3,128 matches
-
populației majoritare din provincie nu mai conta. E ușor de închipuit că la aceste petreceri, ca și în instituțiile sociale limba de comunicare era rusa, clasa dominantă a populației băștinașe contribuind la deteriorarea statutului limbii moldovenești. Mulți dintre boieri „se deprinseră să vorbească și între ei mai mult rusește, fără să piardă sentimentul de solidaritate națională românească“ (1, 110). Pierderea statutului de limbă oficială a provinciei, alături de cea rusă, de care se bucura limba moldovenească, la începutul ocupației, în administrație, în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
viu și mai frumos dintre toate. Spun asta că e roz bonbon, taman pe gustul meu. În fiecare vineri, când se fac rugăciuni, de la începutul anului, la ora patru după-amiaza, acest autocar pleacă burdușit spre Giurgeni. Casandra Bucur, o creștină deprinsă cu drumurile spre cele sfinte din tinerețe, cântă ba la microfon, ba așa de la locul ei, cântece pe care le-a învățat în cei peste șaptezeci de ani de viață, iar vocea ei puternică, melodioasă se aude ca o trâmbiță
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Cunosc nu puține cazuri de autori Înzestrați care ar fi meritat o altă soartă dacă nu ar fi făcut, uneori cu insistență, erori de judecată psihologică, socială sau de comportament, lăsându-se ghidați, sărmanii de ei, de regulile de bun-simț deprinse În familie sau de pe băncile școlii. Una dintre acestea este, de exemplu, că talentul, „talentul veritabil” cum se spune (nimeni nu știe exact În lumea Înalt profesională a literelor, a creației, ce vrea să Însemne cu exactitate această sintagmă!...Ă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Freud și genialul său elev, C.G. Jung, au arătat nu numai că există, dar și-au și fundat Întreaga știință pe o asemenea tehnică sau metodă. Deoarece, din noianul de vise care ne copleșesc aproape În fiecare dimineață - eu am deprins obiceiul, aproape ritualul, de a le rememora și de a Încerca să le pun cât de cât În ordine În primele minute ale trezirii, cu acea prudență și infinită delicatețe pe care „corpul lor Înșelător de meduză” o reclamă. Și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
poposiți pe acele plaiuri. Munca ei a fost răsplătită de Editura Flammarion cu un contract, dar franceza pe care a Învățat-o astfel a devenit unul dintre darurile emigrației sale politice, la fel ca și noua profesiune pe care a deprins-o la acea librărie de artă, pe care, În ultimii ani, a condus-o de fapt, o profesiune - a doua după cea de psiholog pe care practicase În România - de specialist În cartea de artă ilustrată și În cea de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
iar scriitorul Titus Popovici și alții i-au satisfăcut, În pelicule ample și kitsch, o grandoare Împrumutată! -, proclamându-se un ctitor și un păstrător al tradiției naționale, el a rămas, Însă, prizonierul celor câtorva deziderate leniniste pe care le-a deprins În Închisorile făcute În tinerețe, iar În ultimul deceniu, a luat măsuri care veneau În condradicție flagrantă, absolută, cu elementele mari ale tradiției istorice românești, În esență: Biserica, Țăranul - proprietar de pământ, de vite și mândru de autoritatea sa locală
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
-l scoate definitiv pe Eminescu dintr-o tradiție culturală, aceea a romantismului, ca să-l așeze convingător la originile alteia, cu care ne simțim solidari. Este o mutație radicală, cu urmări încă greu de prevăzut pentru modul în care ne-am deprins a gândi evoluția literaturii noastre moderne. Oricât de bine nutrit ne-ar fi scepticismul, elementele supuse discuției de către autor nu pot fi ocolite de acum înainte și nici respinse fără probe. Iar a subscrie imaginea propusă de Theodor Codreanu e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și a Demonului. Marele zid e, într-o interpretare aproximativă, "cercul strâmt" al instinctelor și prejudecăților. În afara lui, e viața, realitatea. Firav sub raportul invenției epice, romanul lui Theodor Codreanu reține atenția prin "sofistica" sa, prin ținuta intelectuală. Autorul e deprins cu meditația, are exercițiul dialecticii, și, în ansamblu, un simț lingvistic just. El greșește însă, cu inocență, atunci când acordă unora dintre personaje o elevație care depășește statutul lor social și profesional. În Marele zid, care e o apariție onorabilă, eseistul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-l scoate definitiv pe Eminescu dintr-o tradiție culturală, aceea a romantismului, ca să-l așeze convingător la originile alteia, cu care ne simțim solidari. Este o mutație radicală, cu urmări încă greu de prevăzut pentru modul în care ne-am deprins a gândi evoluția literaturii noastre moderne. Oricât de bine nutrit ne-ar fi scepticismul, elementele supuse discuției de către autor nu pot fi ocolite de acum înainte și nici respinse fără probe. Iar a subscrie imaginea propusă de Theodor Codreanu e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prima frază îl înfățișează ca trecut de etapa solfegiilor și a "pașilor pe nisip". Ține condeiul drept, ferm, convins că a sesizat ceva frapant. Să se observe că această frază schițează o analogie, operație intelectuală la îndemână doar a celor deprinși cu raționamentele: Găsesc o înrudire organică între marii noștri prozatori dintre cele două războaie mondiale, referindu-mă la trei dintre ei: Rebreanu, Camil Petrescu și Cezar Petrescu". Motiv de surprindere sunt și, mai departe, autorii citați în însemnări. Tânărul Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
parcurgem între 20-25 km. Suntem oarecum antrenați. Așa e viața deocamdată. Mulțumesc lui Dumnezeu că sunt sănătos și de cele mai multe ori chiar voios. Majoritatea timpului mi-o petrec în mijlocul băieților mei de care mă simt foarte mult legat. M-am deprins cu ei și ei cu mine. Mă mai supăr câteodată pe ei, dar tu știi, eu nu pot ține mânie mult timp. Numai pe tine am fost supărat acum de nu ți-am scris 4 zile. Răfuiala o aștept la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
primi zilele acestea vreun răspuns. Revin după aproape 2 ore. Eram gata să plec la Suraia. Pe de o parte îmi părea bine, pe de altă parte îmi părea rău că trebuia să mă despart de gazda unde tu te deprinseși de parcă ai fi stat o viață întreagă. Am rămas tot acolo, cam în jurul bălții. Voi putea să prind pește... poate vom prinde împreună când vei veni. Toți acei ce te-au cunoscut îți regretă plecarea. Numai eu nu țio regret
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pe care o avem și apoi vrem să satisfacem dorința mare a fiului nostru care ne vrea să ne vadă la el, în Africa”. Și se abătea de la subiect încheind într-o notă optimistă, prietenească, cum se cuvenea unor oameni deprinși cu concilierile: „În URSS mai avem timp și posibilitatea să mai mergem și altă dată”... După ce le declara și-i informa că „ne-am atașat de voi și e păcat că locuim la distanțe mari?, că soția nu i se
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
din a doua parte a anului 1945, denumirea de «Grupa Ministerială», tocmai pentru a evidenția că se ocupă cu paza și protecția noilor demnitari comuniști. Deși această specializare nu s-a dovedit una ușoară, în care meseria să poată fi deprinsă repede și fără riscuri, cei care au activat s-au văzut, mai devreme sau mai târziu, înlăturați din anturajul noilor demnitari, apoi îndepărtați din serviciu. CONCLUZII Volumul de față a analizat științific, sistematic și unitar organizarea serviciilor de informații/contrainformații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
maidanul București-Călinescu, prea spectaculoasă revoluția aștrilor, oarba ajunsă de marginile de bloc cu vise de copii cazați în lună, penumbră solidară în încetinire, trag la peron acceleratul de Arad, a treia ramă paralelă, nu ține sistemul de zi ci își deprinde orbii ei galbeni, cînd o vor chema platul de lună îl va schimba în plin perfecțiune! Ora 21,55, în acceleratul București Vatra Dornei, deviat prin Barboși Iași, în gara București Nord, peisaj concentrat în oameni, eroarea multiplicată de fiece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
putea bucura și de o recenzie tîrzie. Scopul nostru este să sensibilizăm și să rafinăm "filtrele" cititorului și mai ales ale studentului care, citind lucrarea, ar putea hotărî să se consacre realizării unui proiect de cercetare. El trebuie să se deprindă a năzui omenește spre perfecțiune fără a rata șansa de a face ceva de calitate. Așadar, receptarea lucrării interesează mai ales pe aceia care năzuiesc la performanța de a... rescrie mintal cartea atunci cînd o citesc cu atenție maximă. Din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
probabil la Roma, a compus o descriere foarte detaliată despre situația Misiunii din Moldova, Valahia și Bulgaria, provincii pe care le cunoștea destul de bine. În Moldova a rămas aproape un an împreună cu Pr. Bonnici pe care, văzând că și-a deprins limba țării, l-a lăsat să plece la Târgoviște, în Valahia. Patenta sa de misionar și împuternicirile primite erau ad trienium, o regulă generală pe atunci pentru toți misionarii; de aceea, în 1626 a scris Sf. Congregații cerând reînnoirea celei
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
puținii învățăcei în tehnica buchisirii pentru a le sluji la treburile bisericești și, cu bătaie mai lungă, în vederea edificării religioase. Finalitatea educațională a bucoavnei consta, fără niciun dubiu, în zidirea sufletească. Întru aceasta, bucoavna își asuma sarcina preliminară, tehnică, "să deprindă pe copii cu învățătura de carte", după cum este statuat încă de pe coperta cărții (Bucoavna Bălgrad 1699, ediție critică, 1989, p. 133). Având un conținut exclusiv religios (ortodox), prima parte a Bucoavnei inițiază utilizatorul în ortografia chirilică, partea secundă fiind rezervată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în aplicare a politicilor publice și a evaluării impactului lor. Așadar, politica ar reveni în discuție fie în legătură cu eficiența aparatelor birocratice, fie în legătură cu capacitatea oamenilor politici, a partidelor, a guvernanților de a revedea, reformula și reforma politicile publice, urmînd învățăturile deprinse din evaluarea rezultatelor lor. Nu este exclus ca tocmai impactul anumitor politici publice cu o oarecare importanță să poată conduce la o energică și revitalizantă înlocuire a oamenilor politici, a partidelor, a guvernanților și, chiar și la o reorganizare a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ăsta, era inclus în activitățile comisiilor respective. S.B.: Adică? D.T.: Era mobilizat, chiar dacă nu avea funcții, să vină la activități. S.B.: Era o inițiere în viața de partid. D.T.: Un fel de inițiere. S.B.: Să vadă cine sunt șefii, să deprindă practica participării. Nu era un om care să-i spună: ia, învață pe de rost, ăla e șeful. Deci, era atras să participe în activități. Probabil cu ăștia se făceau și activitățile alea unde aveau nevoie de public, unde trebuia
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
asupra școalelor", după cuprinsul celor 13 "ponturi" incluse în instrucțiune 128. "Ponturile" noului regulament școlar provincial normau desfășurarea procesului instructiv-educativ, stabilind ca, la nivelul școlilor triviale (elementare) rurale, copiii să fie împărțiți în două clase. Cei mai mari și mai deprinși cu învățătura urmau să meargă la școală iarna, câte trei ceasuri, iar cei mai mici, câte două. Vara, situația se inversa, școlarii cei mici învățând câte trei ceasuri, iar cei mari câte două. Pentru absolvenții școlii triviale erau stabilite un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de dorul și lipsa părinților își petrece anii copilăriei în satul natal unde urmează și primii ani de școală. Între anii 1917-1922 frecventează cursurile Școlii elementare din Blăgești, avându-l ca învățător pe Virgil Filimon. Cu dragoste de învățătură, Ionică deprinde ușor tainele scrisului, cititului și socotitului, remarcându-se printre elevii de frunte ai clasei. Văzându-l atras de lumea cărților, rudele hotărăsc să-l dea mai departe la școală. Astfel, între anii 1922-1928 Ioan urmează cursurile Școlii Normale de băieți
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
măiestrie pedagogică pentru colegii mai tineri, care debutau în învățământ. Referatele erau concretizate cu exemple din experiența proprie, “Cum se formează la elevi atitudinea de grijă și respect față de bunul obștesc”, “Cum poate familia să colaboreze cu școala”, “ Cum să deprindem pe copii să folosească manualele școlare”, “Omul, stăpânul deprinderilor sale”, “Dezvoltarea gustului estetic la elevi”, “Formarea voinței copilului” ș.a. În anul 1956, în perioada 9-31 iulie participă la cursurile de perfecționare a cadrelor didactice de la Bacău, unde obține calificativul foarte
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
încă din timpul copilăriei, prin munca alături de părinți. Ulterior, ca profesoară de biologie, strădania de a transmite cât mai multe cunoștințe elevilor se va îmbina și cu aceea de a-i învăța să iubească locul unde s-au născut, să deprindă gustul muncii la țară. După ce fusese nevoit să dea la C.A.P. via din “Dealul viilor”, forțat fiind de un regim comunist de import, opresiv și despotic, învățătorul Ioan Marcu se gândea totuși să înființeze o plantație de vie în
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
foc, sufletul omului se aprinde doar datorită sufletului altui om.” În cazul meu, acel suflet modelator a plecat de mult timp printre stele, dar arderile mele interne sunt întreținute în mare măsură de amintirea tatălui nostru și de ceea ce am deprins ca lecție fundamentală de viață, omenia. Poate de aceea asociez, pe undeva, învățămintele mele cu parfumul discret al eseisticii lui Ibsen: „Afară, printre oameni sub bolta de scântei, „Fii, omule, tu însuți, se spune de-obicei.” Prof. Mariana T. Coteț
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]