2,821 matches
-
Într-un cuvânt, nu în două. Adică o lume cenușiu-comu nistă, despuiată de mituri, de parfumul tradițiilor, de magia basmului, de farmecul inocenței copilăriei. O lume în care jovialul, generosul și rubicondul Moș Crăciun se metamorfozase în principialul, anostul și dogmaticul Moș Gerilă. În nopțile de sărbători, se trimiteau activiști care să intre incognito prin biserici și să vadă care dintre funcționarii ministerului participau la slujbe. Sunt convinsă însă că majoritatea activiștilor sărbătoreau acasă, în secret, în nopțile festive. De obicei
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
și înfăptuirilor valorice ce constituie, prin ele însele, dovada peremptorie a viabilității principiilor socialismului științific, ale comunismului. Esența creatoare a teoriei revoluționare se afirmă plenar în însuși procesul construcției socialiste, infirmând tezele despre așa-zisa criză a marxismului, despre «caracterul dogmatic» al teoriei marxiste. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu la a V-a Conferință Națională a partidului, «socialismul se construiește în condiții diferite de la o țară la alta, de la o etapă la alta», din acest dat obiectiv decurgând, în plan teoretic
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
al PCR, îl cunoaște activitatea teoretică a partidului nostru, datorită, în primul rând, gândirii noi, novatoare a secretarului general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a subliniat întotdeauna necesitatea aprecierii fenomenului artistic în specificitatea lui, estetica românească s-a eliberat de opreliști dogmatice, primitive și înapoiate.“ („Sporirea cunoașterii de sine a omului“, Scînteia, 14 august 1987) PORUMBACU Veronica Veronica se modelează (notă V.I.) „Chemarea Biroului Uniunii Scriitorilor din RPR ne deschide o altă perspectivă. E vorba de participarea directă, nemijlocită la problemele satului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în față, adică un alt aparat. Acesta (de obicei, filmul propriu-zis ca în Reconstituirea, O lacrimă de fată și Secvențe) capătă rolul de a corecta impresiunile celuilalt, de a sugera alte piste, perspective într-un cuvânt, de a ambiguiza relația (dogmatică) cu privirea unică. Mutând accentul pe imagine, toți acești regizori ieșiți din mantaua lui Pintilie continuându-i demersul după ce acesta a trebuit să plece din cinema în teatru și apoi în Franța au contribuit substanțial la denunțarea unei puteri ce
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
disidenți religioși (de două ori străini), spațiul românesc fiind considerat un fel de paradis al ereticilor (fie ei isihaști și bogomili veniți de la sud, lipoveni și muscali scopiți de la est, husiți de la vest), expulzați de Bisericile creștine din jurul României, mai dogmatice și mai intolerante („mai bine organizate”, cum ar fi spus Culianu). „Religiile prigonite În acele țări - se spunea În programul pașoptiștilor moldoveni - au găsit pururea un azil sigur În Moldova.” În aceste condiții, nu este de mirare, de pildă, că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru istoria contemporană”. Frumos tras din condei, ce să mai zicem...! c.e. Titu Maiorescu - marxistu’ Denaturându-se complet ideile acestui mare critic, scriitor și ministru, ajunsese, bietul de el, să fie ridicat În slăvi În timpul dictaturii proletariatului datorită concepțiilor dogmatice...marxiste! Dacă cel citat ar fi trăit ca să citească minunăția ieșită din mintea zburdalnică a tovului Ion D. Zamfirescu, ar fi sucombat de mirare și obidă, dar nu Înainte de a-l fi scuipat exact pe chelie dar și pe vârful
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
accepte realit)țile, trag prea mult de timp. Cu cat așteapt) mai mult, cu atat lucrurile se vor Înr)ut)ți. Forță arabilor crește continuu, În timp ce Israelul devine tot mai slab. Între lips) de claritate și ardoare, uneori vag, alteori dogmatic, Abu Zuluf bate cu palma În birou și spune: Tot mai mult r)zboi, mai multe pierderi de vieți omenești, tot mai mult) dependent) fâț) de țară dumneavoastr). În timp ce națiunile arabe devin mai bogate, mai moderne, mai influente. Nu, Israelul
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
prin relația directă a trupurilor, ci printr-o metaforă copilăresc de simplă. În sfârșit, prin Arden nu te declarai adept al unei poziții clare. Ciulei și Esrig se defineau limpede pe scenă ca adepți ai reteatralizării teatrului, adversari ai realismului dogmatic, În timp ce tu erai greu de definit. O altă comparație poate lămuri mai bine poziția ta În contextul de atunci. Dacă priveai realizările lui Penciulescu, vedeai un regizor care Înțelesese cel mai adânc realismul ca adevăr al trăirii. Chiar când stiliza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
onoarea să fiu blestemat În coruri și duete și m-am bucurat de multă presă proastă din partea ambelor tabere politice. Pentru fiecare din ele Încetasem să mai fiu un om de bine. Ciudat cum forțele opuse se atrag În fanatismul dogmatic! Până și Monica Lovinescu, de la Paris, deși nu văzuse Oedipe, doar pentru că a auzit cum că eu i-aș fi mulțumit lui Iliescu, a decis intransigent să mă excludă În mod irevocabil din Elizeul românilor nepătați din diaspora! Oricum, condamnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
lui Dostoievski, în urbea de pe Someș. O stradă îi purta numele. Ei bine - ne-a anunțat, cu vădită satisfacție, o crainică, la telejurnalul de la ora 20, din amintita zi -, de acum înainte nu o să i-l mai poarte. Critica literară dogmatică ne-a învățat că autorul Demonilor a fost un reacționar. Până la 9 mai 1995 nu am știut însă că scriitorul a fost și... fascist. * „Rău cu rău, dar mai rău fără rău” (mama). Obișnuia să citeze această zicere într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
li se zicea libertini adepților filozofiei lui Gassendi ; acum libertinilor li se zice filozofi. Deși ar fi putut adopta filozofia sceptică și seducătoare a lui Hume, sau pe a lui Locke, agreabil popularizată de Voltaire, filozofia lor plictisitoare, simplistă și dogmatică proclamată de La Mettrie, Helvetius, d’Holbach și Condillac, nu reprezintă decât un aspect destul de cenușiu al filozofiei zise a „luminilor”. Filozofie totuși, fundamentând o morală : senzualismul ca teorie a cunoașterii duce în mod consecvent la o morală hedonistă. Ea își
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
vârstă, unui asemenea om nu-i mai pasă de părerile altora, oricine ar fi ei. Un asemenea om își poate permite la bătrânețe sinceritatea cea mai totală, spunând în deplină liniște lucruri mult mai șocante decât toate îndrăznelile exaltate și dogmatice ale tinerilor. Iată și alt mare artist, celebru pentru erudiția lui, care la 84 de ani declară într o convorbire radiodifuzată : „...am citit, cum să spun, pe apucate. Autorii pe care-i prefer i-am citit și recitit. Deși n-
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de a salva un pui de om de la mizeriile vieții care-l amenințau. La Corbeni, în vara aceea, a anului 1935, am văzut pe masa pe care făceam lecțiile, cărțile pe care le citea unchiul Costică. Erau, printre altele: Eonul dogmatic, al lui Lucian Blaga, Istoria Pedagogiei, și Pedagogia Generală, ale lui G. G. Antonescu. Pe cărțile sale era scris: „Ex meis libris”, și semnat. C.V.Picoș. Ca profesor universitar, unchiul Constantin a creat cursuri speciale la Politehnică, cursuri care nu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mult sau mai puțin goi. C’est louche! Mi se pare că aud comentarii în spatele meu: Când se va decide ăsta să se dezbrace? Ce poate să ascundă? Un guturai, bravi oameni, un mare-mic guturai susținut de o rigiditate aproape dogmatică de a exhiba corpul pentru toată lumea. Ăsta cred că este un sentiment foarte aristocratic! À propos de goliciune, azi-noapte am avut un vis curios. Am visat că-mi pierdusem hainele la București și că intrasem într-un restaurant care semăna
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
care se pitește în detalii. Dracul s-a simțit totdeauna acasă în dogmă. Preotul asasin de la Tanacu este varianta umană nenorocită despre care Montesquieu spunea că "are mintea în cer și sufletul în subterană". Este o frumoasă definiție a prostiei dogmatice. De fapt, psihiatria se asortează bine cu religia, cu condiția de a nu se amesteca. Dacă se amestecă într-o substanță omogenă, se anulează una pe alta printr-o interesantă incompatibilitate de alchimie intelectuală. A apărut, destul de recent, acest hibrid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
am îndrăgostit de un trompetist? 2.3. Generația castrată Prin 1977, Cătălin Zamfir mi-a făcut o teorie: după război în România s-au succedat trei generații ale zonei științelor sociale: cea a semianalfabeților propagatori ai cursului scurt al PCUS (dogmatică, ignorantă și periculoasă); cea din care făcea parte el: generația autodidactă sau instruită în marile școli ale Apusului; și, în sfârșit, a noastră, care a făcut constant o școală bună, urmând să devină generația creativă. Ei bine, mi-a spus
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
la problema: cum ar trebui să stea dacă am dori să respectăm statul de drept, drepturile individuale și drepturile minorităților. Iată care sunt principalele „teze” ale unuia dintre cei mai cunoscuți politologi ai României: Un grupuscul de „proști, inculți sau dogmatici” care se pronunță „în numele unei minorități inventate” au sprijinit „aberanta recomandare” a CNCD pentru utilizarea însemnelor religioase în școlile publice exclusiv la orele de religie. Întreaga acțiune este „o conspirație a proștilor”. De ce oare sunt acești oameni proști? „Politologul” ne
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de sub jurisdicția mitropolitului său”. În data de 12 decembrie 1781, reședința episcopală a fost mutată de la Rădăuți la Cernăuți, instalându-se bătrânul episcop Dosoftei Herescu, iar în 1783, Episcopia Bucovinei a fost subordonată Mitropoliei Ortodoxe sârbe de Carloviț. Această încorporare dogmatică și spirituală a durat până în anul 1873, când Episcopia Bucovinei a fost ridicată la rangul de Mitropolie, adăugându-i-se două episcopii sârbești din Dalmația. În perioada de început a subordonării Episcopiei de Cernăuți Mitropoliei de Carloviț, au fost desființate
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Bucovinei: autonomia bisericească, principiul constituțional, cel reprezentativ, cel electiv și principiul participării mirenilor la administrarea Bisericii în raport de 2/3 față de 1/3 clerici. Pe lângă episcop, iau parte la reglementarea, conducerea și administrarea tuturor chestiunilor bisericești, în afară de cele dogmatice și spirituale, nu numai clericii, ci și mirenii. Mitropolitul Nectarie, în conlucrarea cea mai strânsă cu Consiliul Eparhial și cu Adunarea Eparhială, s-a îngrijit, în primul rând, de alcătuirea diferitelor regulamente și instrucțiuni necesare pentru bunul mers al Bisericii
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
să le depășească cu încrederea și ascultarea față de părintele său spiritual. Cursul de teologie Obstacolul studiilor clasice a fost în sfârșit depășit. Acum începeau materiile cele mai potrivite aspirațiilor sale. Dar și acum, acești patru ani de studii teologice (teologie dogmatică, teologie morală, Sfânta Scriptură, limba ebraică, istoria bisericească, dreptul canonic, liturgia sacră, elocvența sacră, cântul gregorian) au devenit un martiriu pentru clericul nostru. Mai cu seamă dogmatica a fost osul cel mai dur de ronțăit. Profesorul don Zenati, era un
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a zdruncinat Congregația fondată de el și care a avut drept cauză obținerea și afirmarea principiului parității între preoți și frații laici, pleca de la concepția sa de o Biserică pe care Conciliul Vatican II ar fi evidențiat-o în Constituția dogmatică Lumen Gentium (Lumina Popoarelor) și în Apostolicam Actuositatem (decretul conciliar despre apostolatul laicilor). «Laicii, adunați în poporul lui Dumnezeu și constituiți în unicul Trup al lui Cristos sub un singur cap, oricine ar fi ei, sunt chemați ca membre vii
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Dubois 33), în care se regăsesc, adaptate, valorile fundamentale ale păgânismului și ale creștinismului, dar mai ales noțiunea, de origine creștină, a "demnității umane". Ea moderează extremismul prometeean și laicizarea cunoașterii (de origine antică) și eliberează activitatea științifică de presupoziții dogmatice: concilierea lor duce la construcții importante, precum ideea drepturilor omului, dar și la stabilirea unei etici riguroase a științei. Pe aceste principii se fondează practic umanismul modernității, atât cel laic, cât și cel religios, a cărui universalitate transcende culturile-palimpsest ale
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mentis, o paradigmă în care se înscrie grija doliului colectiv; el este resimțit la nivelul comunității creștine ca o obligație față de trecut (amplificată de valoarea sacrificiului christic), dar și ca o responsabilitate pentru pregătirea vieții de după moarte, decise (în înțelegerea dogmatică) la Judecata de Apoi. Simbolismul redat de funcțiile primare ale ritualului funerar roman trece nealterat în imaginarul creștin, așa cum rolul său de rememorare trece de la o unică scenă urbană la cea a întregului imperiu. Imaginarul creștin, după cum metoda de arheologie
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
provinciile sale apusene, coordonate spiritual de vicariatul papal de la Roma - inițial, doar o delegație locală a patriarhiei orientale −, pornește ca proces istoric și spiritual din secolele VI-VII și este urmată, curând, de disputa în jurul imaginii lui Christos (o polemică dogmatică, dar cu motivație în primul rând politică, după cum subliniază literatura de specialitate). Centrul puterii bizantine, sub pretextul competiției cu Islamul iconoclast, condamnă și refuză imaginile religioase, intermitent, în două etape succesive (730-80 și 813-43), ascunzând de fapt o profundă sciziune
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
intermitent, în două etape succesive (730-80 și 813-43), ascunzând de fapt o profundă sciziune internă, o criză politică și instituțională, care privea, de fapt, înțelesul acordat puterii, dar, implicit, și manifestărilor ei publice, inclusiv prin intermediul imaginii (Mondzain 13). Iconodulii, reprezentați dogmatic de către Ioan Damaschinul, apărau o teologie "vizuală", inteligibilă prin medierea limbajului figural, care poate traduce divinitatea inaccesibilă altcumva simțurilor. Tradiția la care s-a făcut apel a fost din nou cea a idealismului neoplatonic; icoana, al cărei prototip a fost
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]