3,132 matches
-
e)26. Cetate traco-getică Comuna Cotnari, satul Cotnari Iași (în punctul "Dealul Cătălina") e)27. Cetate dacică (în punctul Municipiul Piatra-Neamț Neamț "Dealul Cozla") e)28. Așezare fortificată Municipiul Piatra-Neamț Neamț dacică (în punctul "Dealul Bâtca Doamnei") e)29. Cetate dacică cu două Comuna Tilișca, satul Tilișca Sibiu turnuri-locuință (în punctul "Dealul Cătinaș") e)30. Cetate geto-dacică Orașul Zimnicea Teleorman e)31. Necropolă tumulară Orașul Zimnicea Teleorman și plană; necropolă epoca bronzului; așezare și necropolă medievală (în punctul "Câmpul morților") e
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
în punctul "Toplița") f)2. Necropolă tumulară de Comuna Tigveni, satul Tigveni Argeș incinerație (în punctul "Bălteni") f)3. Zonă de tumuli funerari; Comuna Cucuteni, satul Cucuteni Iași mormânt tumular f)4. Zonă sacră - gropi Municipiul Sighișoara Mureș rituale; așezare dacică (în punctul "Dealul Turcului") f)5. Zonă de gropi rituale Comuna Mîrșid, satul Moigrad Sălaj dacice; incintă fortificată cu val și șanț (în punctul "Dealul Măgura") f)6. Aliniamente de tumuli Comuna Valea Nucarilor, Tulcea funerari și tumuli satul Agighiol
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Bălteni") f)3. Zonă de tumuli funerari; Comuna Cucuteni, satul Cucuteni Iași mormânt tumular f)4. Zonă sacră - gropi Municipiul Sighișoara Mureș rituale; așezare dacică (în punctul "Dealul Turcului") f)5. Zonă de gropi rituale Comuna Mîrșid, satul Moigrad Sălaj dacice; incintă fortificată cu val și șanț (în punctul "Dealul Măgura") f)6. Aliniamente de tumuli Comuna Valea Nucarilor, Tulcea funerari și tumuli satul Agighiol izolați f)7. Necropolă tumulară de Comuna Costești, satul Costești Vâlcea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Tropaeum Traiani - Comuna Adamclisi, satul Adamclisi Constanța cetate romană și romano-bizantină h)5. Cetatea și așezarea Comuna Istria, satul Istria Constanța civilă Histria h)6. Orașul antic Callatis Orașul Mangalia Constanța h)7. Colonia Ulpia Traiana Comuna Sarmizegetusa, Hunedoara Augusta Dacica satul Sarmizegetusa Sarmizegetusa - capitala provinciei române Dacia h)8. Orașul antic Sucidava, Orașul Corabia Olt pe locul așezării geto-dacice h)9. Orașul roman Romula, Comuna Dobrosloveni, satul Reșca Olt capitală a Daciei Malvensis, pe locul așezării geto-dacice h)10. Cetatea
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Târgșoru Vechi, Prahova Târgșor - așezări din satul Târgșoru Vechi epoca neolitică, fier, castru și terme române, necropola Sântana - Cerneahov, vestigii medievale (în punctul "La Mănăstire") k)4. 31 de situri din epocile: Comuna Fântânele, satul Vadu Săpat Prahova neolitică, bronzului, dacică; complexe dacoromâne, important centru meșteșugăresc, așezări Ipotești-Cândești, vestigii medievale (în punctele "La Siliște", "Rulă", "La Puțul lui Buroiu") k)5. Așezări și necropole Comuna Brăteiu, satul Brăteiu Sibiu k)6. Vestigii arheologice Comuna Poienești, satul Poienești Vaslui din diverse epoci
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ciorchinii de strugure reprezintă bogăția viticolă a zonei. Căpriorul reprezintă bogăția cinegetică a zonei, fauna și proiectele agroturistice. Turnul simbolizează monumentele de arhitectură locală - castrul roman, construcțiile dacice, castelele medievale. Flăcările reprezintă bogăția subsolului în rezerve de gaz metan. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ------
HOTĂRÂRE nr. 194 din 23 martie 2016 privind aprobarea stemei comunei Daneş, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270648_a_271977]
-
91FO Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91HO *Păduri panonice cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91IO Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91XO *Păduri de fag dobrogene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91YO Păduri dacice de stejar și carpen; ────────────��────────────────────────────────────────────────────────────────── 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Păduri estice de stejar alb; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91BA Păduri de brad argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9410 Păduri acidofile
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91HO *Păduri panonice cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91IO Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91XO *Păduri de fag dobrogene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91YO Păduri dacice de stejar și carpen; ────────────��────────────────────────────────────────────────────────────────── 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Păduri estice de stejar alb; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91BA Păduri de brad argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9410 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9420 Păduri alpine cu Larix
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Chorthippus acroleucus - Isophya dobrogensis - Metrioptera domogledi - Miramella (Capraiuscola) ebneri - Odontopodisma acuminata - Odontopodisma carpathica - Odontopodisma montana - Onconotus servillei - Podismopsis transsylvanica - Poecilimon intermedius - Uvarovitettix transsylvanica - Zubovskya banatica MOLLUSCA Gastropoda (Melci) - Alopia sp. - Bathyomphalus contortus - Cochlodina marisi - Graciliaria inserta - Gyraulus crista - Herilla ziegleri dacica - Holandrina holandri - Melanopsis parreyssi - Physa fontinalis - Psudalinda sp. - Serrulina serrulata - Theodoxus prevostianus Bivalvia - Adacna fragilis - Hypanis plicata relicta - Monodacna colorata - Pseudanodonta complanata b) PLANTE ... Asteraceae - Achillea impatiens - Andryala levitomentosa - Artemisia lerchiana - Centaurea ruthenica - Centaurea varnensis Brassicaceae - Alyssum caliacre Caryophyllaceae - Dianthus
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
V. I. și numitul D. A., prima în luna martie 2013 care a avut ca obiect doi stateri Lysimach vânduți la 1500 euro, iar cea de-a doua în luna aprilie 2013, având ca obiect trei stateri Lysimach și o didrahmă dacică, vândute la prețul de 2050 euro, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de spălare a banilor prevăzute de art. 29 alin. (1
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
Ulpia Traiana și inculpatul G. G., două loturi de stateri Lysimach, în martie 2013, respectiv 30 aprilie 2013, transferate inculpatului H. V. (2 stateri Lysimach la prețul de 1.500 euro) și numitului D. A. (3 stateri Lysimach și o didrahmă dacică, cu urme de sol, la prețul de 2.050 euro), cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării ascunderii ilicite a acestor bunuri, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de spălare a banilor prevăzute de
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
stateri Lysimach, realizate în martie 2013 de inculpatul V. I. și inculpatul H. V.(doi stateri Lysimach la prețul de 1.500 euro), respectiv 30 aprilie 2013 de inculpatul V. I. și numitul D. A.(3 stateri Lysimach și o didrahmă dacică, cu urme de sol, la prețul de 2.050 euro) și fapta aceluiași inculpat de a intermedia la data de 8 mai 2013 tranzacția de transfer prin vânzare a două loturi de denari români, cu urme de sol, sustrase din
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Căpriorul reprezintă fauna predominantă a zonei. Arborele simbolizează bogăția silvică a zonei în păduri de foioase. Zidul face referire la Fortificația "Peștera Zidită", din secolul al XVII-lea și la Cetățuia Dacica din localitatea Ardeu. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
HOTĂRÂRE nr. 546 din 27 iulie 2016 privind aprobarea stemei comunei Balşa, judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274185_a_275514]
-
comunei Șimand, județul Arad Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Șimand se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat, cu partea din dreapta tăiată. În partea superioară, în partea dreaptă, în câmp albastru, se află un colan dacic de argint. În partea stângă, în câmp roșu, se află două spice de grâu de aur, încrucișate. În vârful scutului, în partea dreaptă, în câmp auriu, se află două brăzdare de plug negre, așezate în pal. Scutul este timbrat de
HOTĂRÂRE nr. 337 din 18 aprilie 2012 privind aprobarea stemei comunei Şimand, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241074_a_242403]
-
Dr. Primar al Doljevac, membru al Comitetului central al SPS Cvetkovic Radmila Secretar al Crucii Roșii Sârbe, membru al Comitetului central al SPS Cvetkovic Srboljub (1950) Director, Maschine Maintenance Cvetkovic Zivota Primar al Aleksandrovac, SPS Dabisljevic Sveta Primar al Klina Dacic Ivica Șef al SPS Belgrad, născută la 01.01.1966, pașaport diplomatic nr. 015777 Daja Jovan Deputat SRS în Parlamentul sârb Damjanovic Jevrem Redactor-șef al "Ilustrovana Politika" Danilovic Blagoje Judecător la Curtea Supremă a Șerbiei Deljanin Novica (1950) Director
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
caption] Intenția unui proiect național de rezistență anti-colonială D: Exact, inclusiv în raport cu maghiarii s-a folosit această diferențiere orientalista, între poporul român, european milenar, si maghiarii, numiți „nomazi”, „năvălitori”, „veniți din stepele Asiei”. Și protocronismul, chiar în varianta lui extremistă „dacica”, vine să sublinieze același lucru - dorința noastră atât de acerbă de a fi „europeni”, adică de a fi „la origi-nea lumii”. Sigur, modernitatea capitalista a construit această ficțiune conform căreia Europa de Vest este superioară, la originea tuturor realizărilor lumii. Ficțiune necesară
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
fie în cazul monumentelor istorice, fie în cazul proceselor legate de dezvoltarea urbanistică ce afectează sever zonele protejate, atât cele construite, cât și cele de mediu. Nu trebuie uitat impactul deosebit produs de acțiunile de braconaj arheologic în zona cetăților dacice din Munții Orăștiei și emoția publică produsă de recuperarea spectaculoasă a brățărilor dacice expuse azi la Muzeul Național de Istorie a României. Cazurile notorii ale Roșiei Montane sau ale demolărilor semnificative din București, dar și din alte mari orașe (Constanța
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
ce afectează sever zonele protejate, atât cele construite, cât și cele de mediu. Nu trebuie uitat impactul deosebit produs de acțiunile de braconaj arheologic în zona cetăților dacice din Munții Orăștiei și emoția publică produsă de recuperarea spectaculoasă a brățărilor dacice expuse azi la Muzeul Național de Istorie a României. Cazurile notorii ale Roșiei Montane sau ale demolărilor semnificative din București, dar și din alte mari orașe (Constanța fiind un exemplu în acest sens), degradarea unor zone tradiționale rurale, precum satele
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
descoperiri din epoca bronzului. Nu departe de Brașov s-au găsit bare de aur, cu ștampila oficiului din Sirmium și monograma lui Crist, emise în a doua jumatate a sec-. IV Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piața Sfatului, a unor așezări și cetăți pe Dealul Melcilor și în cartierul Valea Cetății. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autoritățile comuniste, în cadrul programului de sistematizare
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
este un hidronim [ref?] răspândit și aparține fondului autohton (traco-dac) al limbii române. Brașov poate reprezenta o formă autohtonă Veridicitatea acestei interpretări etimologice este însă dubitabilă, dat fiind că originea albaneză [ref. DEX '09] a cuvântului nu implică o provenineță dacică, acest procedeu etimologic putând fi considerat doar o speculație. Brasus este un antroponim autohton atestat de inscripțiile din Dacia Romană. Etimologistul Alexandru Ciorănescu consideră numele Brașov în legătură cu bîrsă /bârsă, variante bîrță /bârță În general se consideră că, în stadiul în
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
actuale" si "Ocupându-se de buna desfășurare a acestui obicei, protopopul brașovean Vasile Voina susține în fața studenților teologi din Sibiu o conferință, publicată apoi în puțin cunoscuta revistă a acestora (scrisă de mână), păstrată în arhiva Mitropoliei considerentelor privind originea dacică a așezării de la Pietrele lui Solomon, profesorul brașovean se ocupă de etnogeneza junilor, găsindu-le origini îndepărtate și proveniență geto-dacică, romană și nu slav-bulgară" Municipiul Brașov deține un număr de 46 de grădinițe cu program normal sau prelungit, 28 de
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
municipiul Brașov fac din acesta un important punct de plecare pentru turiștii din țară și străinătate. De aici se pot face excursii la Marea Neagră, în Bucovina, cu vestitele sale mănăstiri, în Maramureș, pe munții din lanțul carpatic, în zona cetăților dacice din Țara Hațegului etc. În municipiu, autoritățile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente și de transformare a acestora în puncte muzeale, în mare parte finalizat. Cea mai bună vedere asupra orașului se poate obține din vârful
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
pădure, iar "berg" înseamnă munte, astfel că toponimul însemna "munte împădurit". Descoperirile arheologice de pe teritoriul municipiului Zalău au pus în evidență dovezi ale existenței umane în aceste locuri încă din neolitic, respectiv cu cca. 6500 de ani în urmă. Monedele dacice descoperite în perimetrele arheologice din zona centrală a municipiului, de pe Valea Miții și din vestul orașului, la care se adaugă importante elemente aparținând culturii romane, atestă continuitatea locuirii dacice în acest areal și dezvoltarea unor relații de ordin economic cu
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
din neolitic, respectiv cu cca. 6500 de ani în urmă. Monedele dacice descoperite în perimetrele arheologice din zona centrală a municipiului, de pe Valea Miții și din vestul orașului, la care se adaugă importante elemente aparținând culturii romane, atestă continuitatea locuirii dacice în acest areal și dezvoltarea unor relații de ordin economic cu orașul Porolissum. După cucerirea Daciei de către Traian (106), granița Imperiului Roman trecea pe culmea Meseșului, la nord având triburile dacilor liberi, iar în zona de est și sud-est (Meseș
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
Au fost descoperite fragmente ceramice neolitice în pădurea Bungăr, pe dealul Sfântu Petru și pe dealul Cichegy din Viile Dejului. Despre o așezare cu adevărat stabilă și bine organizată se poate vorbi la începutul epocii fierului, când se cristalizează civilizația dacică. Descoperirile din epoca romană ne fac să presupunem existența unei așezări romane pe vatra actuală a municipiului Dej, din păcate numele antic al așezării nu se cunoaște. Au fost descoperite resturile drumului roman și ale podului de peste Someș care făcea
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]