2,407 matches
-
Așa se aplică preocupările permanente legate de spectacol, de dramaturgie din revistele de cultură și din Scânteia - unde, de pildă, cronica dramatică sau cronica teatrală erau mult mai frecvente decât cronica literară. O serie de critici dramatici urmăreau cu vigilență dramaturgia și teatrul, îndrumând autorii, regizorii, actorii pe făgașul realist-socialist. Așa au fost Traian Șelmaru, Sorin Mladoveanu (Scânteia), Valentin Silvestru, M. Ghimpu (Flacăra, Contemporanul), Simion Alterescu, Mioara Șt. Cremene (Contemporanul), Geo Dumitrescu (Almanahul literar, Cluj) ș.a. Se impun câțiva dramaturgi care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu A. Baranga) și Mihail Novicov (Nepoții gornistului, în colaborare cu Cezar Petrescu) și alții. Se impune, de asemenea, piesa într-un act destinată numeroaselor formațiuni teatrale de amatori, publicate în broșuri sau în revistele Cultura poporului, Albina. În general dramaturgia traversează aceleași situații și frământări pe care le-am întâlnit și în cazul poeziei, prozei, criticii literare. Pentru infuzia de combativitate și autenticitate, frecvente au fost, bunăoară, prin anii 1949-1950, întâlnirile cu publicul, critica maselor, critica Scânteii, urmate de autocritica
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
perechea lor, ca pe o «izbândă a operei lui Mihail Davidoglu». Trebuie să subliniem însă chiar în privința lipsurilor piesei, că Cetatea de foc este un mare succes pe drumul înainte al lui Mihail Davidoglu atât de strâns legat de progresele dramaturgiei noastre noi”. Despre foloasele unei critici juste și concrete scrie A Baranga 49: „Vreau să mijlocesc tovarășilor mei dramaturgi ceva din experiența pe care am câștigat-o cu prilejul reprezentării piesei Iarbă rea și anume felul cum critica făcută acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tipărită, fără toate aceste calități, critica se poate lesne transforma dintr-un impuls într-o frână care în loc să servească poate să păgubească mersul înainte al literaturii noastre”. Dar „cea mai de folos zăbavă” pentru cunoașterea evoluției și emancipării ideologice a dramaturgiei și spectacolelor este citirea articolelor lui Valentin Silvestru, fără îndoială cel mai perseverent și vigilent comentator în domeniu, cu contribuții încă din 1948. Cum tratarea monografică n-a fost, în nici un domeniu, scopul prezentei cercetări, ne vom limita și de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de a defini mai cert unele din tipurile negative ale piesei, cum ar fi Ioachim Pino sau Hugo Vastis”. Să continuăm cu un articol bilanțier al lui Valentin Silvestru 52, prilej pentru noi de a cunoaște piesele de rezistență ale dramaturgiei realist-socialiste: „În cinstea celei de-a 30-a aniversări a întemeierii Partidului Comunist din România, Editura de Stat pentru Literatură și Artă a tipărit laolaltă șapte piese românești, cele mai reprezentative creații ale dramaturgiei noastre de după 23 August 1944. Cele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a cunoaște piesele de rezistență ale dramaturgiei realist-socialiste: „În cinstea celei de-a 30-a aniversări a întemeierii Partidului Comunist din România, Editura de Stat pentru Literatură și Artă a tipărit laolaltă șapte piese românești, cele mai reprezentative creații ale dramaturgiei noastre de după 23 August 1944. Cele două volume de Teatru românesc nasc în inima cititorului un sentiment adânc de mândrie și de bucurie (...). Ceea ce caracterizează în primul rând dramaturgia noastră contemporană este conținutul nou. Citind cele două volume de Teatru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a tipărit laolaltă șapte piese românești, cele mai reprezentative creații ale dramaturgiei noastre de după 23 August 1944. Cele două volume de Teatru românesc nasc în inima cititorului un sentiment adânc de mândrie și de bucurie (...). Ceea ce caracterizează în primul rând dramaturgia noastră contemporană este conținutul nou. Citind cele două volume de Teatru întâlnești cu bucurie fapte și întâmplări din viața poporului nostru eliberat, care și-a luat soarta în propriile sale mâini (...). Cele două volume cuprind de pildă trei piese despre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
însemnătate și datoria teatrelor care îl reprezintă este de a efectua în măsura posibilităților și turnee pentru populația de la sate. Crângul de călini arată superioritatea orânduirii colhoznice, viața minunată a colhoznicilor sovietici, înaltul lor nivel de trai”. În 1952 problemele dramaturgiei sunt la ordinea zilei în presă. În iulie are loc Plenara Uniunii Scriitorilor consacrată dramaturgiei. În avanpremiera consfătuirii, Contemporanul reproduce după Pravda un material privind sarcinile dramaturgiei realist-socialiste. Dramaturgii se mobilizează, publică „ecouri”, își fac autocritica. Iată un comentariu în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
turnee pentru populația de la sate. Crângul de călini arată superioritatea orânduirii colhoznice, viața minunată a colhoznicilor sovietici, înaltul lor nivel de trai”. În 1952 problemele dramaturgiei sunt la ordinea zilei în presă. În iulie are loc Plenara Uniunii Scriitorilor consacrată dramaturgiei. În avanpremiera consfătuirii, Contemporanul reproduce după Pravda un material privind sarcinile dramaturgiei realist-socialiste. Dramaturgii se mobilizează, publică „ecouri”, își fac autocritica. Iată un comentariu în acest sens, al Luciei Demetrius 54: „Citind articolul apărut în Pravda și reprodus de Contemporanul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
viața minunată a colhoznicilor sovietici, înaltul lor nivel de trai”. În 1952 problemele dramaturgiei sunt la ordinea zilei în presă. În iulie are loc Plenara Uniunii Scriitorilor consacrată dramaturgiei. În avanpremiera consfătuirii, Contemporanul reproduce după Pravda un material privind sarcinile dramaturgiei realist-socialiste. Dramaturgii se mobilizează, publică „ecouri”, își fac autocritica. Iată un comentariu în acest sens, al Luciei Demetrius 54: „Citind articolul apărut în Pravda și reprodus de Contemporanul privitor la problemele dramaturgiei, cred că fiecare autor dramatic a simțit nevoia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Contemporanul reproduce după Pravda un material privind sarcinile dramaturgiei realist-socialiste. Dramaturgii se mobilizează, publică „ecouri”, își fac autocritica. Iată un comentariu în acest sens, al Luciei Demetrius 54: „Citind articolul apărut în Pravda și reprodus de Contemporanul privitor la problemele dramaturgiei, cred că fiecare autor dramatic a simțit nevoia să-și verifice în chip serios activitatea de până acum, să aprecieze autocritic modul în care-și îndeplinește - ca dramaturg - sarcinile de constructor al socialismului (...). Au fost primite cu multă căldură lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dramatici. Aș vrea să mai vorbesc și despre activitatea Uniunii Scriitorilor. Componența comisiei de dramă care funcționează pe lângă Uniune se schimbă în fiecare an, comisia se restructurează mereu și cu toate acestea nu se dovedește nici un rezultat concret, favorabil dezvoltării dramaturgiei noastre. În legătură cu deficiențele în îndrumarea creației noastre dramatice, trebuie să amintim aici și faptul că ar fi fost foarte nimerit să se atragă atenția unora dintre dramaturgii noștri mai vârstnici, care au o bogată experiență de viață în ceea ce privește realitatea politică
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că aș fi avut de câștigat în munca mea (...). Comitetul pentru Artă, teatrele, Uniunea Scriitorilor, critica dramatică unindu-și forțele într-o strădanie comună pentru asigurarea dezvoltării creației noastre dramatice, pot aduce o contribuție hotărâtoare la lichidarea lipsurilor din domeniul dramaturgiei noastre (...)”. În treacăt fie spus, în legătură cu referirile autoarei la piesa sa Vadul nou și la faptul că în piesa literară n-a găsit „două rânduri clare, principiale despre piesa Vadul nou, două rânduri din care să pricep și eu care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în note55, din care reiese că respectiva piesă a fost dezbătută „cu colectivul redacțional, cu autorii și cititorii” și că „în urma discuțiilor (...) autoarea a și trecut la îmbunătățirea acestei lucrări”. Cu ocazia plenarei mai sus-pomenite ies la iveală toate neajunsurile dramaturgiei, care sunt aceleași ca ale poeziei și prozei: schematism, formalism, insuficienta zugrăvire a eroului pozitiv, a luptei de calsă, a forței partidului, monotonie tipologică, conflict neveridic, șablon, cenușiu, necunoașterea vieții etc. O parte a acestor lipsuri sunt radiografiate de S.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acestor lipsuri sunt radiografiate de S. Damian și P. Țugui 56: „În luna iulie a avut loc Plenara Uniunii Scriitorilor consacrată problemelor creației noastre dramatice. Plenara a arătat că în țara noastră s-a născut și s-a dezvoltat o dramaturgie nouă (...). Plenara Uniunii Scriitorilor a arătat în același timp că în dramaturgia noastră sunt o serie de lipsuri serioase. Aceste lipsuri se manifestă prin deficiențe artistice în unele piese, a unor elemente schematice, care arată că autorii nu acordă încă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
luna iulie a avut loc Plenara Uniunii Scriitorilor consacrată problemelor creației noastre dramatice. Plenara a arătat că în țara noastră s-a născut și s-a dezvoltat o dramaturgie nouă (...). Plenara Uniunii Scriitorilor a arătat în același timp că în dramaturgia noastră sunt o serie de lipsuri serioase. Aceste lipsuri se manifestă prin deficiențe artistice în unele piese, a unor elemente schematice, care arată că autorii nu acordă încă importanța cuvenită măiestriei artistice (...). Din păcate, în repertoriul stagiunii trecute, spectatorii noștri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
schematice, superficiale (...). Cauzele schematismului, ale tendinței de a nivela caracterele oamenilor, de a-i lipsi de individualitate, de personalitate, rezidă în cunoașterea superficială a realității, în insuficienta participare la viață și la lupta poporului (...). Partidul îndeamnă pe activiștii de pe tărâmul dramaturgiei și teatrului să-și concentreze atenția asupra creării unui repertoriu actual, la înălțimea cerințelor maselor muncitoare. Poporul nostru așteaptă de la scriitori opere din ce în ce mai bune (...). Urmând exemplul dramaturgilor sovietici, autorii noștri trebuie să studieze cu perseverență operele clasicilor marxism-leninismului și să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
repertoriu actual, la înălțimea cerințelor maselor muncitoare. Poporul nostru așteaptă de la scriitori opere din ce în ce mai bune (...). Urmând exemplul dramaturgilor sovietici, autorii noștri trebuie să studieze cu perseverență operele clasicilor marxism-leninismului și să-și însușească metoda realismului socialist (...). Pentru a asigura ridicarea dramaturgiei noastre la un nivel superior, corespunzător exigențelor sporite ale poporului, este necesar ca Comitetul pentru Artă să ridice munca de îndrumare a autorilor dramatici la un nivel mai înalt. Stabilirea unui punct de vedere competent în aprecierea fiecărei piese este
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
arme ascuțite în lupta poporului nostru muncitor”57. Încheiem aici incursiunea orientativă asupra genului dramatic. Și pentru a nu văduvi imaginea acesteia prin lipsa informațiilor sau dezbaterilor din 1952, enumerăm mai jos aparițiile editoriale din acest an, întregind astfel peisajul dramaturgiei realist-socialiste: Cântecul libertății și Teatru de Aurel Baranga, Martin Rogers descoperă America de C. Constantin și A. Rogoz, Capul răutăților de Radu Costăchescu, De trei ori ca la brigadă de M. Davidoglu, În vizită de același autor, Scrisoarea de Lucia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
În salul lui Sahia de Eugen Jebeleanu, precum și cinci volume de versuri aparținând poeților Mihai Beniuc, Dan Deșliu, Eugen Frunză, Veronica Porumbacu, Horvath Imre (...). A fost premiat și un poem în versuri pentru copii, Nică fără frică de Nina Cassian. Dramaturgia este și ea bogat reprezentată în lista operelor premiate. Cetatea de foc de M. Davidoglu e un tablou puternic al luptei pentru viață nouă, (...). Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga (...), Matei Millo de Mircea Ștefănescu (...), Ultimul omagiu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fii ai poporului nostru. Comuniștii. In: Contemporanul, nr.253 (32), 10 aug. 1951 51. Valentin Silvestru. - Studiul actualităților politice, factor de bază în reușita spectacolului „Undeva într-o țară”. În: Flacăra, nr. 1 (105), 7ian. 1950 52. Valentin Silvestru. - Victoriile dramaturgiei noastre. Idem, nr.20 (176), 17 mai 1951 53. Valentin Silvestru. - Un model de comedie: „Crângul de mălini'' de Al. Corneiciuc. Idem, nr. 15, 12 apr. 54. Lucia Demetrius. - Unele probleme ale crației noastre dramatice. În: Contemporanul, nr.25 (298
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
apelor pe noua albie a râului (...). În urma discuțiilor pe care le-a avut colectivul redacțional al «Vieții românești», cu autorii și cu cititorii, autoarea a și trecut la îmbunătățirea aceste lucrări”. 56. S. Damian; P. Țugui. - Despre unele probleme ale dramaturgiei noastre. Idem, nr.37 (310), 12 sept. 57. D. Micu. - Despre piesele într-un act publicate în „Cultura poporului”. Idem, nr.27 (360), 4 iul. 58. Dimitrie Macrea. - Activitatea Institutelor de lingvistică în lumina sesiunii generale a Academiei R.P.R. În
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
expuse problemele tipicului pe filiera Marx-Engels-Lenin-Stalin-Malencov, se trece la radiografierea creației literare în lumina acesteia în capitolul: Să dezvăluim în toată măreția lui chipul omului nou, din care, ca și din celelalte, reproducem, pe scurt: „În proză, în poezie, în dramaturgie, au apărut un șir de lucrări valoroase în care prind viață trăsăturile tipice ale muncitorului înaintat, chipul comunistului. Așa de pildă, romanul Drum fără pulbere, ed. a 2-a de Petru Dumitriu are o puternică înrâurire mobilizatoare asupra cititorilor tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
al multor acțiuni inițiate, să acorde atenția cuvenită muncii ideologice, să întărească în mod hotărâtor munca secțiilor de creație (...). Deși s-au ținut la numai câteva săptămâni de la dezbatere, ultimele ședințe ale scriitorilor și secțiilor de creație ale Uniunii - poezie, dramaturgie și îndeosebi proză (președinte E. Camilar) au fost pregătite foarte superficial. Din felul necorespunzător în care s-au desfășurat aceste ședințe a reieșit că conducerile secțiilor de creație nu au orientare clară în ce privește conținutul muncii acestor secții, că conducerea Uniunii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai combativă, trebuie să zugrăvim pe răi sau pe șovăielnici și să evităm serafismul. Cuvintele tovarășului Malencov sună și mai semnificativ și pentru noi: «În operele lor, scriitorii și artiștii noștri trebuie să biciuiască viciile, lipsurile, fenomenele nesănătoase (...). În beletristica, dramaturgia, ca și în cinematografia noastră sovietică, continuă să lipsească încă un asemenea gen artistic. Ar fi greșit să se creadă că realitatea noastră sovietică nu oferă material pentru satiră. Noi avem nevoie de Gogoli și de Scedrini sovietici». Nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]