17,026 matches
-
unei conduite etice În afaceri și raportarea financiară Sumarul capitolului 2.1. Introducere 2.2. Codul privind conduita etică În auditul financiar - o abordare critică 2.3. Obiectivele și etapele misiunii de audit financiar 2.4. Evoluția auditului financiar - de la depistarea fraudelor la asigurarea imaginii fidele și susținerea guvernanței corporative 2.5. Repere istorice și metodologice privind auditul financiar În România 2.6. Concluzii 2.1. Introducere Ca orice domeniu respectabil, auditul financiar are la bază o serie de postulate pe
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
profesia contabilă, cel puțin În ceea ce privește limitele privind pregătirea profesională, se ajunge la apariția unei noi calificări. În acest sens se poate vorbi actualmente și despre auditul de fraudă, reglementat de ACFE. Prestată de un „auditor de fraude” (frauditoră doar pentru depistarea fraudelor financiare, această meserie este din ce În ce mai mult evocată, tocmai prin prisma recentelor și mediatizatelor scandaluri financiare (Singleton et al., 2006, pp. 55-65ă. Nu În ultimul rând, menținerea unui comportament etic În rândul profesiei presupune menținerea la nivelul condițiilor pentru dobândirea
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
de Început și de sfârșit, per ansamblu, procesul de audit realizat la nivelul firmei este unul continuu, activitățile misiunii de audit dintr-o perioadă influențând semnificativ și completând, În unele cazuri, activitățile misiunilor ulterioare. 2.4. Evoluția auditului financiar - de la depistarea fraudelor la asigurarea imaginii fidele și susținerea guvernanței corporative În prezent scopul principal al unui audit financiar Îl reprezintă exprimarea unei opinii privind acuratețea situațiilor financiare sub cele mai semnificative aspecte, În conformitate cu un cadru contabil aplicabil (IFAC, 2013, p. 75ă
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
2005, pp. 2-3. Încă din antichitate, cu peste 2000 de ani Î.Hr., În Mesopotamia, Egipt, Grecia sau Roma și continuând până la 1700 d.Hr., izvoarele istorice amintesc activitățile scribilor și ale clericilor de protejare a averii și visteriei, prin depistarea celor care ar fi atentat la integritatea patrimonială, misiunile de proto audit fiind comandate În special de regi, Împărați, biserici sau alte instituții ale statului (Hayes et al., 2005, p. 2ă. Astfel, Porter et al. (2003, p. 19ă amintesc despre
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
regilor sau bisericii (Hayes et al., 2005, p. 2ă. Sfârșitul secolui al XVIII-lea și primele decenii ale secolului al XIX-lea, aflate Încă În plină revoluție industrială, aduc modificări În ceea ce privește obiectivele auditului. În primul rând, acestea vizau prevenirea și depistarea fraudelor, dar și identificarea celor care le comiteau, pentru a asigura integritatea patrimoniului (Porter et al., 2003, p. 20ă. La sfârșitul secolului al XIX-lea au loc Îmbunătățiri semnificative la nivel de profesie, prin Înființarea ICAEW În Marea Britanie și descrierea
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Cadbury și Codul Combinat din Regatul Unit (Rezaee, 2007, p. 73ă. Un rol deosebit de important Îi revine și auditorului financiar În descoperirea fraudelor, acesta având la dispoziție o serie de instrumente informatice și statistice, dar și o metodologie proprie pentru depistarea acestora prin realizarea de interviuri, revizii financiare, analize diagnostic (Arens et al., 2012, p. 341ă. 3.5. Frauda financiară În România - cadru juridic, mecanisme de combatere, rolul profesionistului contabil Comparativ cu practica internațională, În România nu se poate vorbi despre
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
corporative, realitățile de la nivelul României sunt departe Încă de acest deziderat. Există totuși și se aplică acte normative prin care se stabilesc atribuții disipate ale diverselor organisme de stat precum Garda Financiară sau Agenția Națională de Administrație Fiscală, În ceea ce privește prevenirea, depistarea și sancționarea fraudei fiscale și a activităților de spălare a banilor. Orientată cu precădere către abordarea de tip francofon privind frauda, În România postdecembristă, printre primele Încercări legislative de luptă antifraudă se regăsește Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
precum și de utilizarea unor indicatori care să poată semnala apariția fraudelor. În cadrul firmei, detectarea fraudei financiare nu este un lucru ușor de realizat, fiind determinat de o serie de factori care țin atât de profesionalismul celui care este Însărcinat cu depistarea lor, dar și de specificul firmei asupra căreia s-au săvârșit fraudele. Detectarea fraudelor se poate realiza pe baza Însușirii și Înțelegerii de auditor a unor elemente-semnal care oferă indicii cu privire la existența acestora. Ca răspuns la marile fraude financiare, profesia
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
obținerea unor condiții avantajoase la credite, dar și reducerea impozitelor sau favorizarea unor persoane În cazul unor achiziții dirijate (Mulford și Comiskey, 2002, pp. 60-62; Gallet, 2010, pp. 39-43ă. 4.4. Concluzii Standardele Internaționale de Audit consideră că identificarea și depistarea fraudelor de auditor nu reprezintă un obiectiv principal al misiunii de audit financiar. Totuși, incidența cazurilor de fraudă financiară din ultimele două decenii la nivelul firmelor cotate pe piețele internaționale de capital aduce În discuție evaluarea acestui risc de auditor
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
identificate asupra auditului și al denaturărilor necorectate asupra situațiilor financiare (IFAC, 2013, p. 329ă. În cadrul misiunii de audit financiar, datorită ușurinței cu care poate fi aplicată, analiza ratelor aferente activității de exploatare reprezintă una dintre metodele cele mai eficiente pentru depistarea, În special a fraudelor asupra raportării financiare (Corbett și Clayton, 2006, p. 369; Zack, 2009, p. 221ă. Dintre cele mai utilizate rate financiare sub forma procedurilor analitice se pot menționa cele privind lichiditatea, Îndatorarea, eficiența activității și rentabilitatea firmei (ACFE
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
situațiile financiare care pot conține informații denaturate, cu factorii nefinanciari de ordin statistic, dificil de controlat de cel care comite frauda (Zack, 2009, p. 225ă. Utilizarea procedurilor de audit amintite mai Înainte, sub forma celor patru tipuri de analiză pentru depistarea fraudelor și evaluarea riscului de fraudă, conferă astfel analizei economico-financiare un rol deosebit de important ca metodă de cercetare care poate răspunde cu succes noilor provocări Întâlnite În cadrul misiunilor de audit financiar. Analiza economico financiară reprezintă un mijloc de cunoaștere a
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
se raportează studiul respectiv. Pornind de la o serie de coordonate stabilite În etapa de planificare a misiunii de audit, are loc organizarea muncii de analiză. Auditorul stabilește Întocmirea unui program de lucru care cuprinde principalele coordonate ale cercetării sale privind depistarea fraudei și evaluarea riscului de fraudă: debutul și sfârșitul analizei, locul desfășurării, personalul utilizat, mijloacele materiale și informaționale, metoda de lucru, Capitolul 5. Analiza economico-financiară - metodă de cercetare pentru evaluarea riscului de fraudă modul de prezentare a rezultatelor și costurile
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
de a-și continua activitatea, evitându-se astfel implicarea auditorului În eventuale litigii (Messier et al., 2008, pp. 157-158ă. Procedurile analitice pot fi aplicate și ca teste asupra detaliilor tranzacțiilor și soldurilor conturilor, pentru evaluarea incidenței fraudei financiare sau pentru depistarea eventualelor erori din situațiile financiare, conturând o imagine fidelă a firmei și contribuind semnificativ la obținerea probelor de audit (Hayes et al., 2005, pp. 354-357ă. 5.3.2. Procesul de aplicare a procedurilor analitice Procesul prin care se planifică și
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
din casă și din conturile la bănci, echivalentele de trezorerie și creanțeleă pot acoperi datoriile curente ale firmei (Robinson et al., 2009, p. 208ă. Înregistrarea diminuării semnificative a valorii acestui indicator, de la o perioadă la alta, poate conduce auditorul la depistarea unor fraude la nivelul creanțelor sau datoriilor către furnizori (Corbett și Clayton, 2006, p. 372; ACFE, 2011, pp. 1.330-1.331ă. Dintre ratele de rotație și de recuperare se pot enumera: viteza de rotație a stocurilor, durata de rotație a
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
clienților sunt Încasate, de la data realizării vânzării, iar valori ridicate ale indicatorului indică o ineficiență a colectării, posibil rezultată și din Înregistrarea unor venituri fictive (Corbett și Clayton, 2006, p. 373ă. Dintre ratele de Îndatorare, cea mai des utilizată În depistarea fraudei este rata Îndatorării globale. Acest indicator este un semnal al riscului afacerii și măsoară gradul În care resursele proprii ale firmei sunt utilizate pentru desfășurarea activității, În comparație cu resursele Împrumutate (Robinson et al., 2009, p. 208ă. În unele situații auditorul
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
criză educațională nu se poate face întotdeauna în avans, sub formă preventivă. Prin intermediul controlului se urmărește modul de aplicare a prevederilor regulamentare. Totodată, un control competent, ritmic, echilibrat ca durată și realizare, operativ și judicios repartizat, poate să ajute la depistarea oportună a perturbărilor, deficiențelor și blocajelor care intervin în calea realizării obiectivelor. Pe baza acestor constatări pot fi derulate intervenții prompte și măsuri de înlăturare. Numai un control eficient poate determina mobilizarea forțelor latente, atât ale liderului, cât și ale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
durata pedepsei variază în funcție de vârstă, de particularitățile de personalitate ale elevului și de gravitatea comportamentului). 89. Dacă un elev continuă să fie indisciplinat și nu se schimbă în urma măsurilor luate pentru ameliorarea comportamentului său, trebuie făcuți pași mai serioși pentru depistarea conflictelor emoționale posibile, a tulburărilor de atenție, a problemelor de învățare sau a altor cauze care se află la baza acestei indiscipline. Iată câteva sugestii: • Organizează o scurtă întâlnire cu consilierul școlar, cu directorul școlii, cu părinții elevului și cu
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
capacitatea de a soluționa situații din viața obișnuită, cunoștințele generale, memorarea frazelor, abilitatea de a socoti, vocabularul și altele. O circumstanță oficială a servit ca factor declanșator. Ministerul Instrucției Publice (al Educației Naționale, pe atunci) a înființat o comisie pentru depistarea arieraților. Aceasta i-a cerut lui Binet să stabilească criteriile prin care copiii arierați pot fi descoperiți. Punându-și atunci în aplicare toată priceperea, el a avut ideea de a elabora o serie de teste variate, fiecare fiind caracteristic unei
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
stare inițială și una finală și poate viza: - progresele În gradul de autonomie; - progresele În limitarea efectelor secundare ale dizabilității și În prevenirea secundară și terțiară; - progresele În antrenarea potențialului restant; - progresele În actul compensării; - stagnarea/regresul (cauze, evoluții etc.). Depistarea și diagnosticarea timpurie a Întârzierilor și abaterilor de la traseul obișnuit al dezvoltării copilului permit prevenirea sau chiar Înlăturarea unor posibile deficiențe și tulburări În plan intelectual, comunicațional și comportamental. Cadrele didactice au posibilitatea și obligația profesională de a identifica elevii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
traseul obișnuit al dezvoltării copilului permit prevenirea sau chiar Înlăturarea unor posibile deficiențe și tulburări În plan intelectual, comunicațional și comportamental. Cadrele didactice au posibilitatea și obligația profesională de a identifica elevii care prezintă dificultăți de Învățare, prin observarea și depistarea unor semnale sau conduite atipice În evoluția școlară și a comportamentului elevilor În diferite situații de Învățare: evoluție școlară sinuoasă a elevului (În salturi, cu stagnări sau cu regrese), dificultăți mari de conformare/răspuns adecvat la cerințele psihopedagogice ale școlii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
dificultăți sau care nu reușesc să facă față exigențelor programului educativ din școală; - diagnosticarea elevilor cu dizabilități sau cu dificultăți de Învățare (de ce natură sunt dificultățile, care sunt disciplinele unde apar aceste dificultăți, nivelul de interes, lacunele În cunoștințe etc.); - depistarea complexului cauzal care a determinat apariția dificultăților de Învățare (prezența unor deficiențe, mediul familial, probleme de adaptare, tulburări de comportament, eșec școlar repetat etc.); - proiectarea unui curriculum diferențiat și personalizat, În funcție de situațiile și problemele identificate; - desfășurarea unui proces didactic activ
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
proiectarea altor modele sau programe locale: Modelul În cascadă. Aparține lui Gearheart și a fost lansat În 1974 În SUA. Acest model este structurat pe mai multe niveluri: - nivelul 1 - clasa obișnuită cu un institutor obișnuit, căruia Îi revine responsabilitatea depistării, evaluării și corectării dificultăților minore ale elevilor din clasa sa (asemenea oricărei clase obișnuite dintr-o școală de masă); - nivelul 2 - clasa obișnuită cu servicii de sprijin acordate institutorului de cadre specializate (spre exemplu, sprijin În evaluarea complexă a unor
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
personalului didactic În domeniul educației incluzive; - de suport metodico-științific În domeniul educației incluzive pentru cadrele didactice din școlile de masă; - de Învățare, de pregătire pentru viața de adult. Art. 7. - (1) Centrul școlar pentru educație incluzivă are următoarele atribuții: - realizează depistarea precoce și asigură intervenția timpurie În cazul copiilor cu cerințe educative speciale; - școlarizează copii cu diverse grade și tipuri de dizabilități; - realizează terapii specifice pentru copiii cu cerințe educative speciale din Învățământul special și din Învățământul de masă; - evaluează, diagnostichează
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
trei grupuri mari: 1. Factorii de metodologie se referă, în primul rând, la faptul că ar putea existaoatitudine - și, corespunzător, o opinie - adevărată, care determină reacții comportamentale specifice și relativ stabile în timp și transcontextuale, numai că instrumentele metodologice de depistare și măsurare a ei nu sunt suficient de valide (rafinate). Altfel spus, între opinia declarată nouă de către subiect, prin chestionar sau interviu, și atitudinea (opinia) lui „autentică” poate surveni o distanță, datorită dezirabilității sociale sau a altor mecanisme cognitiv-emoționale (vezi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o astfel de procedură este total dependentă de natura și numărul indicatorilor aleși, adică de întrebările chestionarului, elemente care nu derivă cu necesitate din analiza conceptului. Aceasta face ca rezultatul operației să fie variabil, de la cercetător la cercetător, neexistând garanția depistării „adevăratelor” dimensiuni. Cu toate acestea, procedeul este uzitat, numai că spre deosebire de autorii noștri, alții aleg un număr mult mai mare de indicatori (întrebări), astfel încât să existe garanția că întregul univers de semnificații ale conceptului este acoperit. Specific în exemplul invocat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]