54,401 matches
-
îmbina fantasticul și analiza psihologică cu tehnica romanului polițist. O particularitate este reprezentată și de cele două fluxuri epice ale cărții, care funcționează o vreme în paralel pentru ca spre final să se intersecteze. Primul este un fel de roman de dragoste în miniatură, în care tânăra violonistă Irina Băicuș, studentă la Conservator, trăiește o frumoasă și cuminte idilă (a la Liceenii lui G. Șovu) cu Victor Colceag, viitor inginer și handbalist talentat, idilă care se sfârșește odată cu intrarea în scenă a
Fluxuri epice by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16893_a_18218]
-
pe naționaliștii ceaușiști că, deși evreu fiind, nu plec și refuz să plec în Israel. Nu-mi plac vorbele late și umflate. Interviul acesta mă obligă să mărturisesc că patria mea e literatura și cultura română.[...] Am rămas aici din dragoste pasionată pentru literatura și cultura românească, știind bine că vocația de istoric al acestora nu o pot exercita altundeva decît aici, la Biblioteca Academiei, unde mi-am făcut veacul." Z. Ornea nu e membru al Academiei Române. Funeraliile de presă ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
completează sau explicitează situațiile, vizualizând idei doar subînțelese în text. De pildă, tenorul nu își cântă Siciliana din culise cum se obișnuiește ci la ridicarea cortinei sare de pe balconul Lolei și cântă aria ca o încheiere a unei nopți de dragoste. Scena este tot timpul traversată de personaje mute ce reacționează la conflictul eroilor. În acest context personajul central nu este femeia - deși ea a declanșat mecanismul dramei - ci Turriddu. Regizorul îl scoate în prim-plan, complicându-i neașteptat relația cu
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
paradisul și sub forma plăcerii de a mînca. De altfel și în acest roman acordați alimentelor o importanță deosebită. A.V.: Mama mi-a făcut mereu de mîncare, mîncare românească, iar eu credeam că asta este România, asta este casa, dragostea; mama îmi arată dragostea ei prin mîncare; sarmale, mămăligă... este ceva frumos, nu? Dar ceva care are o anumită putere asupra mea. Cînd nu poate să vorbească, cînd plînge, mama se duce la bucătărie și face de mîncare. Sora mamei
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
plăcerii de a mînca. De altfel și în acest roman acordați alimentelor o importanță deosebită. A.V.: Mama mi-a făcut mereu de mîncare, mîncare românească, iar eu credeam că asta este România, asta este casa, dragostea; mama îmi arată dragostea ei prin mîncare; sarmale, mămăligă... este ceva frumos, nu? Dar ceva care are o anumită putere asupra mea. Cînd nu poate să vorbească, cînd plînge, mama se duce la bucătărie și face de mîncare. Sora mamei a murit acum o
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
de toate. Poezie și rugăciune Lucian Vasilescu redescoperă și el sensibilitatea, o sensibilitate dureroasă, după ce poeții generației '80 și-au transplantat inimi de hârtie și și-au injectat cerneală în vene. Cărțile sale anterioare - Evenimentul zilei, 1995, Ingineria poemului de dragoste, 1996, Sanatoriul de boli discrete, 1996 - au atras de la început atenția și au fost premiate tocmai datorită dramatismului care putea fi sesizat dincolo de o gesticulație de carnaval, dar în cuprinsul lor există și zone de poezie livrescă minoră, amintire a
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
întregii lor cariere un vers atât de inspirat ca versul lui Lucian Vasilescu: "Ai moartea înainte pentru a spune ce ai de spus." El ar putea figura ca motto al întregii cărți. Sentimentul sacrului, exprimat difuz în acest poem de dragoste, cristalizează sub forma unei rugăciuni într-o continuare a lui, tipărită cu litere cursive: " Vino și spune sufletului meu: Eu sunt mântuirea ta!/ N-a mai rămas nimic sănătos în carnea mea;/ nu mai este nici o vlagă în oasele mele
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
de real a deplin; totul pare (pentru că vine) de la fața locului. Nu sînt metafore obsedante, ci realități obsedante Nimeni nu scapă din Uniune", iată una dintre acestea, atunci, în anii '40 și atîtea decenii după); e loc însă și pentru dragoste și vis, visuri sau - se zice - visări care să conteste, atunci și acolo, realitatea covîrșitoare: o masă poate fi, nu-i așa? - visarea foamei crunte: "De cîteva ori, în lagărele pe unde am trecut, visam că mama îmi pregătește masa
Zile de lagăr? 3322 by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16910_a_18235]
-
Unirii și mi-am amintit de cea mai emoționantă sărbătorire a acestei zile. La 24 Ianuarie 1959 era centenarul Unirii. Atunci țara noastră era dominată de marea „prietenă”, URSS. După 23 august 1944, treptat, ni s-au interzis manifestările patriotice. Dragostea pentru țara noastră era considerată naționalism șovin. Erau cu desăvârșire interzise cântecele patriotice: „Tricolorul”, „Pe-al nostru steag”, „Deșteaptă-te române”, „Hora Unirii”, „Imnul Eroilor”, „Ardealul” și multe altele, să nu mai zicem de acele cântece despre rege sau cele
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
a firii lui Ștefan Bănulescu, și cunoscută, și necunoscută, întregind opera." Redactorul Florența Albu, conștientă de excepționala valoare literară a manuscriselor, a învins discreția ce o caracteriza pe colega noastră. Știa că frumusețea inoxidabilă în timp a acestor poeme de dragoste nu-i aparține doar ei, ci și literaturii române: Poate ar, poate sap,/ Drumul subțire pe care tu ai umblat,/ Coc pâine din el și-l mănânc, flămând,/ Și pornesc iarăși să te caut pe cine știe ce alt drum subțire/ Printre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
Și eu pornind să-l urmez/ mă-mpiedic de mușuroaie/ în ruguri de mure/ și iarbă neagră// și Drumul Subțire cade la orizont/ de cealaltă parte/ - cealaltă parte...". În "casa cu ecouri tîrzii" (un vers repetat obsesiv în poemul de dragoste al lui Ștefan Bănulescu pentru Florența Albu: "Nu vreau, nu vreau să ard, nu vreau să mor!") a Vieții Românești nr. 3-4, cei doi scriitori dispăruți își și ne vorbesc din lumea vie a poeziei, plină de potriviri stranii. În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
puterea de a proiecta și de a construi un viitor nedeterminat. Prima, ca și a doua femeie, erau subordonate bărbatului. A treia femeie este stăpînă pe ea însăși. A doua femeie era o creație ideală a bărbatului (femeia liricii de dragoste medievale și a romanțurilor sentimentale de secol 17 și 18, n.n.), a treia femeie este creație sută la sută feminină." Dacă seria celor trei femei identificate de Lipovetsky de-a lungul istoriei omenirii ar fi una deschisă, feminismul ar trebui
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
o chestiune mai importantă pentru femei decît pentru bărbați. Oricît de emancipate ar fi, femeile sînt împotriva pornografiei, preferă tandrețea intimității sexuale, citesc romanțuri de amor și se îngrijorează dacă soții sau iubiții nu le mai rostesc șoapte dulci de dragoste. Inclusiv faptul că o parte dintre reprezentantele feminismului oficial sînt atît de grăbite să extindă sfera semantică a unor noțiuni precum cea de "viol" sau "hărțuire socială" pînă la includerea a practic orice fel de acțiune masculină cît de insignifiant
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
e străină de emoție, sub masca grotescă lunecă lacrimi. Comportarea arlechinului nu exclude misterele sufletești. Erosul dezlănțuie elanuri și stimulează inventivități în contrastanta materie ingrată a prozei părelnic iremediabile: Cînd eram tînăr, voiam să scriu pentru tine/ o poezie de dragoste./ Cînd eram tînăr, cînd te văzusem în holul acela mare,/ uitîndu-te la televizor, într-o mulțime de oameni străini./ Aveai gleznele lipite./ Eram tînăr și voiam să scriu pentru tine/ o poezie de dragoste./ Îmi părea rău că nu sînt
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
scriu pentru tine/ o poezie de dragoste./ Cînd eram tînăr, cînd te văzusem în holul acela mare,/ uitîndu-te la televizor, într-o mulțime de oameni străini./ Aveai gleznele lipite./ Eram tînăr și voiam să scriu pentru tine/ o poezie de dragoste./ Îmi părea rău că nu sînt Eminescu/ sau măcar Sadoveanu,/ să-ți spun, într-o interpretare de neuitat, Sara pe deal./ Era toamnă./ Aveai părul strîns./ Nu te văzusem niciodată cu părul strîns./ Am coborît scările,/ cu ochii lipiți de
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
spun că te iubesc./ Știam că știi că te privesc./ Am coborît scările și m-am dus la școala profesională./ Voiam să învăț pentru tine cele mai complicate coafuri./ Voiam să inventez o pieptenătură unică/ una care să exprime toată dragostea mea./ Știam că știi că te privesc./ Era toamnă./ După aceea, seara, la radio,/ l-am ascultat pe Nicu Alifantis cîntind/ "A venit, a venit toamna."/ Cînta în clădirea/ în care ne aflaserăm mai devreme împreună./ Cel mai mult și
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
privesc./ Și am plecat ca prostul/ să învăț să fac bucle/ (un obicei al meu nenorocit/ de a complica lucrurile) în loc să vin la tine/ și să-ți spun că te iubesc./ Iar gleznele tale erau atît de lipite" (Poezia de dragoste a lui nea Gică). E o incantație a iubirii biruitoare de obstacole, inclusiv cele ale expresiei poetice care pare a fi făcut un pariu cu sine, în sensul exercitării ei din pozițiile cele mai incomode. "Buclele" care "complică lucrurile" sînt
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
notă a autorului prin care acesta se insinuează cu propriul său hobby în făptura pe care a înscenat-o: "Una din pasiunile lui nea Gică e colecționarea de citate celebre din filme: "E o plăcere să te pot privi", " În dragoste să nu spui niciodată îmi pare rău", " Viața e ca o cutie cu bomboane de ciocolată. Niciodată nu știi ce găsești înăuntru." etc. De data aceasta și-a adus-o aminte pe Kristin Scott Thomas, așezată turcește pe o dună
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
într-o confesiune revendicativă, o cheie de lectură: "practicînd astfel spovedania pînă la schelet, lipsită de carnea ipocriziei, textul acestei alcătuiri adună în el singurele mele sentimente neexperimentate în viață, cele născute în închisoare, în izolarea tuberculozei magice prin care dragostea față de umanitate se epuizează în asumarea unei cantități de suferință, generos deversate de semenii mei, mai fericiți în acest fel decît mine". Astfel se justifică discursul poetic organizat într-un registru al inadaptării, al morbidității asumate. Particularitățile volumului sunt reprezentate
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
părăsirii tonului grav, meditativ și încearcă să introducă ludicul într-o formă ușor naivă: cununia "mi-e dor de tine/ fiindcă / mi-e dor de altceva/ decît de a fi om/ te dezleg de lume/ și te invit/ acolo unde/ dragostea nu se zărește/ în oglindă." Simbolistica este una inadecvată realității de la care pornește, la fel cum inadecvate sînt și titlurile poemelor în care găsim o prețiozitate artificioasă: sex coral în paralipomenă, mieunat de vulturi în templu, invitație la orgasmul din
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
inadaptat și astfel apar definiții de genul: "genul crăciunurilor: a contempla un imbecil e un lucru exemplar", "a merge pînă la capăt nu are sfîrșit." Fragmentele reușite ale acestui volum sunt puține și par rod al hazardului: "ce zi de dragoste furișarea din femeie/ asemeni unui gest discret/ de despărțire/ într-o grădină...", "dragostea mea/ ca o amintire africană a nașterii/ asemeni urletului stins în pipăirea petalei// îți închin/ alunecarea antilopei pe caninul tigrului". Merită menționate cîteva dintre sclipirile năzdrăvane ale
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
e un lucru exemplar", "a merge pînă la capăt nu are sfîrșit." Fragmentele reușite ale acestui volum sunt puține și par rod al hazardului: "ce zi de dragoste furișarea din femeie/ asemeni unui gest discret/ de despărțire/ într-o grădină...", "dragostea mea/ ca o amintire africană a nașterii/ asemeni urletului stins în pipăirea petalei// îți închin/ alunecarea antilopei pe caninul tigrului". Merită menționate cîteva dintre sclipirile năzdrăvane ale poetului: "îngerii blonzi cu puțele roz", "voi veni pe furiș/ ca o poluție
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
dezvăluie secretul comunicării cu altul: ca să poți iubi, trebuie să te vezi pe tine însuți ca în vis, adică ne-realist. Să-ți închipui că ești frumos, inteligent, fermecător, seducător, pentru ca în virtutea tuturor acestor virtuți fantas(ma)tice să vezi dragostea celuilalt pentru tine drept verosimilă, să crezi în ea, căci abia atunci îi poți răspunde. Dragostea este, conform teoriei lui Kashiwagi, "efortul de a lega realitatea de aparență". Kashiwagi e convins că oameni ca el nu pot iubi, pentru că nu
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
în vis, adică ne-realist. Să-ți închipui că ești frumos, inteligent, fermecător, seducător, pentru ca în virtutea tuturor acestor virtuți fantas(ma)tice să vezi dragostea celuilalt pentru tine drept verosimilă, să crezi în ea, căci abia atunci îi poți răspunde. Dragostea este, conform teoriei lui Kashiwagi, "efortul de a lega realitatea de aparență". Kashiwagi e convins că oameni ca el nu pot iubi, pentru că nu izbutesc niciodată să uite că nu au o înfățișare dezirabilă, care să inspire iubire. Cu alte
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
povestească" erupția unui vulcan sau salvarea cuiva de la înec, dar puțini ar reuși să descrie modul cum accede un om simplu la literatură. Eugen Șerbănescu reușește; scenariul său s-ar putea intitula (și) Aventura transformării unui om simplu în scriitor. Dragostea se amestecă, bineînțeles, indefinibil în pedagogia pe care Milena i-o aplică lui Manu. După cum în această pedagogie se amestecă și teroarea, specifică unui regim totalitar. Autorul povestește ce s-a întâmplat în timpul comunismului pe înțelesul celor din Occident. El
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]