4,974 matches
-
de Ioan în Apocalipsă. De aici ideea că Biserica, loc al parusiei prezente a lui Cristos, este încarnarea acestei împărății a sfinților, ferită de orice atac din partea diavolului. Acesta își pierde orice putere de a acționa împotriva Bisericii ca împărăție desăvârșită a lui Dumnezeu. În schimb, el are deplină putere de a pricinui neajunsuri sufletului fiecărui creștin din care este alcătuită Biserica. Credincioșii sunt, așadar, în continuare supuși ispitelor Răului. „Adâncul” în care zace diavolul înlănțuit de Cristos, „arată”, în viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a izgonit pe diavol din „omul lăuntric” al sfinților (20, 8, 2), îngăduindu‑i să acționeze exclusiv la nivelul „omului din afară”. Astfel putem defini Biserica‑Ciuitas Dei (Biserica ideală) ca pe un fel de „adunare generală” a „oamenilor lăuntrici”, desăvârșiți. Trebuie adăugat, la cele spuse până aici, că înlănțuirea diavolului nu constituie un eveniment bine delimitat, care ține de trecut, ci un întreg proces încă neîncheiat la care participă fiecare credincios prin faptele și hotărârile sale (20, 8, 2): Înlănțuirea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
urmă reprezentând o abdicare de neiertat de la principiul creștin. Spre deosebire de Ciprian, donatiștii consideră Biserică un fel de hortum conclusum et fontem signatum interzis celui mai mic dintre păcătoși, iar autoritatea episcopului, personificarea perfecțiunii. Biserica cea adevărată este alcătuită exclusiv din desăvârșiți, adică din oameni fără pată din punct de vedere moral și spiritual. Păcătoșii sunt, așadar, excluși din această venerabilă și imaculată instituție, din pricina condiției lor. Idealul donatiștilor, ca al oricărei mișcări elitiste din epocă, rămâne martiriul, iar dușmanul lor necruțător
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a sensului și a „adevărului”. Viziunea „evoluționistă” ar trebui deci complet abandonată, în folosul acestei viziuni dialectice, mult mai apropiată de cea propusă de fenomenologii religiilor. Ceea ce era considerat, până în prezent, o „etapă” a evoluției figurii Anticristului către forma sa „desăvârșită” este mai degrabă o versiune a mitului, la fel de încărcată de sens, la fel de completă și semnificativă ca și celelalte. Există, așadar, tot atâtea „mituri ale Anticristului” câte contexte în care el este inserat sau care îl adoptă. Dar, chiar și atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
etapelor pedagogiei divine. Omul/omenirea se maturizează puțin câte puțin, urmând un anumit ritm; în împărăția de o mie de ani nu se vor afla decât sfinți, adică oameni îndumnezeiți, care au atins treapta ultimă a maturității lor spirituale (Adami desăvârșiți). Ca și păgânii despre care Irineu scrie (29, 1): „Păgânii, care nici n‑au ridicat ochii la cer, nici n‑au adus în vreun fel mulțumire Creatorului lor, nici n‑au voit să vadă adevărul, ci, întocmai unor șoareci orbi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
primul capitol al evangheliei, „ereticii” propovăduiau nestingheriți existența unei tradiții ezoterice ca fiind adevărata tradiție creștină, paralelă cu cea bisericească. Ei afirmau că învățătura lor fusese dată de însuși apostolul care locuia ascuns într‑un loc cunoscut doar câtorva aleși („desăvârșiții”). În acest context, istoric și teologic, trebuie plasat și înțeles avertismentul autorului evangheliei, ulterior cuvintelor adresate de Isus lui Petru. . Aspetti del cristianesimo di età teodosiana. Il De consummatione mundi dello Ps. Ippolito, tesi di laurea, Facoltà di Lettere e
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
putere să-i adaugi, ca să nu fie spre batjocura limbilor străine și locuință animalelor și păsărilor și desfrânatelor, ci să-i fii milostiv și tocmitor și păzitor și miluitor călugărilor ce locuiesc într-însul, ca să fie și domniei tale ctitoria desăvârșită, ca și nouă, celor ce am trecut din această viață deșartă. Căci, dacă se va atinge mâna ta să ia, mai nimic nu-mi iei, și nu te blestem, că dacă vei gândi vei ceva, de la preacurata Maică a lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
soțul mieu, pre Ilina, desăvârșitu stăpână, întru câte am câștigat, clădite și neclădite adecă moșii, țigani, vii și dobitoace și orice altu s-ar afla la mâna ei și afară toate să le strângă și să le stăpânească ca o desăvârșit stăpână, de vreme ce toată până astăz sântu 38 de ani de cându ne-am împreunat și am trăit aicea viiață trecătoare”). Cât timp aceasta va fi în viață (deci, dreptul de uzufruct). „Și după moarte soți[i] mele, Elinii - impune bătrânul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sau se va mărita după anul jalii, atunci, de va avea copii, darurile din’naintea nunții să fie ale copiilor, având ia folosul acelor daruri); de nu are, și bărbatul n-are datorie din’naintea nunții, să le stăpânească cu desăvârșită stăpânire”, care urmau să facă parte integrantă din patrimoniul dotal (femeia își pierdea zestrea și „darurile cele denaîntea nuntei” doar dacă se despărțea de soț din vina ei - și pricina cea mai gravă era adulterul). însurându-l pe Ștefan, al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
meu, pre Ilina, desăvârșitu stăpână, întru toate câte am câștigat, clătite și neclătite, adecă moșii, țiganii, vii și dobitoace și orce altu s-ar afla la mâna ei și afară toate să le strângă și să le stăpânească ca o desăvârșită stăpână, de vreme de iată până astăz sântu 38 de ani de cându ne-am împreunat și am trăit aicea viiață trecătoare” -, „feciorii” (Drăghici, Șerban, Constantin, Mihai, Matei, Iordache) urmând să intre în posesia bunurilor („atât pre ale mele moșteniri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
împărțeala” la 1 septembrie 1667. Plutea încă în atmosfera puternicei familii duhul întemeietorului, iar diata marelui postelnic - scrisă cu mâna lui în grecește înainte de 20 decembrie 1663 - îi dădea puteri depline postelnicesei: „după aceasta las pe soțul mieu, pre Ilina, desăvârșită stăpână, întru câte am câștigat, clătite și neclătite, adecă moșii, țigani, vii și dobitoace și orice altu s-ar afla la mâna ei și afară toate să le strângă și să le stăpânească ca o desăvârșită stăpână, de vreme ce iată până
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
soțul mieu, pre Ilina, desăvârșită stăpână, întru câte am câștigat, clătite și neclătite, adecă moșii, țigani, vii și dobitoace și orice altu s-ar afla la mâna ei și afară toate să le strângă și să le stăpânească ca o desăvârșită stăpână, de vreme ce iată până astăzi sântu 38 de ani de cându ne-am împreunat și am trăit aicea viiață trecătoare”314. Atent la integralitatea averii și la coeziunea familiei, postelnicul Constantin Cantacuzino îi lasă soției sale toate bunurile și dreptul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Conchide mitropolitul (anaforaua este din 12 iulie 1779): „Ci, la aceasta, fiindcă numitu pârât s-au apărat de jurământ, ni să pare a fi făcută după orânduială la judecata medelnicerului Costandin...”, neuitând să adauge că decizia finală „rămâne la cea desăvârșită hotărâre a mării tale”. într-o lume a bărbaților, Alexandru Ipsilanti („voievod i gospodar Zemle Vlahiscoiu”) o nedreptățește - dispare aproape orice urmă de despăgubire materială - pe victimă (aceeași „văduvă sărmană” care acceptase, însă, suspect, oferta „pârâtului” și primise banii; să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de asemenea cu obiect fictiv, ale cărui „articole” - care, de data aceasta, nu sunt dispuse alfabetic - s-ar defini ca niște recenzii sau rezumate ale unor cărți imaginare. Pastișe în rezumat, „romane în pilulă”, textele relevă imaginația epică a autorului, desăvârșita lui măiestrie stilistică, perspicacitatea în materie de „scheme” literare, rafinamentul cultural. Un Cuvânt înainte ironic legitimează cartea ca pe o lucrare de bibliologie, dar sugerează și justificarea scrisului metalivresc al lui S.: viața omului modern fiind în mare parte „livrescă
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
David), oscilând între retorismul conjunctural și acordurile reflexive slujite de o stilistică aproape muzicală. Ș. își găsește timbrul potrivit în lirica erotică - celebrare cu o sensibilitate delicată și senzualitate rituală, confesiune discretă și memorie cald învăluitoare, căci „dragostea-i uciderea desăvârșită”, „vis și mărginire amânată” (Adânc să credem în durată). Lirismul e inundat de culorile anotimpurilor, de ploile toamnei îndeosebi, sau e marcat de obsesia griului ori a albului, totul cenzurat de conștiința trecerii clipei: „Și ziua, și ora, și toamna
SOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
că, din punctul de vedere al imagologiei Eului, ambele tipuri psiho-morale nu diferă Între ele. Mai mult chiar, se poate spune că sunt puternic Înrudite prin origine, trăsături, tendințe, intenții. Orice șef sau conducător trebuie să fie și un actor desăvârșit, pentru a-și putea exercita imagologic funcția de educație și de dominare a celorlalți. În mod egal, actorul este forma sublimată a șefului, un alt fel de șef care manipulează emoțional-afectiv pe ceilalți, prin aceleași mijloace. c. Tipurile exemplare ideale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
asupra psihicului, cât și asupra constituției fizice. A da uitării deprinderile Învățate și a ne angaja noi Înșine În studiul acelor lucruri care, la prima vedere, par imposibil de realizat constituie o sarcină foarte dificilă și care necesită o hotărâre desăvârșită. Oamenii cu judecată adeseori Își schimbă opiniile, Însă cei Încăpățânați niciodată. Mă refer În special la persoanele care manifestă puternice prejudecăți În favoarea sistemelor cărora ei le datorează reputația obținută, o clientelă numeroasă și un venit considerabil. Cu greu ne putem
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fantastică și ce Îi corespunde Într-un trecut global fantasticului pe care literatura Îl elaborează: „Nu Îmi aduc aminte să fi existat vreun critic care să mediteze calificat Împotriva misticii sau metafizicii; care să fi avut, adică, o cultură metafizică desăvârșită, o bună documentare istorică și, mai ales, o intuiție exactă a acestor realități suprasensibile”2. Oricât de nebuloasă e formularea, aceasta Însemna totuși clar că nu numai o experiență metafizică europeană. O afirmație ca aceea privind viitorul Europei, repetată În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Costel? 6.Oana are în vază 5 garoafe albe și cu 3 mai puține roșii. Câte garoafe sunt în vază? FIGURI MAGICE În rândul jocurilor atractive se numără și așa numitele figuri magice. Pătratele magice sunt cele mai vechi și desăvârșite sume încrucișate. Ele au fost născocite de chinezi. De fapt, ce este un pătrat magic ? Privind desenul de mai jos observăm că numerele de la 1 la 9 au fost așezate în așa fel, încât sumele numerelor din fiecare rând, fiecare
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
fi și aplicat, fiind convertit în habitudini. Învățarea temeinică este, deci, atunci obținută când elevii nu numai că știu (ori au impresia că știu), ci și să facă, trecând de la modelele teoretice la modelele practice ori la modelele prelucrate, dezvoltate, desăvârșite. Temeinicia învățării se confirmă și prin progresele sintetice care acoperă o bogată și variată experiență de cunoaștere și în conduita practică. Nu simpla cunoaștere a experienței, ci și sintetizarea, prelucrarea ei generalizatoare dau bogăția, dar și profunzimea cunoașterii și a
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
el se naște odată cu creștinismul. Împreună cu duminica sărbătoarea săptămânală a creștinilor, Paștile a fost sărbătorit încă din epoca apostolică. Duminica Învierii, așa cum se înfățișează ea astăzi, este expresia firească a evoluției misterului pascal trăit de vechea Biserică creștină, păstrat și desăvârșit , de-a lungul veacurilor, de Biserica Ortodoxă. Drept dovadă că poporul român este un popor creștin încă de la formarea sa stau mărturie și creațiile populare, precum tradiția încondeierii ouălor. Prin această tradiție, romanii și-au exprimat credința creștină strămoșească nestrămutată
ÎNVIEREA DOMNULUI – SĂRBĂTOARE OGLINDITĂ ÎN TRADIŢII POPULARE DEMERS SUSŢINUT ÎN FAŢA ELEVILOR PRINTR-O METODA ACTIV - PARTICIPATIVĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Amarandei Mihaela Tatiana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_911]
-
plan diabolic a fost nevoie de multă jertfă. Primul care S‐a jertfit a fost Domnul Iisus Hristos, care ne‐a dat cea mai bună pildă de credință și curaj. De fapt întreaga viață pământească a Mântuitorului este un model desăvârșit de credință pe care ar trebui să‐l urmăm cu toții. Hristos a pătimit, S‐a Răstignit, S‐ a Îngropat, a Înviat și S‐a Înălțat la cer din iubire, pentru ca noi să avem viață veșnică, să ne mântuim. Pentru câte
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
fost sculptată de un artist german, Stoerh, care a lucrat pentru Suverani timp de zece ani. Acesta, a executat la Sinaia, ca și în palatul din București adevărate capodopere de sculptură decorativă ce dovedesc, pe lângă o iscusință artistică deosebită, meșteșugul desăvârșit al unui maestru lucrător.<footnote George Bengescu, Carmen Sylva ..., p. 51 footnote> Lemnăriile “lucrate frumos á jour” (cum spune Léo Bachelin în cartea sa destinată acestui castel), grinzile, pridvoarele care leagă din stâlp în stâlp corpurile clădiri, toată arhitectura, dau
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
ei. Nostalgia proprie sufletului moldav, muzicalitatea versurilor - în care ritmul și rima constituiau condiții obligatorii, puse în valoare de sonet, formă predilectă la T. -, elogiul adus peisajului natal și eroilor neamului sunt câteva dintre însemnele unei lirici „de o cumințenie desăvârșită” (G. Călinescu). SCRIERI: Albastru, București, 1902; ed. 6, Bârlad, 1918; La arme!, Bârlad, 1913; Balade, București, 1919; Patria, Sibiu, 1924; Poezii alese, București, 1924; Tinereță, Craiova, 1924; Logodnica lui Vifor, București, 1935; Sonete, București, 1938; Versuri, îngr. Ion Popescu, pref.
TUTOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
tehnică perfectă, într-o viziune proprie, indică în U. un original artist plastic, primul cunoscut în cultura română. Capodopera lui este un Tetraevangheliar slavon din 1429 (păstrat la Biblioteca Bodleiană din Oxford) cu o grafie impecabilă, cu ornamente și miniaturi desăvârșite, cu tartaje de argint ciocănit și frumos legate. Alte șaisprezece manuscrise din perioada 1413-1449, semnate de el sau atribuite lui, se află în diferite locuri din țară (un Tetraevangheliar la Muzeul Național de Artă al României, un Sbornic, Mărgăritarele Sf.
URIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290377_a_291706]