2,392 matches
-
la un fel de leninism post-revoluționar fascistoid (leninism romantic) de-a dreptul grotesc și, în ultimii ani dinaintea revoluției din 1989, eminamente xenofob. Nemaifăcând nici o distincție între inamicii săi naționali și cei ideologici (Shafir: 1989a, 3), regimul ceaușist a sfârșit detestat atât de către statele capitaliste, cât și de statele "frățești", socialiste, într-o lume pe care practic nu a mai înțeles-o și cu care nu mai avea nimic în comun. Să nu uităm însă că fundamentele acestei orientări au fost
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
un stat? Junimi? ții nu recuno? teau c? acele �forme f? r? con? inut� (adic? institu? iile occidentale) erau absolut necesare ini? ierii integr? rîi na? ionale, sociale ? i culturale �n concernul na? iunilor europene. Iorga �i ură pe liberali ? i le detesta politică. Cu toate acestea, intelectualitatea liberal? se considera suficient de preg? țiț? , măi progresist? dec�ț �i considerau chiar ? i pe sociali? ți! Aceast? intelectualitate se vede �n m? sur? s? remodeleze societatea rom�neasc? , moderniz�nd? o dup? modelul francez 24. Inevitabilul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Cu toate acestea, chinezii �? i p? streaz? cu �nc? p?? �nare cultură. Odat? cu decolonizarea ? i apari? ia na? ionalismului �n Africa (? i �n orice parte a lumii), indienii ? i pachistanezii din Africa oriental? , reprezent�nd burghezia str? în? , s�nt foarte detesta? i. �n Africa de Sud, magazinele lor au fost violent atacate de c? tre b?? țină? i. �n Africa de vest, libanezii joac? un rol similar, st�rnind nemul? umirea na? ionali? tilor locali. Na? ionali? ții lui Nasser i? au alungat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pentru gentili. Erau str? ini ? i cuceritori, neav�nd nici un sentiment fă?? de Rom�nia ? i nu f? ceau nici un sacrificiu fă?? de ea. Iorga nu consideră toate acestea drept o persecu? ie religioas? sau rasial? , pe care, personal, le detesta. Pentru el erau �n joc existen? a na? ional? ? i caracterul rom�nesc al Rom�niei20. Iorga (chiar ? i Cuza) ? i mul? i al? i rom�ni �i simpatizau pe evreii sefarzi din Rom�nia. Iorga ? i?a manifestat �ntotdeauna preferin? a fă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ol�, Iorga �n? elegea p? m�ntul �n care �? i are r? d?cinile un grup de oameni care devin o na? iune ? i care a fost modelat printr? un proces organic. �Rasă� era un neam �n sensul cuv�ntului spaniol rază. Iorga detesta rasismul sub orice form? ? i �l respingea categoric. Na? ionalismul lui Iorga era un na? ionalism cultural, ca ? i cel al lui Ernest Renan, care sus? inea c? na? iunea este sufletul unui popor care a cunoscut o glorie comun? �n trecut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui � că ? i a lui Eminescu � era c? democra? ia este o piedic? �n calea na? ionalismului cultural rom�nesc ? i deci a �Legii supreme�. Că ? i Nicolae B? lcescu, Iorga voia eliberarea na? iunii de sub domină? ia str? în?. El detesta abstractul, dar avea propria lui mistic? na? ional?. Nu exist? nici un na? ionalism f? r? mistic?. Iorga scria odat? c? era ca un suflu care se �nal?? din solul natal rom�nesc, con? în�nd toate elementele culturii na? ionale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu vedea �n lume nimic altceva dec�ț viciu ? i putreziciune constituia un mod de tratare simplist ? i nerealist. Guyau afirmă c? opera unui geniu este armonioas? ? i unitar? �n descrierea lumilor obiective ? i subiective. El pre? uia simplitatea �n literatur?. Iorga ajunsese s? deteste cultul frumosului. El afirmă c? scriitorul trebuie s??? i pun? la contribu? ie imagina? ia, permi? �ndu? i cititorului s? se identifice cu personajele sale, chiar ? i istoricul trebuie s? scrie astfel, a scrie istoria evocator constituia un element important
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sub semnul primejdiei. �Dac? o șut? de italieni ar fi gata s? moar? pentru Italia, acest lucru i? ar da o nou? via?? Italiei�. Plus permanentă ridiculizare ? i dispre? ul lui fă?? de sfin? enia vie? îi omene? ți! Iorga detesta ideile lui Corradini. Iat? ce scria el exact cu o s? pt? m�n? �nainte de declan? area celui de al Doilea R? zboi Mondial: �Este oare r? zboiul un semn de vitalitate? � �Dimpotriv? , este un semn de depravare, de disperare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
credin? a �n relevan? a democra? iei �n rezolvarea problemelor Rom�niei. Prima tentativ? a regelui de a instaura un regim personal a e? uat. Carol a decis s? dea �napoi ? i s? fac? din nou apel la partidele politice, sistem pe care Iorga �l detesta deja total. Votul universal �nsemna revenirea la putere a Partidului Na? ional ?? r? nesc al lui Maniu. La 6 iunie 1932, Vaida? Voievod a format un nou guvern, urmat la 20 octombrie de cel al lui Maniu. Dar integritatea ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fost oare motivul refuzului lui Antonescu? Antipatia personal?? Antonescu era celebru pentru ranchiune ? i memoria lui bun?. Sau faptul c? , la mijlocul lui octombrie, nu se sim? ea �nc? sigur �n privin? a atitudinii Germaniei fă?? de Legiune, pe care Antonescu o detesta din toate b? ierile inimii? Sau ostilitatea f?? i?? a nem? ilor fă?? de Iorga? S?ar putea s? fi fost oricare din aceste motive, �ntruc�ț nu se exclud unul pe cel? lalt. La c�teva zile dup? cutremur, familia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
patimă și nebunie teatrală. Dar și un fanatic frumos, fără teamă de sacrificiu și risc, cu ambițuri firești de mărire ca orice tânăr dornic să se afirme. Dar și un utopic lucid, neîmpăcat cu sine și realitățile din jur, care detestă minciuna și lașitatea, fiind hotărât să nu se abată de la idealul său, să nu lase adevărul confiscat. Beneficiar al unei vitalități extraordinare, conștient că e posesorul unui har ieșit din comun, muncește în draci, până la istovire, cu dăruire, cu voluptate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
acest sens, este de neconceput că motivația s] aparțin] altcuiva: vorbesc despre motivația mea și nu a surorii mele atunci cand aprind o lumânare la mormântul țâț]lui nostru numai pentru c] îmi cere ea acest lucru, pe care eu îl detest de altfel. iii. Egoismul că și cale spre binele comun Adam Smith, în lucrarea să intitulat] Avuția națiunilor (1776) aduce argumente în favoarea egoismului înțeles că ideal practic, cel puțin în domeniul economiei. A invocat libertatea întreprinz]torilor de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
politic francez Jean Bodin a Început să argumenteze că proprietatea comună nu este naturală, fiind, În același timp, o violare a legii divine. Comunitatea lui Platon, care adoră proprietatea comunală, scrie Bodin, este „Împotriva legilor lui Dumnezeu și ale naturii, detestând nu numai incestul, adulterul și omorurile inevitabile, dacă toate femeile ar fi comune, dar care ne interzic În mod expres să furăm sau chiar numai să dorim bunul altcuiva”8. Bodin le reamintea cititorilor săi că furtul este interzis de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Americanilor fanatici le place să spună că dacă s-ar putea ca Uniunea Europeană să fie o superputere economică, ea este un pigmeu politic În lumea dură a geopoliticii globale. Trebuie spus că dreaptă conservatoare, care include majoritatea membrilor administrației Bush, detestă mentalitatea „Bruxelles”. Percepția este că Uniunea Europeană e moale, cu un caracter aproape feminin, incapabilă și nepregătită să se apere. De câte ori la Washington subiectul conversației ajunge la geopolitică, invariabil comentariul este că puterea de la Bruxelles se plânge de tacticile de mâna-forte
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ridică o uriașă sticlă de Coca-Cola. Și atât. Constantin Popa "gheorghe popescu" de gheorghe popescu Un spectacol oglindă Există, fără îndoială, o tiranie a Trecutului mai mult sau mai puțin apropiat. Îl evocăm, îl cităm, îl renegăm, îl adulăm, îl detestăm, dar el, trecutul, s-a instalat în noi, definitiv, ca o boală incurabilă ce ne devoră cu voluptate, secretând periodic amintiri și atitudini. Amintirile ne îmbălsămează vârstele prin care trecem implacabil, iar atitudinile, de cele mai multe ori, ni le otrăvesc. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
jignire pentru el însuși. Apoi prea înțeleptul Amfilohie i-a dezvăluit hotărârea intenției sale și a spus cu glas tare: Vezi, împărate, cum nu poți admite să se aducă o jignire fiului tău? Crede dară că și Dumnezeul tuturor îi detestă pe aceia care se încumetă să-L necinstească pe Fiul Său Unul-Născut și ca niște ingrați îl privesc mereu cu ură pe Mântuitorul și Binefăcătorul lor. Înțelegând împăratul acest lucru și admirând totodată faptele și spusele lui, a dat imediat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
au servit la mobilizarea membrilor, au condus, în egală măsură, la deconectarea partidului de marea majoritate a societății cehe, transformându-l, potrivit cuvintelor unui fost lider Republican, într-un "microcosmos" (Lidové noviny, 18 iunie 1998) și într-o "sectă care detesta tot și pe toată lumea din jurul ei" (Tácha, 1998). Fără îndoială, impactul efectiv al activităților acestui partid a fost acela de a obliga celelalte partide să strângă rândurile confirmând statutul de formațiune tabu, nonliberală, cu vederi rasiste. 4.3.2 Efecte
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
asalt instituțiile reprezentative tradiționale în calitate de lideri din afara sistemului. Totuși, dacă ajung să dețină puterea politică, ei pot foarte bine să reconstruiască instituții politice noi și mult mai puternice pentru regim, alături de căi de participare populară pentru cei de jos, chiar dacă detestă să creeze instituții intermediare care ar putea să le restrângă libertatea de a manevra în voie regimul. Și, în vreme ce aceste noi regimuri se pot consolida, relația lor cu democrația este foarte posibil să fie una contradictorie, în care beneficiile incluziunii
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
înseamnă să-i arăți celuilalt că poate să ne domine și să ne ridiculizeze fără teamă”. Cogniții în legătură cu propria persoană: „Sunt egală cu zero dacă roșesc în modul acesta”. „Sunt incapabilă să-mi controlez emoțiile”. „Nu valorez mare lucru”. „Mă detest atunci când roșesc ca o proastă”. Distorsiuni Sunt prezente numeroase distorsiuni cognitive. Raționament emoțional: „Dacă mă simt stupidă, aceasta se întâmplă deoarece tocmai am spus sau am făcut un lucru într-adevăr stupid”. Raționament dihotomic: „Dacă roșesc, s-a terminat, imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fie apoteoza muncii mele, patronul întreprinderii a venit spre mine, beat, și m-a rugat să-i mulțumesc ghidului local pentru modul în care a fost organizată ziua respectivă. Terapeutul - Ce ați simțit în acel moment? Xavier - Eram nervos, îl detestam. In același timp, eram abătut. Am rămas fără grai. I-am spus simplu: „Da, sigur!”. Terapeutul - Puteți să închideți ochii, să reluați filmul evenimentului și să mi-l povestiți la prezent, cu detalii despre ceea ce vedeți și ceea ce auziți, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în zona abdomenului, a șoldurilor și a coapselor. Gwen suferă de o depresie clinică de intensitate medie. Ea este tristă, a pierdut gustul pentru viață, este indecisă, se culpabilizează pentru orice, este pesimistă, se simte obosită și se izolează. Se detestă din punct de vedere fizic și crede că este inutilă și stupidă. Are idei suicidare pasive: ar prefera „să adoarmă și să nu se mai trezească pentru a uita totul și a înceta să-și facă familia să sufere”. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este o slăbiciune”, „Ori reușești perfect ceea ce întreprinzi, ori eșuezi lamentabil”...), la inteligență („N-am obținut decât 16/20 la examenul de anatomie. Sunt într-adevăr proastă”...), la amabilitate („M-am certat cu Bruno. Sunt o scorpie. Probabil că mă detestă”...). Gwen este invitată să discute despre gândurile sale cu ea însăși, ca și cum s-ar adresa unui alter ego. Terapeutul o îndrumă, pornind de la câteva exemple extrase din carnetele sale alimentare. Sarcini de efectuat Terapeutul o invită pe Gwen să alcătuiască
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Totuși Renan nu se poate împăca cu ideea națiunii strict politice a lui Sieyès. Aceasta lovește prea mult în convingerile sale prin afirmarea exclusivă a suveranității populare, ca și cum Franța nici n-ar fi existat înainte de 1789. Și mai mult încă, detestă viziunea iacobină care ignoră substanța reală a noțiunii de țară și care nu va rezista sfidării pe care i-o aruncă națiunea etnoculturală. Deși n-am putea să demonstrăm aceasta, s-ar părea că Renan și-a orientat gîndirea în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sînt toleranți în felul lor, mai puțin agresivi poate decît vecinii lor de pe continent, destul de plini de ei înșiși, așa încît înțeleg cu ușurință că ceilalți trebuie lăsați în voia lor. Ei îi iubesc chiar și pe francezi care îi detestă atît, îi găsesc înduioșători și recunosc într-o manieră absolut sportivă că Jeanne d'Arc este cea mai curajoasă femeie a tuturor timpurilor, în viziunea lor un fel de sufragetă medievală lovită de obscurantismul episcopului francez Cauchon. Cel mult această
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
înceta încetul cu încetul de a mai fi respinsă de către susținătorii națiunii cetățenești, "naționalismul militar" fiind și-așa destul de ridicol, împodobit cu haina tricoloră a patriotismului de paradă de la 14 iulie, cu albume ilustrate din care copiii învață să-i deteste pe prusaci. Dacă Barrès și Maurras atrag mai mult atenția prin ținuta lor intelectuală, nimic nu demonstrează totuși c-ar fi avut o influență mai mare la scara întregii țării. Déroulède reflectă spiritul unei epoci la modelarea căreia și-a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]