3,344 matches
-
născut în anul 2002, mai are o soră de 3 ani și jumătate, de asemenea născută cu probleme de sănătate și, împreună cu părinții, locuiește într-o casă modestă. Este diagnosticat cu „Sindrom Ehlers Danlos tip 7, nanism, atrofie oculară, strabism divergent, ptoză palpebrală bilaterală, defect septal atrial ostium secundum” și are vagi cunoștințe despre boala care îl apasă; cu toate acestea, trăiește la maxim fiecare clipă, chiar dacă, uneori, nu-i sunt îndeplinite toate așteptările. Este un copil iubitor, sensibil, respectuos cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
au o bordură incompletă. Suprafața pronotului convexă, prevăzută cu o pubescență deasă, mai accentuată în vecinătatea marginilor laterale. Elitrele oval-alungite, convexe, cu o punctuație fină și cu o pubescență deasă ușor alungită. Cuta humerală a elitrelor lungă, bine conturată, ușor divergentă posterior. Specie răspândită în Franța, Italia, Bosnia și România. l=1,40-1,60 mm. 2 Scydmoraphes latitans Saulcy Unicolor galben-roșcat, lucios, acoperit cu o pubescență gălbuie. Capul este mai îngust decât pronotul cu ochii bine dezvoltați. Antenele sunt lipsite de
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
ale capului știrbite după baza mandibulelor. Fruntea bombată între locul de inserție al antenelor. Ochii rudimentari, ei se pot reduce sub forma unor pete pigmentare sau pot fi absenți. În zona vertexului pot fi vizibile cel puțin 2 șănțulețe scurte, divergente anterior. Antenele se inseră la nivelul unghiurilor anterioare ale capului. Scapul lung, prelungit în formă de mâner, aproximativ la fel de lung cât următoarele 4 articole luate împreună. Marginile laterale ale scapului cu muchii triunghiulare. Al 2-lea articol antenal la fel de lung
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
și ondulate spre bază, ele au o bordură fină. Unghiurile posterioare ale pronotului sunt ascuțite, prevăzute cu câte o impresiune ușor adâncită. Discul pronotului are un șanț longitudinal scurt. Sunt prezente și 2 șănțulețe laterale, mai scurte decât șanțul median, ± divergente, ce se pot reduce adesea la 2 gropițe alungite. Scutelul cu un șanț median adâncit și cu 2 puncte bazale adâncite. Elitrele oval-alungite, cu vârfurile (luate împreună) rotunjite. Suprafața elitrelor ușor convexă, prevăzută cu o punctuație fină și rară, greu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
propus de Melzack, este o rețea neuronală Întinsă, care realizează conexiuni Între talamus și cortex, precum și Între cortex și sistemul limbic. Această „matrice” este determinată genetic, fiind modelată, ulterior, de diferitele aferențe. „Arhitectura” acestei rețele ar fi una de tip divergent, În anumite zone, pentru a permite desfășurarea proceselor, În paralel, În diferitele arii ale neuromatrix ului și de tip convergent, În alte zone, pentru a permite interacțiuni ale răspunsurilor eferente. Sinteza și procesarea ciclică și repetată a impulsurilor nervoase prin
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
1993: partea III, 15) Acest ultim cuvînt pare a fi o justificare a lui Ackroyd pentru imposibilitatea de a da un verdict final în cazul Chatterton. Rowley și comorile fermecate din adîncuri În ce privește autenticitatea poemelor lui Rowley, opiniile au fost divergente. Cea mai mare parte dintre oamenii obișnuiți din Bristol erau aproape convinși în secolul al XVIII-lea că poemele erau autentice, pentru că un poet atît de tînăr nu putea sub nici o formă să le fi scris. Alții au avut alte
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
135 și în CLRA). 2.2.2. Adjectivul oricare (având flexiune cazuală) este selectat, în locul adjectivului orice (invariabil), pentru exprimarea cazurilor genitiv-dativ, în toate tipurile de contexte de mai sus: Câtă vreme fac voia lui Dumnezeu, îngerii nu au afecte divergente și sunt deasupra oricărei forme de sentimentalism (A. Pleșu, Despre îngeri: 92 și în CLRA) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantațiilor sau
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
că în literatura pedagogică a creativității se pot pune în evidență două căi posibile de amplificarea pregătirii studenților pentru creație: introducerea unui curs special de creativitate; restructurarea totală a modului de predare a tuturor disciplinelor. Aceste două căi nu sunt divergente, ci complementare și trebuie să fie simultan folosite și corelate. A. Haven spunea: Din acest motiv, prima cale propusă de Ana Stoica-Constantin se obține prin plasarea unei discipline de creativitate la nivelul ultimilor doi ani de studii de licență, precum și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
celor discordante, în final urmărindu-se utilitatea descoperirilor produse prin puterea imaginației. Gustul este un simț intern care permite delimitarea ideilor frumoase de cele urâte, a celor decente de cele ridicole. Este de remarcat că imaginația se aseamănă cu gândirea divergentă, iar judecata cu gândirea convergentă (aceste atribute ale gândirii vor fi tratate în §4.1.1.2). Gustul este un supliment la judecată, de factură estetică, care conferă în primul rând eleganță gândurilor noastre. În anul 1937 Gordon W. Allport
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cauza creativității. Din inițiativa lui, la Universitatea din Southern (California) demarează primele cercetări în domeniul psihologiei creativității. Guilford va elabora celebrul model tridimensional al intelectului prin care va înlătura concepția subordonării creativității de inteligență. Acordă o importanță deosebită factorilor gândirii divergente în procesul creației. Prin numeroasele lucrări legate de inteligență și creativitate Guilford poate fi considerat părintele creatologiei. Treptat, alte centre universitare din SUA vor include cercetări de creatologie. În anul 1951 la Universitatea Nebraska a fost organizat primul curs (seral
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
accent pe dimensiuni diferite. În prezent există sute de modalități prin care este definită creativitatea. În Anexa 1 sunt prezentate o parte din aceste definiții. Nenumăratele denumiri metaforice exprimă concepțiile diverșilor autori asupra creativității: "inteligență fluidă" (R. B. Cattell), "gândire divergentă" (J. Guilford), "gândire laterală" (Edward de Bono), "rezolvare specifică de probleme", "rezolvare de probleme slab structurate" (J. Bruner), "imaginație creatoare" (Th. Ribot), "imaginație constructivă" (A. Osborn), "gândire autonomă" (Fr. Bartleit). Unii autori văd în creativitate, alții , alții . Creativitatea este un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ci să găsești problema pentru care să emiți idei. 2. Formularea problemei este subetapa următoare, prin care problema este formulată în termeni clari și familiari. Einstein spunea: O problemă creativă corect formulată trebuie să aibă următoarele caracteristici: a) să fie divergentă; b) să fie unică; c) să fie unitară; d) să nu fie o problemă de alegere; e) să nu fie o soluție la adevărata problemă. Să lămurim pe scurt aceste condiții. a) Problema divergentă este problema care poate avea mai
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
aibă următoarele caracteristici: a) să fie divergentă; b) să fie unică; c) să fie unitară; d) să nu fie o problemă de alegere; e) să nu fie o soluție la adevărata problemă. Să lămurim pe scurt aceste condiții. a) Problema divergentă este problema care poate avea mai multe răspunsuri, spre deosebire de problema convergentă care are răspuns unic. Aceste denumiri au fost introduse și îndelung tratate de psihologul american J.P. Guilford încă din anii ’50. Dacă răspunsurile la problema formulată sunt multiple, ele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
un evantai tot mai deschis și unele din ele pot fi noi și originale. Soluția la problema creativă poate fi aleasă dintre acestea. Problemele convergente, deci problemele cu răspuns unic, nu sunt probleme creative. Exemple: O formulare a unei probleme divergente poate fi: „În câte moduri putem reduce cheltuielile de fabricație la produsul X?”. Răspunsurile vor fi multiple, legate de aspecte ce țin de reconceperea formei, a materialelor folosite, a ambalajului, a fluxului de fabricație, a organizării producției, a marketingului, etc.
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
psihice constă în faptul că imaginația se exprimă în imagini intuitive concrete, pe când gândirea se exprimă în idei, dezvăluind relații generale, abstracte. Deși funcționează ca un proces unitar, gândirea comportă două componente distincte, dar care sunt în legătură strânsă: * gândirea divergentă, denumită uneori și gândire laterală sau gândire creativă; * gândirea convergentă, denumită uneori și gândire verticală sau gândire logică. Pentru a înțelege rolul în creativitate ale celor două subspecii ale gândirii să considerăm două exemple. Să considerăm o primă problemă: Un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
alte condiții. Fiind implicată imaginația, putem spune că avem de a face cu o problemă creativă. Am identificat, prin urmare, două tipuri de probleme - cele analitice și cele creative; acestora le corespund două tipuri de gândire: gândirea convergentă și gândirea divergentă. Gândirea convergentă este logică și conduce la un răspuns unic. Gândirea divergentă necesită imaginație și conduce la o multitudine de idei sau răspunsuri posibile. În Tabelul 1 sunt prezentate sintetic tipurile de probleme și de gândire. Celelalte sintagme „gândire verticală
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cu o problemă creativă. Am identificat, prin urmare, două tipuri de probleme - cele analitice și cele creative; acestora le corespund două tipuri de gândire: gândirea convergentă și gândirea divergentă. Gândirea convergentă este logică și conduce la un răspuns unic. Gândirea divergentă necesită imaginație și conduce la o multitudine de idei sau răspunsuri posibile. În Tabelul 1 sunt prezentate sintetic tipurile de probleme și de gândire. Celelalte sintagme „gândire verticală”, respectiv „gândire laterală” sunt mai puțin folosite, ele provenind de la lucrările de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
menit să identifice aspectele implicate - deci o gândire verticală. Pe de altă parte, rezolvarea imaginativă presupune enunțarea extinsă a multor soluții, incluzându-le pe acele aparent neverosimile, exagerate sau fără legătură cu problema în discuție - deci o gândire laterală. Gândirea divergentă se manifestă prin căutarea de soluții într-un larg evantai de direcții, majoritatea fiind altele decât cele obișnuite, prin abordarea problemelor din diverse perspective, prin flexibilitate în schimbarea metodelor. Gândirea creativă are patru atribute importante: * fluența; * flexibilitatea; * originalitatea; * gradul de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
4 triunghiuri echilaterale egale. Răspuns: la prima vedere pare o problemă de gândire convergentă, iar răspunsul ar fi: trei creioane formează un triunghi echilateral, iar celelalte trei se așeză pentru a forma linii mijlocii în triunghiul inițial. În realitate, gândirea divergentă ne poate dirija să părăsim planul și să formăm o figura spațială: o piramidă (tetraedru regulat). Acest răspuns este creativ și mai spectaculos. Exercițiu: Realizați cu 6 creioane 6 triunghiuri echilaterale egale. Deși diferite, gândirea divergentă și cea convergentă se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
inițial. În realitate, gândirea divergentă ne poate dirija să părăsim planul și să formăm o figura spațială: o piramidă (tetraedru regulat). Acest răspuns este creativ și mai spectaculos. Exercițiu: Realizați cu 6 creioane 6 triunghiuri echilaterale egale. Deși diferite, gândirea divergentă și cea convergentă se completează una pe cealaltă. Gândirea creativă are un caracter divergent, pornind de la expunerea problemei creative și lărgindu-și aria de cuprindere, astfel încât să ofere numeroase răspunsuri sau modalități de rezolvare. Din aceste răspunsuri va fi aleasă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
o figura spațială: o piramidă (tetraedru regulat). Acest răspuns este creativ și mai spectaculos. Exercițiu: Realizați cu 6 creioane 6 triunghiuri echilaterale egale. Deși diferite, gândirea divergentă și cea convergentă se completează una pe cealaltă. Gândirea creativă are un caracter divergent, pornind de la expunerea problemei creative și lărgindu-și aria de cuprindere, astfel încât să ofere numeroase răspunsuri sau modalități de rezolvare. Din aceste răspunsuri va fi aleasă varianta cea mai bună, iar acest lucru se face pe calea logică, deci folosind
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sau modalități de rezolvare. Din aceste răspunsuri va fi aleasă varianta cea mai bună, iar acest lucru se face pe calea logică, deci folosind gândirea convergentă. Se poate spune că rezolvarea unei probleme creative solicită, în primul rând, aportul gândirii divergente, după care soluția optimă se găsește prin gândire convergentă. Metoda de creativitate brainstorming (a se vedea Capitolul 10) se bazează tocmai pe acest fapt. Așadar, gândirea convergentă nu este negativul gândirii creatoare, ci o gândire care potențează gândirea creatoare, o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
celălalt capăt sub formă de pătrat. Din păcate, un asemenea obiect nu ar putea trece complet prin placa de lemn. Alții, dotați cu gândire creativă, vor putea găsi rezolvarea. Soluția este dată la pagina 349.) Aflarea răspunsului necesită deopotrivă gândire divergentă (pentru a imagina forme diferite de obiecte, pentru a le „vedea cu ochii minții” din perspective spațiale diferite) și gândire convergentă pentru analiza fiecărei variante și validarea răspunsului corect. A fost un exemplu de „colaborare” dintre gândirea divergentă și cea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
deopotrivă gândire divergentă (pentru a imagina forme diferite de obiecte, pentru a le „vedea cu ochii minții” din perspective spațiale diferite) și gândire convergentă pentru analiza fiecărei variante și validarea răspunsului corect. A fost un exemplu de „colaborare” dintre gândirea divergentă și cea convergentă. Din păcate există un număr foarte mic de oameni care ajung să descrie obiectul respectiv. Motivele țin de existența unor blocaje care survin pe parcursul procesului creativ. Cunoașterea acestor blocaje este foarte importantă, de aceea va face obiectul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
realizat, în anul 1975, un studiu experimental pentru creația științifică, prin care a cercetat ponderea de implicare în creativitate a celor două tipuri fundamentale de gândire. S-a constatat că numărul cel mai mare de indivizi creativi aparțin tipului mixt (divergent - convergent) în proporție de 64%, pe când cei de tip divergent pur formează 22%, iar creatorii de tip convergent pur, doar 14%. Se deduce astfel că tipul mixt de gândire, la care există o îmbinare armonioasă între gândirea divergentă și cea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]