18,730 matches
-
iapă albastră în vis iar pe mare cît vezi cu ochii sînt numai pești argintii obsceni cu burta albă în sus - nimeni nimic plumbul s-a lăsat în tălpi nimeni nimic Împotriva dorinței ceva s-a sfîrșit și-și dă duhul icnind Nebulos ceva nou se-ncheagă scîncind Pe mine cineva mă încreastă cu securea ca pădurarul copacii și-ncearcă să mă prindă ca pe-un cal mîna mea mă descăpățînează seară de seară la intrarea în somn pumnul cu mănușă
Cerul s-a lăsat la pămînt by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/2759_a_4084]
-
o rugăciune-n strai de gală. Se-ntoarce-n pumn cu cer pentru pământ - Buchet de curcubeu sub glie, De Dumnezeu hrănită. Zboru-i sfânt La rădăcină-i torță vie, Cioplind vârsta, cuib de-nțelepciune, Cerul din noi să treacă în duh - „ Pasăre-suflet” ce nu apune, Ceasornic sublimului văzduh!
Poezie by Ion Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3267_a_4592]
-
a Apostolului Pavel, aceea către Romani (7.19): , Căci nu binele pe care îl vreau, îl fac, ci răul pe care nu-l voiesc, pe acesta îl săvârșesc" (chiar dacă sensul cuvintelor Apostolului Pavel este legat de disputa între trup și duh, între carne și spirit, înăuntrul aceleiași făpturi). Despre moscoviți ni se precizează de la început că nu sunt locuitori, ci cetățeni. Romanul debutează de altfel cu discuția literar-religioasă dintre doi ,buni cetățeni sovietici": Mișa Berlioz și Ivan Bezdomnîi. Dacă Berlioz este
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
suport video/DVD și altele nu. Să luăm Videodrome: nu e cu siguranță unul dintre cele mai bune ale autorului în speță, ba chiar în termeni de box-office, n-a avut o viață lungă, ba din contră. Pentru că, vorba de duh a unui critic, ,era prea dezgustător pentru fanii cerebrali, și prea cerebral pentru fanii amatori de dezgustător". Singurul beneficiu pe care i l-a adus regizorului a fost securizarea conexiunii cu coborâșuri și urcușuri pe care o are cu Hollywood-ul
Restanțe DVD plus festival by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11078_a_12403]
-
poate pronunța nici un fel de opinie metacritică validă. Păi de ce ar trebui să.... Până una, alta, asta i-a ieșit, și cronicarul nu a pus degetul pe rană și diagnosticul exact al cărții, filmului, piesei. Cronicile sunt șchioape, lipsite de duhul analizei, lovind din laterală, slab, anemic, inesențial. Neologice, metaforice, poetizante. Fastidioase și fără nerv. Străine de ambiția performanței. Umplutură. Nu au jargon adecvat, nu au instrumentar specific. Criza specialiștilor în diverse ramuri culturale nu pare să irite pe nimeni. În
Analiștii culturali by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/11107_a_12432]
-
Dar să revenim. Cum se explică epitetul ,fals" din titlul cărții de care ne ocupăm? Avem impresia că fie printr-o relativizare a plăsmuirii literare, care, oricît de iscusită și inspirată de bună-credință, n-ar fi capabilă a capta satisfăcător duhul dramatic al vieții, fie printr-o amară ironie prezumînd incredulitatea lectorului actual. Ambele explicații converg în fondul moral de modestie scrupuloasă, de ,om pățit" al autorului, reprezentînd un reflex al onestității d-sale caracteristice. Absolvent al studiilor universitare în 1953
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
multă viață se ascunde în detaliile umile ale existenței și cât de convingător poate suna un glas ,mic", adică șoptit, pe deasupra multiplicității și fragmentarului lucrurilor: ,după spulberate liniști/ mai rămâne totuși ceva/ un adevăr simplu ca pâinea/ ca apa/ ca duhul cuvintelor prins/ în singurătatea rostirii/ după ce a sângerat îndeajuns" (Lumină albă).
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
stricată și care se culcă cu toți bărbații din jur; mă gândesc la Odiseea lor eternă, meschină, subconștientă..." * ,...ca-n practica magiilor ce se tem să numească lucrul suprem, nu cumva să nu-l piardă, să nu-l desfigureze un duh rău, agentul meschin și atât de activ al geloziei universale... De aceea, mai zicea, poate că de aceea nici nu se îndrăgostiseră ,nebunește" unul de altul,... zeilor le plac pasiunile acestea dezordonate care îi amuză și le cred potrivite pământenilor
Fete răzlețe... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11139_a_12464]
-
p. 133. 45 Armin Heinen, op. cît., pp. 245-246. 46 Ibidem, p. 247. 47 Andrei Pippidi, România Regilor, Editura Litera, București, 1994, pp. 34-35. 48 Dumitru Cristian Amzăr scria în 1937 că problema satelor românești trebuia să fie soluționată în "duh legionar", pe cai politice și că nu era nevoie de cercetări monografice, de muzee sociale sau de "lămurirea" opiniei publice. Vezi D. C. Amzăr, Un muzeu social, de la Le Play și Hazelius la Dimitrie Gusti, Tiparul Universitar, București, 1937, pp.
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
De nu ai studiat metodic Retorica de la Satan, Să-l zvârli ! Altfel citești în van Și-ai să mă crezi nebun spasmodic. Dar dacă a scruta vei ști În hău, și fără amăgire, Ia-l, ca să-nveți a mă iubi; Duh curios și-n pătimire, În care doruri de rai gem, Mă plânge ! Altfel, te blestem !" (Charles Baudelaire, Epigraf pentru o carte osândită, vol. Florile Răului, traducere de C.D. Zeletin) Aș da dovadă de neglijență, dacă aș uita să menționez un
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
tur al alegerilor prezidențiale un comunicat oficial al Patriarhiei anunță că " În perspectiva alegerilor prezidențiale din România (2 noiembrie 2014), Sfanțul Sinod își reafirmă îndemnul către slujitorii Sfintelor Altare și credincioșii Bisericii Ortodoxe Române de a participa la vot în duhul credinței și al iubirii de Biserică și Neam, cu responsabilitate creștină și civică pentru împlinirea binelui comun în societatea românească și viitorul României"36. Cu toate acestea, de-a lungul campaniei electorale a existat un numar de acuze cu privire la implicarea
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
pe unde cărarea urma prin vreo desimne li se trezea în minte cuvîntul din vechime iar cîte-o ramură bine-arcuită de cel din față lovindu-i fruntea celui din urmă adîncit în sine și fără apărare făcea să se trezească și duhul așezării în care Verbul întrupării va fi să locuiască. Sufletul omului Sufletul omului nu-i ceva de prisos nu poate fi întors ca pe o haină pe dos și nici să-i scrutezi crochiul irizat ca pe un text poetic
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
Sufletul omului Sufletul omului nu-i ceva de prisos nu poate fi întors ca pe o haină pe dos și nici să-i scrutezi crochiul irizat ca pe un text poetic sublimat. Sufletul e viul transparent prin care se strecoară duhul inocent și care face timpul mort să reînvie în prezent. Și cînd se întristează dar și cînd jubilează sufletul omului e ca lumina în amiază nici nu clipește dar nici în amorțire nu-i ci doar o încropire virtuală cum
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
de bară care obturează rațiunea sprințară prin uitarea cuvintelor șlefuite bacovian în sufletele moarte. E un blasfem pentru creștinătate îmi zice seminaristul milenarist de la Neamț unde s-a mai pomenit decît în Gogol seraficul să se negocieze ceea ce doar Sfîntul Duh în nerăbdare ca să se fixeze are putere ca să-ntemeieze. Poemul se citește pînă la capăt Clipele au trecut ca infinitivele lungi prin urechile veacului iar frazele se-nfiripau în amurguri sugrumate de spaimă. Citești un poem și de fapt el
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
moarte fulgii albi levitează-n amiaza firii și-a nemărginirii iar Verbul copleșit de precaritatea clipei e-mpresurat de-atîta infinire. Și din uitare se întrupează imaginea transparentă pe măsură ce chipul întrezărit e transfigurat prin figurile ascezei inspirate. Viața irumpe aprig iar ninsaorea e duhul neumbrit al lui Dumnezeu și-n care se-nfiripă ne-ntrerupt icoana minunată a vreunui sfînt. Nu-i rana vindecată și nici desăvîrșirea imitînd o sferă ci doar copilărie ahasveră și nici un de profondis rostit în agonie cum se desfată o
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
în aceeași ordine firească/ biserica poartă gumari și bască" (Cântec în așteptarea recoltei). Titlurile înseși sunt de o sarcastică elocvență. Simbolistica sacră nu mai are forță de iradiere, precum în Paradis în destrămare a lui Lucian Blaga, unde porumbelul Sfântului Duh stinge cu pliscul ultimele lumini, iar păianjenii au umplut apa vie. Pe aceeași filieră expresionistă, și cu o notă mai puțin acută decât în elegiile unui rural ultragiat ca Ion Gheorghe, lumea modernă, tehnologizată, industriile bine înșurubate, citadina conservă de
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
adresa - Zilele scriitorilor români 13-16 decembrie 2010. Lăsând la o parte faptul că înaintarea țancului spre o viață mai bună poate fi interpretată, așa cum e spusă aici, si ca o incitare la violență (incitare pe care noi, „cei săraci cu duhul”, o detestam), recomandăm creatorului, pentru început, cel putin, teoria cunoașterii la Platon, locul în care lumea ideilor este și lumea formelor pure, lume din care, zice-se că am veni spre întrupare și din care am învăța, prin reamin tire
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
care se întoarce tot mai indiferență și iresponsabilă, să deschidă și să accepte noi temnițe, noi posibilități de univers concentraționar, “la lumina zilei” - în spatele acestor “realizări” fiind forțe uluitor de lucide și îmbinând fățărnicia cu o strategie cinico-sadică, distructiv-apocaliptică de Duh, inversând, cu voluptate infernala, toate preceptele creștine, primul și cel mai important fiind însuși conceptul de “mântuire a omului”, după care urmeaza cel de...”facere a lumii” (mereu, dracul proclama “Lumea Nouă”! - a se vedea și porecla Americii/SUA...): “Din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
și moralitatea unor lideri mondiali, precum Clinton, Bush, Berlusconi, Sarkozy sau... D.T.K.-ul FMI-ului! ...și a atâtor altora, ieșiți “din aceeași fabrică” de obrăznicie și agresivitate impostural-infernală! ...Intru triumful hartuirii, supravegherii draconice și, în cele din urmă, al arestării Duhului (din cărți, din biserici/religie - “ecumenismul” masonic fiind principala cale de năuceala spirituală terestră!, din mass media etc. - până la “mântuirea” prin mancurtizare și îndobitocire perfectă): “E necesar să fie puse/sub observație tipografiile/ bisericești,/ arhivele,/ conținutul predicilor,/ cântecelor,/ al educației
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
evident, nu sunt sub supraveghere continuă doar “predicile bisericești”, ci sunt urmărite, cu înverșunare necruțătoare, și cursurile “predici”, de la catedrele de orice spe cialitate, din licee și universități...Orice instituție are camere de supraveghere, iar distrugerea intimității, a nevoilor libertății Duhului s-au dovedit (prin Big Brother-ul mondialist) cumplite hiperbole: ceea ce, în comunismul stalinist, era doar testare a Estului European prin globalism devine “Poliția Terrei”! Comunismo-stalinismul a existat, în secolul XX, ca experiment local, REUȘIT (prin martirizarea, exterminarea, “frângerea cerbiciei”, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Buzău, cu “scoaterea icoanelor din mediul public”) - de aceea, și conținutul agresiv mai mare, în ce-i privește pe “activiștii” de serviciu (dar saurienii, bolnavi de agramatism, ai politicii stalinist-globaliste, “miros” faptul că lupta este nu izolată, ci...cu “gemenii Duhului - “cultură” provenind din placenta “cultului”!): “Din lipsă muncii culturale /asociații religioase, mai ales Oastea/Domnului, care sub influența religiei/atrăgea masele largi ale țărănimii/muncitoare pe calea bisericii/și abonamentele erau tot religioase...” (cf. Cultul liber, p. 39). A se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
îi creează protecție suplimentară: un pat unde acesta va putea să se roage nevăzut. Trăirea să spirituală s-a răsfrânt și în afara zidurilor detenției. Arheologul Vasile Boroneant, tânăr deținut pe-atunci, își amintește despre bunătatea doctorului-poet: „Se hrănea parcă din Duh Sfânt și era un creștin desăvârșit. Nu-l interesa prea mult hrană, împărțind-o cu ceilalți. Se crease în jurul lui un cerc de profitori, care uneori îi luau mâncarea fără ca măcar să-l întrebe. Într-o zi, un bolnav, desi operat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
nu pot să ies, Zidită sunt amar Pe dinăuntru, Mintea mea n-are uși Și nici ferestre. Dar Tu, care ești viu, îți rezemi fruntea De piatră și mă strigi Să vin la Tine. De ce m-aș îndoi Când iată - duhul Sparge pereții Și mă ia din giulgiu? Sunt nencepută, Doamne, ca o apă, Apleacă-Te să bei, Să fim un suflet. Maternă Ce transparentă ești acum... Mă uit la tine și văd norii Cum ce subție în văzduh, Te-ating
Monica Pillat by Monica Pillat () [Corola-journal/Journalistic/10752_a_12077]
-
se spun minuni, cum că poate să zboare, dar care se întoarce, cîteodată, de la țară decolorat și bleg, fără pic de sacru în el, măsoară, ca pe distanța dintre două blocuri alăturate, volatilitatea farmecului. Fuse și se duse, spaima, poezia, duhul de lampă din Băiuț: , Felinarele se aprindeau unul cîte unul. Era pe la ora cînd, după cum zicea Coșuță, Cristos începea să zboare. În loc de asta, în fața mea stătea Cristi și-și cerea iertare. Dîra aia de la avion dispăruse și ea de mult
Orășelul copiilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10782_a_12107]
-
spațiul prozei care m-a consacrat) că, de fapt, datoria ta scriitoricească îți impune și acest fel de lectură a mărturiilor din trecut, atunci când te întâlnești cu ele. Nu poți trece nepăsător pe lângă amintirea celor de demult, peste sufletele și duhul vieților lor, atunci când ele ți se oferă, dezvăluindu-ți-se. Bibliotecile, arhivele, felurite colecții particulare m-au învățat acest lucru: cei de demult te cer, cu toată așteptarea lor tăcută, cu toate încercările lor, să-i aduci iarăși la lumină
Sfârșit de carte by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10917_a_12242]