KorAP: Find »[drukola/base=detectiv & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...92 93 94 ...167 >

4,169 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

război germană. De asemenea, cercurile germane din România au estimat că armata română este „de cel puțin 10 ori inferioară ca pregătire morală și materială celei poloneze”, ceea ce scădea și mai mult șansele unui conflict apropiat. O analiză a Corpului Detectivilor, mai degrabă o predicție, care s-a dovedit extrem de lucidă, a menționat, printre altele, că „un război îndelungat va aduce bolșevizarea tuturor taberelor”. La jumătatea lunii septembrie, conflictul germano-polon nu mai punea problema învingătorului. Pentru guvernul de la București, noile realități

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
război îndelungat va aduce bolșevizarea tuturor taberelor”. La jumătatea lunii septembrie, conflictul germano-polon nu mai punea problema învingătorului. Pentru guvernul de la București, noile realități geopolitice și geostrategice nu ofereau o perspectivă clară a viitorului, deoarece, conform unei sinteze a Corpului Detectivilor, România avea la sud și la vest popoare care, în orice moment, erau „gata să asculte dispozițiile Reichului” și la est „o mare necunoscută, căreia nu poate să-i presupună nici o bunăvoință” în privința securității granițelor. Intrarea trupelor sovietice în Polonia

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
atace, dar guvernul de la București trebuie „să urmeze și să se integreze” în evoluția evenimentelor, considerate un proces istoric. Pe de altă parte, atacarea Poloniei de către U.R.S.S. a stârnit ample comentarii și în mediile diplomatice din capitala României. Corpul Detectivilor a aflat, din sursă germană, că acțiunea militară sovietică a fost „consecința normală” a pactului de neagresiune încheiat între Reich și U.R.S.S., fapt care reprezenta un avertisment adresat României cu privire la „noile rosturi politice” care s-au stabilit în acest

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Neutralitatea guvernului de la București, condus de Armand Călinescu, a fost apreciată ca „foarte precară” deoarece, în cazul unui conflict prelungit, dictatul economic al Reichului se va impune în România „ca o necesitate germană de neînlăturat”, ceea ce se întâmpla deja. Corpul Detectivilor a pătruns și în anturajul diplomaților italieni, care afișau satisfacția față de noile evoluții politico-militare din Europa. Ei considerau că politica anglo-franceză a suferit „una din cele mai grave înfrângeri”, întrucât au considerat că între Germania și U.R.S.S. există o

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
inducă guvernului român ideea că nu mai poate conta pe sprijinul Londrei și Parisului, ci trebuie „să accepte” situarea sa în sfera intereselor Axei Roma-Berlin. Directorul general al Poliției, general Gheorghe Liteanu, a propus decorarea a 19 funcționari din Corpul Detectivilor cu medalia „Bărbăție și Credință”, pentru că au dat dovadă „de o siguranță și devotament profesional deosebit” în acțiunile de identificare a organizațiilor comuniste clandestine și teroriste, precum și în descoperirea tipografiei Comitetului Central a Partidului Comunist și a celei aparținând organizației

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
locale din Capitală. Prin Decretul nr. 1359 din 18 aprilie 1940, un număr de 121 de funcționari din D.G.P. și ofițeri de informații din Serviciul Jandarmeriei au fost decorați cu medalia „Bărbăție și Credință”. La 29 iunie 1940, agenții Corpului Detectivilor au informat despre ședința Comitetului Central al Partidului Comunist din aceeași zi, în care au fost dezbătute situația creată în România în urma ultimatumului sovietic și perspectivele de acțiuni, „în lumina” instrucțiunilor aduse de un curier de la Moscova. Informațiile au abordat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
securitate, generalul Ioan Bengliu, comandantul Corpului de Jandarmi, a adnotat: „Să se raporteze Ministerului [de Interne] ca să pună în vedere fostului ministru Beck să respecte consemnele, el și toți care vin să-l vadă”. La jumătatea lunii iulie 1940, Corpul Detectivilor a comunicat Serviciului Jandarmeriei că, din ordinul Ministerului de Interne, „s-a fixat domiciliu obligatoriu la Curtea de Argeș d-lui. col. Beck Joseph împreună cu familia, personalul de serviciu, un șofer și un valet de cameră”. A doua zi, 16 iulie 1940

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în cadrul Ambasadei Poloniei din București. În continuare, jandarmii au constatat o înmulțire a vizitelor la Dobroșești, în cea mai mare parte polonezi: inginer Plotzlovici, Marian Marinov, Todinet Schetzel, Eadela Irti, Former Stan Marian, Ladislau Vlașcovici, Marian Gorkovski etc. Șeful Corpului Detectivilor din D.G.P., inspectorul Paul C. C. Dobrescu a întocmit un referat, la 4 august 1940, privind măsurile de securitate din jurul vilei Teodoride, în urma unei inspecții la obiectiv. Acestea erau considerate „prea riguroase” și a procedat „la îndulcirea măsurilor de pază”, fără

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a fost detașată o echipă (comisarul Oproiu și 3 agenți) pentru 8-10 zile, deoarece existau informații că se încearcă „evadarea sau răpirea colonelului Beck”. În scopul desfășurării în bune condiții a misiunii informative, Paul C. C. Dobrescu a menționat că echipa detectivilor „lucrează independent” și nu trebuia deconspirată, în cazul când ar fi identificată, de agenții jandarmi. La sfârșitul lunii august 1940, Direcția Ordinei din nou creata D.G.P.S.S. a comunicat gărzii de la Dobroșești numele vizitatorilor permanenți ai colonelului Beck - familia, secretarii, șoferul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
demnitarilor Normele privind prevenirea și apărarea persoanelor aflate la conducerea statului nu au suferit modificări de substanță, însă după lovitura de stat a regelui Carol al II-lea măsurile de protecție au fost extinse și întărite. Brigada Mobilă din Corpul Detectivilor a informat, la 20 aprilie 1938, despre nerespectarea consemnelor de către jandarmii care alcătuiau cordoanelor de protecție, aceștia, în pofida ordinelor, prezentau arma către cortegiu, ceea ce „le distrage vigilența” și îi face vulnerabili. Structura a propus ca jandarmii utilizați în asemenea acțiuni

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
partea stângă au luat loc funcționarii D.G.P. (200 persoane) și Ministerului de Finanțe (3000 persoane). Alte ministere, instituții financiare, culturale, sportive și primării au fost mobilizate să participe la revenirea monarhului în țară. Personalul Grupei a IV-a din Corpul Detectivilor, în număr de 76 funcționari, a fost distribuit în cele 14 sectoare, cu mențiunea să fie la post la ora 11,00 și să se retragă la 15 minute după trecerea convoiului regal. Un alt moment important prin complexitatea sa

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
jos sau cu mașinile, au fost stabilite trei trasee: roșu, galben și albastru. Pentru fluidizarea traficului au fost cooptați 150 de jandarmi și un număr egal de gardieni publici. Pentru contracararea oricăror acțiuni contra persoanelor aflate în fruntea statului, Corpul Detectivilor a acționat pe două planuri: în primul rând a desfășurat o acțiune informativă pentru a preveni orice atentat, organizat de diverse asociații, mișcări sau organizații, atât legale cât și clandestine, iar în al doilea rând, s-a acționat pentru paza

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
conducătorilor țării. Aceste două deziderate nu au putut fi puse în practică decât parțial în ceea ce-l privește pe primul ministru Armand Călinescu, motivul principal fiind suprimarea măsurilor de siguranță chiar de către el însuși. Totuși, până la atentatul reușit, agenții Corpului Detectivilor, în colaborare cu celelalte structuri, au reușit dejucarea altor atentate care vizau atât persoana regelui cât și a șefului guvernului. Au fost identificate tentative de asasinare la 6 ianuarie 1939, cu ocazia sărbătorilor de Bobotează, la 6 iunie 1939, serbarea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
În privința propriilor măsuri de siguranță, Armand Călinescu a dispus, în ordine, desființarea punerii în funcțiune a mecanismului de siguranță de la ușile automobilului blindat pe timpul călătoriilor, retragerea automobilului blindat din uz, retragerea automobilului de escortă în care se aflau agenții Corpului Detectivilor și întrebuințarea, în anumite ocazii, a autoturismului decapotabil. În al doilea rând, a ordonat retragerea agenților de siguranță și a jandarmilor de la deplasările pe care le efectua cu trenul și automobilul, precum și retragerea jandarmilor care îi asigurau paza la Președinția

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
asupra lor, astfel încât încălcarea ordinelor era considerată „drept spionarea vieții sale intime” de către conducerea D.G.P. Această impresie, a supravegherii persoanei sale chiar de către cei angrenați în paza sa, a culminat cu cererea de a fi schimbat din funcție șeful Corpului Detectivilor. Pentru o sensibilizare a persoanei sale față de pericolele existente conducerea D.G.P. a exercitat o alarmare constantă a d-nei Armand Călinescu și a lui Radu Lobei, rudă și directorul său de cabinet, dar rezultatele nu au fost cele scontate. Doamna Adela

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cele scontate. Doamna Adela Călinescu s-a referit, după asasinat, la starea de spirit foarte bună a soțului ei în fața amenințărilor legionare: „Spunea că-l apără întreaga țară. Umbla în mașină deschisă, refuza orice însoțire”. În câteva cazuri, agenții Corpului Detectivilor l-au escortat fără știrea sa, însă Armand Călinescu i-a reperat și i-a înlăturat imediat, trimițându-i la sediu. Cu ocazia deplasărilor cu trenul au fost trimiși agenți, deghizați în personalul căilor ferate, însă primul ministru a verificat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
tot Moruzov ar fi acționat pentru scoaterea din folosință a automobilului blindat și a înlocui șoferul de la D.G.P. Alte surse au consemnat surprinderea șefului S.S.I. la aflarea omorului, chiar în timp ce se afla la masă, și anunțând personal pe șeful Corpului Detectivilor despre acest fapt. Primul care a ajuns la locul faptei, într-un timp foarte scurt, a fost mareșalul Palatului, Ernest Urdăreanu, ceea ce a alimentat zvonurile privind implicarea regelui Carol în această acțiune. Un alt personaj, Horia Sima, comandantul mișcării legionare

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Arcul de Triumf și a servit o gustare la restaurantul „Pescăruș”. Itinerarul de la Palatul Regal la debarcaderul lacului Floreasca a fost structurat în cinci sectoare, iar jandarmii și gardienii au asigurat posturile de baraj, cordoanele și posturile de pază. Corpul Detectivilor împreună cu Direcția Poliției Judiciare și Comisariatul Special al Lunii Bucureștiului au avut misiunea de a verifica pavilioanele expoziționale și muncitorii care lucrau la amenajarea acestora. D.P.S. s-a interesat și de „sentimentele ce nutresc” cei care s-au aflat în preajma

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
zilei de 7 iunie 1940 polițiști, jandarmi și gardieni au verificat în amănunt parcul pentru descoperirea unor eventuale dispozitive explozive. Parcul a fost, la rândul lui, împărțit în cinci sectoare, atribuțiile de protecție „cu totul acoperite” fiind exercitate de Corpul Detectivilor, Serviciul Secret și Serviciul Poliției Sociale și al Informațiilor. În timpul ultimului guvern condus de Gheorghe Tătărescu (11 mai-3 iulie 1940), Grupa a IV-a din Corpul Detectivilor a avut un efectiv de 75 de funcționari, dintre care 43 s-au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în cinci sectoare, atribuțiile de protecție „cu totul acoperite” fiind exercitate de Corpul Detectivilor, Serviciul Secret și Serviciul Poliției Sociale și al Informațiilor. În timpul ultimului guvern condus de Gheorghe Tătărescu (11 mai-3 iulie 1940), Grupa a IV-a din Corpul Detectivilor a avut un efectiv de 75 de funcționari, dintre care 43 s-au aflat atașați pe lângă membrii guvernului, câte doi la Senat și Camera Deputaților, nouă la Biroul de Siguranță din Gara de Nord, cinci la Biroul de Siguranță de la Aeroportul Băneasa

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
nu respectau sărbătorile naționale, religioase sau legile românești și nici nu arătau respect pentru conducerea statului și guvernului. Problemele cu care se confrunta Comisariatul Dumbrăveni, comandat de comisarul Ioachim Ghișoiu, erau asigurate, din punct de vedere informativ, de către polițiști (agenți, detectivi, ofițeri, gardieni) care își recrutaseră informatori în toate mediile de interes. Detașamentul de Poliție Coroi, aflat la frontiera româno-ungară, a informat permanent despre situația existentă în teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Au fost înaintate note

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Poliției de Siguranță (din 1941), urmat în funcție de colonel Alexandru Bădescu (1943-1944), Virgil Bădulescu, subdirector al Poliției de Siguranță (1941), chestor Emil Iagolnița, șeful Serviciul Poliției de Siguranță din P.P.C. (1941), urmat de locotenent-colonel Ștefan Manolescu (din 1942). A.2. Corpul Detectivilor Corpul Detectivilor a fost una din structurile ostracizate în timpul statului național-legionar din cauza efortului informativ depus, cu bune rezultate, împotriva Gărzii de Fier. Șeful Corpului Detectivilor, Niki Ștefănescu, avansat apoi ca subdirector în Direcția Poliției de Siguranță, a fost unui din

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Siguranță (din 1941), urmat în funcție de colonel Alexandru Bădescu (1943-1944), Virgil Bădulescu, subdirector al Poliției de Siguranță (1941), chestor Emil Iagolnița, șeful Serviciul Poliției de Siguranță din P.P.C. (1941), urmat de locotenent-colonel Ștefan Manolescu (din 1942). A.2. Corpul Detectivilor Corpul Detectivilor a fost una din structurile ostracizate în timpul statului național-legionar din cauza efortului informativ depus, cu bune rezultate, împotriva Gărzii de Fier. Șeful Corpului Detectivilor, Niki Ștefănescu, avansat apoi ca subdirector în Direcția Poliției de Siguranță, a fost unui din cei asasinați

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de Siguranță din P.P.C. (1941), urmat de locotenent-colonel Ștefan Manolescu (din 1942). A.2. Corpul Detectivilor Corpul Detectivilor a fost una din structurile ostracizate în timpul statului național-legionar din cauza efortului informativ depus, cu bune rezultate, împotriva Gărzii de Fier. Șeful Corpului Detectivilor, Niki Ștefănescu, avansat apoi ca subdirector în Direcția Poliției de Siguranță, a fost unui din cei asasinați la închisoarea Jilava (26/27 noiembrie 1940), alături de alți polițiști, detectivi și agenți din D.G.P. Organizarea a rămas la nivelul celor patru grupe

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
efortului informativ depus, cu bune rezultate, împotriva Gărzii de Fier. Șeful Corpului Detectivilor, Niki Ștefănescu, avansat apoi ca subdirector în Direcția Poliției de Siguranță, a fost unui din cei asasinați la închisoarea Jilava (26/27 noiembrie 1940), alături de alți polițiști, detectivi și agenți din D.G.P. Organizarea a rămas la nivelul celor patru grupe existente, fiecare cu trei echipe (informații, cercetări, filaj): - Grupa I-a, cu sarcini în domeniul mișcărilor politice de centru și dreapta, organizațiile studențești și sectele religioase; - Grupa II

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]