția latinizantă își are începuturile în cronicile secolului al XVII-lea și este impusă în secolul al XVIII-lea de către
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rezultat. Patriei mișcătoare a românilor propusă de istoriografia maghiară, lingvistica și istoriografia română îi oferă în replică unele reprezentări sedentare ale continuității. "Forma de bază a organizării sociale a populației românești în Evul Mediu a fost comunitatea sătească, preluată de la daci și de la daco-romani, deci perpetuată în timpul ocupației și dominației romane cînd comunitățile gentilo-tribale devin comunități teritoriale. Continuitatea comunităților sătești pe teritoriul țării noastre, de la geto-daci pînă la întemeierea statelor feudale înseamnă continuitatea poporului român în Dacia ca popor sedentar", notează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
căprioara dispare; în legenda românească consacrată lui Dragoș, bourul este răpus. Eliade nu este de acord cu influența maghiară în legenda românească și arată că motivul vînătorii ritualice a bourului este autohton acest animal bucurîndu-se de o mare prețuire la daci. Mult mai periculoasă pentru o confruntare națională româno-maghiară este trimiterea făcută de către tradiția unei reîntoarceri a volohilor într-o țară pustie. Această imagine a repopulării alimentează teza părăsirii Daciei de către poporul romano-dac în 270 și produce acest vertij al pustiului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
îndestulătoare pentru mîntuirea sufletului". Cantemir demonstrează forța legăturii dintre ortodoxie și credința populară și opune situația Moldovei celei a Transilvaniei și a Ungariei. Cu această credință creștină orientală se amestecă, după el, superstițiile care amintesc de permanența vechilor culte ale dacilor. Aceste "superstiții" se manifestă cu ocazia ceremoniilor de nuntă și de înmormîntare. Părerile lui Cantemir în privința difuziunii majoritare a ortodoxiei sînt confirmate de mărturia anterioară a episcopului catolic Bandini care, cu ocazia vizitării bisericilor de rit latin ale provinciei Moldova
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cultiva scrierile". Se prefigurează deja figura eroului războinic care va fi avansată ca sublimare a acțiunii în fața pretențiilor modelelor de filosofie politică, venite din străinătate. În primul capitol al cărții sale, consacrat "timpului îndepărtat al Daciei", Kogălniceanu îi prezintă pe daci "ca pe poporul cel mai războinic, cel mai curajos și cel mai liber din vremea cînd Roma era sclava lui Augustus". Tema curajului războinic revine în punerea în scenă a războaielor contra turcilor din secolul al XV-lea, un fel
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
franceze documente privitoare la Mihai Viteazul și că socotește să meargă la Viena, în Transilvania și în Ungaria, pentru a-și completa colecțiile; că a făcut la Roma descoperiri fericite. Ar vrea ca Alecsandri să scrie un poem epic despre daci plecînd de la scenele de pe Columna lui Traian. Acest monument adaugă Bălcescu este reprodus ca gravură într-un mare atlas care prezintă istoria amănunțită a luptelor dacilor împotriva romanilor. Demersul lui Bălcescu implorîndu-și prietenul să-și sublimeze pasiunea amoroasă în iubire
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la Roma descoperiri fericite. Ar vrea ca Alecsandri să scrie un poem epic despre daci plecînd de la scenele de pe Columna lui Traian. Acest monument adaugă Bălcescu este reprodus ca gravură într-un mare atlas care prezintă istoria amănunțită a luptelor dacilor împotriva romanilor. Demersul lui Bălcescu implorîndu-și prietenul să-și sublimeze pasiunea amoroasă în iubire pentru patrie arată o angajare radicală. La el, tema războiului revine pe primul plan. Participînd la redactarea Propășirii, el publicase, din mai pînă în iulie 1844
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lasă prinse într-un trecut despre care se laudă că 1-au anihilat. Ideologia anilor '70 în acord cu suflul sovietic, ca reacție împotriva ofensivei occidentale se bîlbîie și bate pasul pe loc. Spectacolul protocronist, punere în scenă a strămoșilor daci, pledoarie autohtonistă pentru construcția națiunii, o critică literară limitată la supraaprecierea operelor naționale, oscilează între tragic și ridicol. România pe care Ceaușescu o voia modernă este împietrită prin lipsa de reflecție asupra modernității. Desigur, nevoia de a se păzi de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nostalgia pentru perioada interbelică și pentru regalitate, pe cînd regele Mihai simboliza inocența, nostalgia timpului în care Antonescu cîștiga războiul, nostalgia vremii cînd Ceaușescu cîștiga bătălia împotriva subdezvoltării... În căutarea unui sens, România produce fascicule de imagini. REPERE CRONOLOGICE VREMEA DACILOR ȘI A ROMANILOR 82 î.e.n. Suirea pe tron a lui Burebista 44 î.e.n. Moartea lui Burebista 101-106 Războaiele lui Traian împotriva dacilor. Crearea provinciei Dacia 271-272 Abandonarea Daciei de către romani INVAZIILE ÎN SPAȚIUL DUNĂRII ȘI AL CARPAȚILOR Secolul IV Goții
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cînd Ceaușescu cîștiga bătălia împotriva subdezvoltării... În căutarea unui sens, România produce fascicule de imagini. REPERE CRONOLOGICE VREMEA DACILOR ȘI A ROMANILOR 82 î.e.n. Suirea pe tron a lui Burebista 44 î.e.n. Moartea lui Burebista 101-106 Războaiele lui Traian împotriva dacilor. Crearea provinciei Dacia 271-272 Abandonarea Daciei de către romani INVAZIILE ÎN SPAȚIUL DUNĂRII ȘI AL CARPAȚILOR Secolul IV Goții invadează Peninsula Balcanică 376-454 Hunii își extind dominația de la Europa Centrală la stepa rusă 454-567 Invaziile gepizilor, popor de origine germanică 567
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Din stâncile stârpite, din valu-nfuriat..." Povestea magului...). Piatra devine însemnul de căpătâi al existenței omului fără de care dispare în oarba uitare: "Ș-acela între oameni devină cel dintâi / Ce mi-o răpi chiar piatra ce-oi pune căpătâi..." (Rugăciunea unui dac). Care este însă rezistența, durata stâncii/pietrei, de care se agață omul eminescian, în eternitatea universului? * Tușele în care poetul-sculptor "lucrează" imaginarul muntelui sunt adevărate reverii ale pietrei: termenul de "stâncime" creat în acest cutremur al formelor ("Munte jumătate-n
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
care ocrotesc mersul lumii socotind, cu aspră măsură, faptele ei și păstrându-se și ei înșiși în puritate ("în rugăciuni asceze"), dar și veghind idealul unei patrii mitice (Dacia), condusă după legile inițierii în tainele universului. Astfel este văzut regele dac Decebal (erou principal al mai multor cicluri Decebal, dramă; Legenda Daciei 31). El nu are nimic din aura titaniană a regilor scandinavi, ci este înfățișat în momente de frământare și încleștare cu "întrebările esențiale despre viață și moarte, despre rostul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
meu e înghețat și fără cuprins ca apa..." M. Eminescu extinde tot mai mult acest șir de personaje aurorale care pot desluși / citi în "runele" evilor. În fragmentul Pacea pământului vine s-o ceară 36 îl întâlnim pe Celsus, un dac venit la Roma să ceară "pacea pământului". Nu este vorba de o trădare, de o capitulare, ci de o clipă de "miracol" în care forța stă în fața gândirii și lumea ar putea lua o altă direcție. Am aflat acele legi
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
aflat acele legi după cari popoară se nasc, se-nalță, mor..." îi spune Împăratului, atrăgându-i atenția uneori cu vorbe grele asupra fatalității sorții, asupra istoriei ca "scenă", ca joc "vechi de glorie și cădere de viață și moarte". Vorbele dacului sunt adesea sentințe gnomice: Timpul e moarte, e spațiul e luptă Și mișcarea suferință..." "Mai ușor e globul Cu națiile lui decât un fir De pleavă ce e dus de vânt." În atitudinea lui Celsus se prefigurează umbra "bătrânului" Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
prefigurează umbra "bătrânului" Mircea din Scrisoarea III: recurgerea la pace. "Sunt profet, Cezare" este un avertisment inoculat cu dibăcie: "numai omorând în tine acel sâmbure al răului, numai lepădându-te de trențele mărirei, numai cedând poți da pacea acestei lumi". Dacul gânditor oferă o soluție de echilibru, care lipsea epocii romane: "rivalul". Cu alte cuvinte nu poți fi o putere dacă nu ai un rival. Dacii nu se vor înfrânți, nu vor să atace ei se doresc doar un echilibru: "un
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
e sigur: "hieroglifa" ne este adresată, prin vreme, scrisul ei ne vorbește, ca și cum re-interpretîndu-1 i-am reda semnificația avută, însăși viața, într-un "nou asalt spre ceruri". Dintre inițiați, foarte important pentru tema noastră este, fără îndoială, Boris, un "principe dac" din anturajul lui Decebal. El se deosebește radical de ceilalți "gânditori" din dramele eminesciene prin aceea că este om al faptei, al luptei ("mișcarea" hegeliană pentru Eminescu). Fiu de regi daci ("nepot al lui Diurpaneu") el se oferă chezaș nu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pentru tema noastră este, fără îndoială, Boris, un "principe dac" din anturajul lui Decebal. El se deosebește radical de ceilalți "gânditori" din dramele eminesciene prin aceea că este om al faptei, al luptei ("mișcarea" hegeliană pentru Eminescu). Fiu de regi daci ("nepot al lui Diurpaneu") el se oferă chezaș nu la cheremul unui rege ("Ce-mi pasă mie cum pe rege-1 cheamă / Dacă e mare Dacia?"), ci la temelia poporului său: "Dă-mi un popor cu care să mă laud, O
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]