6,256 matches
-
Cuza. Și Slavici o consideră un cod ideal oferit de autor lectorului spre descifrare în nuvele ca Popa Tanda sau Budulea Taichii. În ambele opere scriitorul reușește să-și creeze personajul principal "din aer străveziu" (Searle), utilizând numele ca semn descriptiv individualizator. Iată spre exemplificare fraza cu care se deschide nuvela din 1880: De-mi părea bine? Dar se-nțelege că-mi părea bine. Când mi-l aduc aminte pe dânsul, mi se desfășoară înaintea ochilor întreaga lume a tinerețelor, cu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ignorați, sînt marii autori care i-au precedat și inspirat. Întrucît Michelet deține în acest domeniu un loc privilegiat, este normal ca la începutul unui nou drum să recurgem la el. Să ne oprim la primele pagini din imensa frescă descriptivă care ocupă în întregime cartea a III-a a Istoriei Franței, la textul amplu pe care Michelet îl consacră Parisului și rolului său în istoria națională. E vorba de un rol deosebit, în primul rînd pentru că este asimilat foarte clar
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
conștientă a științei matematice, precum și recunoașterea cunoștințelor științifice ca atare, au început cu grecii antici. Începând cu grecii, și înaintea lor cu babilonienii, dezvoltarea ideilor și tehnicilor matematice s-a petrecut în paralel cu dezvoltarea primei științe explicit raționale astronomia descriptivă și predictivă. Pentru pitagoreici, care i-au dat numele matematicii în Grecia secolului al șaselea î.Hr., universalitatea relației matematicii cu cosmosul a fost demonstrată prin relații numerice în mișcarea corpurilor cerești și prin cele care guvernează sunetele muzicale. În mediul
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
1996; 24: 481-488. 60. Smith GD, Shipley MJ, Rose G. Intermittent claudication, heart disease risk factors and mortality. The Whitehall Study. Circulation 1990; 82: 1925-1931. 61. Societatea Română de Cardiologie, Comisia de Cardiologie a Ministerului Sănătății. Date esențiale de epidemiologie descriptivă a bolilor cardiovasculare în România, 2000. 62. Tabas I. Cholesterol in health and disease. J Clin Invest 2002; 110: 583-590. 63. TASC Working Group. Management of peripheral arterial disease: transatlantic intersociety consensus (TASC). Eur J Vasc Endovasc Surg 2000; 19
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
începea să se contureze. În câteva trăsături esențiale, acesta a arătat în ce mod raționalizarea științifică produce o "dezvrăjire" ireversibilă (Entzauberung), secularizând vechile viziuni asupra lumii de origine mitologico-religioasă și înlocuindu-le cu o imagine "obiectivă". Iar dacă prin intermediul neutralității descriptive a diagnosticului său transpare, nici măcar prea bine ascunsă, o luare de poziție în favoarea noii stări de lucruri, prin urmare a progresului și științei rațiunii, Weber este la fel conștient de neîndurătorul destin pe care modernitatea îl rezervă. Odată pierdută inocența
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
în acest sens, este demersul de cercetare al lui Alfred L. Kroeber și Clyde Kluckhohn, care au identificat, la jumătatea secolului al XX-lea, 163 de definiții date culturii, definiții pe care aceștia le-au grupat în șase categorii: • definiții descriptive; • definiții istorice; • definiții psihologice; • definiții normative; • definiții genetice; • definiții structurale 14. Eforturile lor au fost continuate la începutul anilor '60 de către Edward Shils, care "a realizat o amuzantă trecere în revistă a nuanțelor sau accepțiunilor culturii (n.n.), distingând: high culture
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
formează și acționează în toate sferele și domeniile vieții sociale, întâlnim astfel norme economice, politice, morale, științifice etc92. O altă clasificare a normelor distinge între: * Norme injonctive 93 (eng., injunctive norms) sunt comportamente percepute ca fiind aprobate de către ceilalți. * Norme descriptive sunt percepții despre cum ceilalți oameni se comportă efectiv, chiar dacă manifestările lor sunt acceptabile sau nu la nivel social. * Norme explicite sunt scrise sau exprimate fără echivoc. Conținutul lor este clar și riguros organizat și arhivat. * Norme implicite nu sunt
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a se evita descrierile intuitive, s-au făcut încercări de operaționalizare a conceptului de climat. Cea mai cunoscută este, conform lui E. Păun(1999, p. 130) cea a lui A.W. Holpin și D. B. Croft. Aceștia au elaborat un chestionar descriptiv de identificare a aspectelor semnificative ale interacțiunilor profesor - profesor și profesor - director. Acest chestionar datează din 1964. Revizuirile ulterioare au dus la simplificarea lui de la 8 la 6 dimensiuni, 3 referitoare la comportamentul profesorului și alte 3 referitoare la comportamentul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
spus, autonomia este foarte strâns legată de responsabilitate. Luarea unei decizii presupune alegerea între două sau mai multe valori opuse (valori care nu pot fi satisfăcute în același timp), ceea ce cere din partea profesorului capacitatea de a distinge clar între enunțuri descriptive, judecăți de valoare și cunoștințele necesare fiecărui tip de enunț, ceea ce nu este atât de ușor pe cât pare. Cercetările asupra responsabilității au scos la iveală următoarele concluzii: a. Sunt foarte puține cercetări empirice în domeniul acțiunii responsabile în școală; b
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
unei clase școlare. III.5.1. Relația pedagogică, premisă a construirii autonomiei elevului Conform „Dicționarului de pedagogie“, relația pedagogică se referă la particularitățile raporturilor educative dintre adult și un copil sau un adolescent, într-o ordine sistematică. „Constructul conține părți descriptive și normative. Descriptive sunt afirmațiile despre relațiile existente între profesor și elevi în ceea ce privește înțelegerea, prevederea, perspectiva, cunoștințele, capacitățile, judecățile, acțiunile, precum și indicațiile despre provizoratul relației pedagogice. Raporturile pedagogice trebuie înțelese însă și ca niște categorii normative, pedagogul trebuie să se
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
III.5.1. Relația pedagogică, premisă a construirii autonomiei elevului Conform „Dicționarului de pedagogie“, relația pedagogică se referă la particularitățile raporturilor educative dintre adult și un copil sau un adolescent, într-o ordine sistematică. „Constructul conține părți descriptive și normative. Descriptive sunt afirmațiile despre relațiile existente între profesor și elevi în ceea ce privește înțelegerea, prevederea, perspectiva, cunoștințele, capacitățile, judecățile, acțiunile, precum și indicațiile despre provizoratul relației pedagogice. Raporturile pedagogice trebuie înțelese însă și ca niște categorii normative, pedagogul trebuie să se distingă prin anumite
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
neaerisită” (p.17), Pavel este ,,plat, mediocru, retoric” (p.152), Emilian ar vrea să ridice un nou București ,,tânăr, alb, viril, pur” (p.151), moartea este ,,singura, una, unica îmbrățișare de mamă” (p.208) etc. Scriitorul își satisface astfel apetitul descriptiv urmând mereu linia contrastului dintre concretețe și abstracțiune. Stilul lui Eliade este comparabil, din acest punct de vedere, cu cel al lui Mateiu Caragiale care, în romanul său Craii de Curtea veche, utilizează frecvent enumerațiile de câte trei adjective. Uneori
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
romanului: puritatea și religiozitatea iubirii nu pot fi regăsite în forma lor primordială decât într-o ,,logodnă” ce transcende limitele realului cotidian. Preferința scriitorului pentru tripletele de adjective, abundente în Întoarcerea din rai, este diminuată în Nuntă în cer. Apetitul descriptiv este temperat de rigoarea relativă, impusă de forma confesivă a discursului. Dacă în monologul interior întâlneau o preocupare minimă sau aproape inexistentă pentru stil, în confesiune se ține seama cel puțin de faptul că discursul se adresează cuiva. De aceea
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Mișu Weissmann, Ștefan are nevoie de acest convorbiri în care interlocutorul nu are prea multă importanță tocmai ,,ca să se asculte gândind”. (vol.II, p.296) Prezența masivă a narațiunii și a dialogului este completată, în compoziția romanului, de câteva pasaje descriptive lirice, puține ce-i drept, care au rolul unor ,,pauze” în interiorul discursului narativ: ,,Uneori, cerul era foarte albastru, și nori albi, ușori, alergau amețitor de repede. Alteori, în odaie era aproape întuneric. Cerul arăta întunecat, a ploaie, și crengile din
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
ritual” al preparării ceaiului de către Cătălina atunci când o vizitează Biriș. Timpul necesar pentru fierberea apei produce întotdeauna o întrerupere a conversației și îi dă posibilitatea lui Biriș de a-și aduna gândurile și a-și ,,pregăti” replicile. Revenind la fragmentele descriptive, remarcăm cu ușurință că ele sunt întotdeauna în deplin acord cu secvența epică în care sunt inserate degajând melancolie sau completând atmosfera în care se petrece acțiunea romanului. Preferința autorului pentru seriile de câte trei adjective nu mai constituie în
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
ridicate de performanță a elevului. Studiile oferă cunoștințe de procedură sau informații "cum să" despre formarea legăturilor între membrii staff-ului școlii, familiei și comunității pentru a sprijini performanța elevului. Majoritatea cercetărilor pe această problemă constau în studii de caz descriptive care folosesc eșantioane de dimensiuni mici. O parte din investigații au identificat proceduri practice eficiente de conectare a familiilor și comunităților pornind de la următoarele întrebări: • De ce și cum anume părinții se implică în educația copiilor? • Care sînt factorii care influențează
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
calitative se întinde între procesele interrelate ale descrierii fenomenului, categorizării și identificării modului în care conceptele se interconectează pentru a produce o explicație a fenomenului studiat. Pentru a atinge acest deziderat, datele colectate au fost analizate atît din perspectiva abordării descriptive/interpretative, orientate să asigure descrierea și interpretarea fenomenelor sociale, incluzînd înțelesul atribuit acestora de către cei care le trăiesc, cît și din perspectiva abordării construcției teoriei, preocupate de identificarea conexiunilor dintre fenomenele sociale. În această a doua abordare datele au fost
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
seriei Științele limbajului este SANDAMARIA ARDELEANU. JeanMichel Adam este profesor de lingvistică franceză la Universitatea din Lausanne. Este autorul a numeroase studii și volume, dintre care cele mai importante sunt Le Texte descriptif (în colab. cu A. Petitjean), 1992 [Textul descriptiv, Institutul European, Iași, 2008); Le Texte narratif, 1994; L'Analyse des récits, (în colab. cu F. Revaz), 1996 [Analiza povestirii, Institutul European, Iași, 1999); L'Argumentation publicitaire (în colab. cu M. Bonhomme), 1997 [Argumentarea publicitară, Institutul European, Iași, 2005]; Linguistique
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Camus: complexitatea secvențială a unei scurte povestiri / 75 3.2. Albert Cohen: povestea unui vorbăreț / 78 3.3 Eterogenitatea compozițională a unei fabule de La Fontaine / 80 4. În loc de concluzie / 83 5. Exerciții de analiză secvențială / 85 Capitolul 3. Prototipul secvenței descriptive / 89 1. Istoria unei respingeri aproape generale / 89 2. De la enumerație la secvența descriptivă / 95 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului / 100 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea și reformularea / 100 3.2. Procedura
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vorbăreț / 78 3.3 Eterogenitatea compozițională a unei fabule de La Fontaine / 80 4. În loc de concluzie / 83 5. Exerciții de analiză secvențială / 85 Capitolul 3. Prototipul secvenței descriptive / 89 1. Istoria unei respingeri aproape generale / 89 2. De la enumerație la secvența descriptivă / 95 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului / 100 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea și reformularea / 100 3.2. Procedura de aspectualizare / 104 3.3. Procedura de punere în relație / 107 3.4. Procedura
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a unei fabule de La Fontaine / 80 4. În loc de concluzie / 83 5. Exerciții de analiză secvențială / 85 Capitolul 3. Prototipul secvenței descriptive / 89 1. Istoria unei respingeri aproape generale / 89 2. De la enumerație la secvența descriptivă / 95 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului / 100 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea și reformularea / 100 3.2. Procedura de aspectualizare / 104 3.3. Procedura de punere în relație / 107 3.4. Procedura de inserare prin sub-tematizare / 109 4
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
decât într-un cadru teoretic mai amplu, dezvoltat în primul capitol și care apare descris mai pe larg în cartea noastră Éléments de linguistique textuelle (Mardaga, 1990). Ipoteza existenței unui număr restrâns de tipuri secvențiale de bază tipuri monogerate, narativ, descriptiv, argumentativ și explicativ, precum și tipul poligerat, dialogal are drept scop să teoretizeze, într-o manieră unificatoare, eterogenitatea compozițională a discursurilor. De asemenea, această ipoteză mai are drept finalitate, în spiritul citatului din J. Sumpf, ce apare ca moto, să ia
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
punerea în discuție a gramaticilor de text. Luat deseori în sensul propriu, titlul, voit problematic, al acestei lucrări continuă să fie considerat, prin conținutul său, drept un exemplu de tipologie textuală. Este adevărat că, publicând în aceeași colecție cărțile Textul descriptiv (Le Texte descriptif) și Textul narativ (Le Texte narratif), din cauza singularului din titluri, am întreținut o nedorită ambiguitate. Așa cum precizez în ediția din 1994 a acestei din urmă lucrări, era de preferat să le numesc: Textul (Textele) narativ(e) și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Le Texte descriptif) și Textul narativ (Le Texte narratif), din cauza singularului din titluri, am întreținut o nedorită ambiguitate. Așa cum precizez în ediția din 1994 a acestei din urmă lucrări, era de preferat să le numesc: Textul (Textele) narativ(e) și descriptiv(e) pentru a sublinia atât varietatea infinită a formelor în care un text poate fi pus, cât și, în mod concomitent și aproape contradictoriu, regularitățile lor specifice. În scopul de a clarifica această dezbatere, am publicat, în 1999, o lucrare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cea a lui totul sau nimic, evitându-se confundarea prototipului cu realizarea textuală, putem începe prin a explica faptul că o secvență, în funcție de gradul de apropiere sau de depărtare față de prototipul noțional de referință, nu este decât o exemplificare narativă, descriptivă, argumentativă sau explicativă, mai mult sau mai puțin tipică. Modelul teoretic al eterogenității compoziționale a textelor expuse aici nu are, bineînțeles, decât o pertinență limitată, de care de altfel amintește și James Gleick: Alegerea este întotdeauna aceeași. Fie vă creați
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]