113,833 matches
-
ca obiectivele să fie comune. Principiile generale ale formării profesionale sunt următoarele: Primul principiu definește politica comună a formării profesionale: este acțiunea comună, coerentă și progresivă, implicând ca flecare stat să definitiveze programe conforme cu aceste principii. Al doilea principiu definește obiectivele: se urmărește să se asigure efectiv dreptul la pregătirea profesională. Pentru aceasta trebuie organizate mijloacele de formare pentru a se asigura forța de muncă necesară diferitelor sectoare ale economiei. Pregătirea profesională trebuie să fie suficient de largă, astfel Încât personalitatea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
astfel Încât personalitatea să se poată dezvolta, permițând adaptarea la progresul tehnic. Al treilea principiu este consacrat aplicării și subliniază importanța, pe de o parte, a previziunii statistice, iar pe de altă parte, a unui dispozitiv de orientare. Al patrulea principiu definește rolul Comisiei. În vederea realizării obiectivelor enunțate. Comisia va putea propune Consiliului sau statelor membre măsurile adecvate. Principiile 5 și 6 dezvoltă unele consecințe din rolul atribuit Comisiei. Ea trebuie să colaboreze cu Consiliul și cu statele membre. Comisia realizează studii
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
unor directive care să privească recunoașterea reciprocă (mutuală) a diplomelor, certificatelor de studii și a altor titluri. Începând cu anul 1974 au fost instituite reuniunile periodice ale Consiliului de Miniștri ai Educației. În 1976 a fost propus primul Program care definea liniile directoare de intervenție comunitară În această materie. Totodată au fost create alte două organisme un Comitet al educației și un Comitet consultativ pentru formarea profesională. În aplicarea dispozițiilor art. 128 din Tratatul CEE, Consiliul European a emis Decizia din
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
se finalizează prin acordurile colective care mențin ordinea În relațiile de muncă, necesitând ca părțile să adere la un set de proceduri care să respecte Înțelegerea lor. Un acord este alcătuit din două părți: una fundamentală și cea procedurală. Sunt definite procedurile pe care părțile implicate sunt de acord să le urmeze. Un prim aspect privește conflictele de muncă. De exemplu, majoritatea acordurilor colective stipulează că părțile sunt de acord să rezolve conflictele colective fără a acționa În instanță și să
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
având valabilitate generală pentru sistemul economic și proiectele specifice, cu efecte pozitive asupra productivității și competitivității În Italia. Principalele măsuri care se aplică, constau În: o liberalizare mai mare În ce privește oferta În domeniul serviciilor În conformitate cu orientările și deciziile care sunt definite la nivel european, o exprimare liberă a pieței În domeniile menționate de către autorități, legislația În domeniul concurenței și autoritățile de sector, o legislație mai eficiente pentru a preveni combaterea fraudei și a falsificării, În scopul de a reduce distorsiunile pe
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Ulpia”), unde au activat, nume celebre: B. P. Hașdeu, Mihai Eminescu; Biblioteca Universitară din Cluj (deschisă pentru public în 1869, însă cu o colecție proprie din 1867); Biblioteca Fundației Universitare Carol I (inaugurată în 1895). STRUCTURILE INFODOCUMENTARE ÎN ROMÂNIA 25. Definiți biblioteca în conformitate cu Legea bibliotecilor nr. 334 din 31.05.2002. R: Biblioteca este instituția, compartimentul sau structura specializată al cărei scop principal este de a constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta și a conserva colecții de cărți, publicații, alte
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Generală a IFLA din 1997, de la Copenhaga, Danemarca. Comitetul Permanent a aprobat raportul final al grupului de lucru la ședința sa din 5 septembrie 1997. Termenii de referință ai studiului cereau: Ø dezvoltarea unui cadru care să identifice și să definească limpede entitățile de interes pentru utilizatorii înregistrărilor bibliografice, Ø atributele fiecărei entități și tipurile de relații ce se formează între entități. Ø elaborarea unui model conceptual care să servească drept bază pentru asocierea atributelor și relațiilor specifice (reflectate în înregistrare
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
intelectuală a colecțiilor (pertinentă, coerență, achiziții, eliminări) Ø Gestiunea administrativă a documentelor (inventare, circulație etc.) Ø Cercetarea documentară Ø Exploatarea și punerea în valoare a colecțiilor bibliotecii Ø Schimburile și cooperarea (cataloage colective, politici de achiziție, eliminarea partajată etc.) 116. Definiți catalogul de bibliotecă precizând importanța sistemului într-o bibliotecă R: Ø Rezultatul descrierilor documentelor ce alcătuiesc colecțiile unei biblioteci o „listă” a documentelor existente într-o bibliotecă, pentru a înlesni aflarea locului ocupat în raft/ sală de lectură/ depozit, de către
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
711a Autor colectiv resp. Alternativă 200 f Mențiune de responsab. intelectuală alternativă Editor 210 c Numele editorului, distribuitorului.. Contribuitori (alte resp) 701a Aut persoană fizică alternativă 702 712 200a Mențiune de responsabilitate secundară Drepturi 00 Note generale Clasificarea documentelor 141. Definiți clasificarea de bibliotecă R: Clasificarea de bibliotecă reprezintă ordonarea documentelor dintr-o bibliotecă după conținut, în scopul regăsirii informației de către cititori. 142. Enumerați tipuri de clasificare de bibliotecă R: Exemple de clasificare de bibliotecă: Ø Clasificarea zecimală Dewey Ø Clasificarea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Specifică o subgrupare atunci când doi sau mai mulți indici principali sunt reuniți printr-un semn de adăugire sau de relație. 159. Ce rol are Indexul alfabetic? R: Asigură accesul la clasele CZU prin ordonarea alfabetică a subiectelor pe care le definesc indicii acestor clase. 160. Cum se realizează ordonarea fișelor în catalogul sistematic? R: Se aplică principiul de la general la particular. Pentru indicii simpli: 5 51 511 511.213 516 516.7 52 523 59 599 6 Pentru ordonarea fișelor în
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
1. Stabilirea subiectului documentului (analiza conținutului) 2. Identificarea indicelui / indicilor în tabele 3. Alcătuirea indicelui/indicilor Informațiile pentru stabilirea subiectului se iau din: Ø titlu Ø cuprins Ø introducere Ø conținut Ø bibliografie Ø dicționare, enciclopedii etc. Indexarea documentelor 162. Definiți indexarea R: Ø Reprezentarea cu ajutorul limbajului documentar sau natural a datelor care rezultă din analiza conținutului unui document sau a unei părți dintrun document în vederea regăsirii acestuia. Ø Tip de analiză a unui document al cărui conținut se exprimă prin
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Cataloage Ø Reviste de referate 186. Care sunt sursele sinoptice? R: Ø Enciclopedii Ø Dicționare Ø Surse factice Ø Surse biografice Ø Surse geografice Ø Documente guvernamentale 187. Ce este un document guvernamental? Enumerați câteva tipuri R: Documentul guvernamental este definit ca fiind „orice publicație creată sau emisă de o autoritate, de un oficiu al unui guvern organizat legal sau al unei organizații internaționale. Uneori sunt denumite documente publice. Acestea pot fi: Ø Ghiduri Ø Cataloage și bibliografii Ø Indexuri Ø
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
a parcurge rapid un număr mult mai mare de reviste (Seriile INID) 190. Documente terțiare: definiție și tipuri R: Acestea provin din prelucrarea documentelor secundare: Bibliografii de bibliografii, culegeri de traduceri și sintezele referative. 1. Bibliografiile de bibliografii pot fi definite ca sume ale tuturor repertoriilor imprimate: „Repertoriul colectiv al bibliografiilor nepublicate”. 2. Culegeri de traduceri: Biblioteconomie. Culegere de traduceri prelucrate. Biblioteca Națională a României. București. Publicație trimestrială. Red. coord. S. Nestorescu și Red. responsabil E. Todorov. 3. Sintezele referative. Sunt
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
CZU Ø Index de titluri 2. Publicații seriale Ø CZU Ø Index de titluri și de autori colectivi Ø Seria apare semestrial, din 1992 Ø Fiecare număr are 1000 intrări 2.1. Publicații oficiale Ø Informare bibliografică corespunzătoare reglementărilor ce definesc profilul în mișcare al societății românești Ø Începând din 1992, are cinci indexuri: titluri, materii, nume de persoane, responsabilități și titluri, sursa Ø Se înregistrează 1000 de documente bibliografice în fiecare număr 2.2. Note muzicale. Discuri. Casete (din 1968
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
în România? R: În România bibliotecile utilizează pachetele de programe: Ø TINLIB(TLIB) Ø VUBIS Ø ALEPH Ø ALICE Ø VTSL 221. Ce este un document multimedia? R: Documentul multimedia integrează într-o concepție unitară: imagine, text, sunet. 222. Cum definește ISO documentul electronic? R: Documentul electronic există sub formă electronică într-o manieră care îl face accesibil prin dispozitive de prelucrare a datelor. 223. Definiți e book-ul? R: Cartea electronică (e-book) este un document digital (electronic) care poate fi accesat
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
le va alina afectuos deziluziile. În acest punct, însă, oarecum obosit și cu gura uscată, Osvald făcu o scurtă pauză, ca să-și tragă răsuflarea și ca să-și pună ordine în idei. Continuă: mi-aduc aminte că domnul Jorge Luis Borges definea biblioteca perfectă; eu aici, însă, voi opera prin tăiere: iluminată, solitară, infinită, incoruptibilă, secretă. Pe de altă parte, totuși, biblioteca îmbătrânește, însă eu nu sunt deloc bătrân trupește, doar că, în forul meu interior, așa mă simt; și nu am
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
și i se înflăcărase peste măsură, odată cu înaintarea ei în vârstă. Mai pe scurt, de ceva vreme încoace, dânsa ajunsese o habotnică veritabilă și cu convingeri religioase de oțel. Iar această trăsătură a ei de frunte - se poate spune - o definea cel mai corect, căci, în orice făcea și pe oriunde trecea, lăsa neapărat urme clare a felului în care gândea. „Într adevăr, înțeleaptă ființă și mama asta a mea! Își omoară văduvia numai cu fața spre icoane! Teribil mai exagerează
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de vecinătate nu de puține ori Întâlnim conflicte ce ajung pe masa mediatorilor, care trebuie să aibă un minim de cunoștințe despre noțiunea de proprietate comună, pentru a putea sprijini eficient părțile În soluționarea acestui gen de fapte. Codul civil definește proprietatea comună ca fiind situația când asupra aceluiași bun au drept de proprietate două sau mai multe persoane titulare. Atributul proprietății, care se referă la dreptul de folosință, permite proprietarului să utilizeze bunul În propriul său interes, dacă este singurul
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
contează și așezarea ei În prea multă lumină (uneori) sau pe nedrept, În unghere mult prea Întunecate!?” „Ce este arta?” „Încercările de a oferi o definiție cât mai aproape de adevăr artei, au fost și vor fi variate. Arta poate fi definită, de exemplu, ca modalitate prin care conștiința universală germinează În conștiința umană, iar aceasta din urmă găsește mijloacele abile prin care să modeleze, să aducă În lumină frumosul imaginar. Arta, frumosul artistic sunt generate de spiritul creator. Fumusețea, ca operă
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
mai puteai vedea la nimeni. În acea simplitate și curățenie, adia mereu un miros foarte plăcut. Nu înțelegeam a ce anume mirosea, a flori uscate, a busuioc, a tămâie? Când am crescut mare, am înțeles că acel miros se poate defini printr-un singur cuvânt: sfințenie. Mirosea a sfințenie în odăița ei, locul unde stătea de vorbă cu Dumnezeu. Era tare credincioasă bunica; miercurea și vinerea nu mânca nimic pâna seara târziu, respecta cu strictețe toate posturile din an și sărbătorile
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
cutermeni utili în analiza dezvoltării în general și a celei comunitare în modparticular încearcă o codificare a unor termeni care circulă de cele mai multe ori în formule difuze. Secțiunea respectivă conține, majoritar, concepte de bază pe care am încercat să le definesc și să le operaționalizez în diferite abordări. Pentru spațiul universitar și de cercetare ar putea fi utilă parcurgerea integrală a lucrării. Pentru proiectanți, decidenți sau practicieni ai DEVCOM, poate fi adecvată o lectură selectivă, în funcție de interesul dominant. În prezent, „dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Este motivul pentru care, în continuare, redau câteva dintre concluziile Cosimei Rughiniș (2004). Ea a folosit conceptul pentru analiza problemelor și schimbărilor din comunitățile defavorizate din România anilor 2000: Ideal tipic, intervenția socială se bazează pe relații de tip client-agent, definite prin faptul că agentul (inițiatorul intervenției) își propune să răspundă unor nevoi cu care se confruntă clienții (populația-țintă), deci să acționeze în interesul acestora. Modelele tipice ale relației agent-client sunt cele medic-pacient, avocat-acuzat, dar și părinte-copil. Într-o intervenție socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
este una de tip „incomod”, pentru că se referă la interese și perspective foarte diferite. Același gen de cunoaștere, susține autoarea, poate contribui însă la „acomodarea perspectivelor”. DEVCOM rămâne un concept cu o bună încărcătură normativă, oricât am încerca să îl definim sau să îl specificăm. El trimite clar la acțiuni, laschimbări care se produc nu numai în folosul comunității, dar și la modul dezirabil, cu participarea membrilor acesteia. Sunt însă o mulțime de situații în care este greu să identifici precis
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
respectiv partenerii locali ai acestora. Cooperarea are drept scop final crearea unei politici publice cu privire la posibilele soluții de dezvoltare locală,folosind ca instrument agentul de dezvoltare locală - promotorul local sau/și facilitatorul comunitar. Conținutul inovațieitc " Conținutul inovației" PL a fost definit instituțional pentru a lucra la nivelul primăriilor ca agent de dezvoltare, ca persoană capabilă să inducă schimbări dezirabile la nivel local prin: - identificarea unor nevoi sociale locale; - fundamentarea unor strategii de acțiune; - atragerea de resurse. Elaborarea unor proiecte în baza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
poate fi abordat ca „spațiu”, structurat prin poziții, relații de forță care decurg din ponderea relativă a diferitelor forme de capital (Bourdieu, 1989; Bourdieu, Wacquant, 1992)3. O matrice posibilă a spațiului social, relevantă pentru demersul acestei lucrări, poate fi definită în funcție de tipurile de capital, nivelul de acumulare a resurselor și perspectivele de abordare 1: Capitalul și resursele nu sunt două tipuri de entități diferite, ci două perspective asupra unei zone de realitate. Atât capitalul, cât și resursele sunt acumulări pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]