2,345 matches
-
mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea Ta este pururea”. Numai o mărturisire cu căință, cu durere și frângere în suflet, șterge fărădelegea și păcatul. Atunci vom fi primiți cu bucurie în „brațele părintești”, întinse de Dumnezeu prin mâinile duhovnicului spre fiul care se mărturisește. Preotul duhovnic a primit de la Dumnezeu, prin taina hirotoniei, puterea de a lega și a dezlega păcatele. Prin această putere, care nu s-a dat nici îngerilor, preotul duhovnic semnifică pe tatăl din Evanghelie, care
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
înaintea Ta este pururea”. Numai o mărturisire cu căință, cu durere și frângere în suflet, șterge fărădelegea și păcatul. Atunci vom fi primiți cu bucurie în „brațele părintești”, întinse de Dumnezeu prin mâinile duhovnicului spre fiul care se mărturisește. Preotul duhovnic a primit de la Dumnezeu, prin taina hirotoniei, puterea de a lega și a dezlega păcatele. Prin această putere, care nu s-a dat nici îngerilor, preotul duhovnic semnifică pe tatăl din Evanghelie, care nu este altcineva decât Bunul Dumnezeu. El
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
părintești”, întinse de Dumnezeu prin mâinile duhovnicului spre fiul care se mărturisește. Preotul duhovnic a primit de la Dumnezeu, prin taina hirotoniei, puterea de a lega și a dezlega păcatele. Prin această putere, care nu s-a dat nici îngerilor, preotul duhovnic semnifică pe tatăl din Evanghelie, care nu este altcineva decât Bunul Dumnezeu. El ne învață și ne sfătuiește, ne ceartă când greșim și ne mângâie cu dragoste părintească pe noi, cei care ne întoarcem prin pocăință și prin rugăciune urmată
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
din Evanghelie, care nu este altcineva decât Bunul Dumnezeu. El ne învață și ne sfătuiește, ne ceartă când greșim și ne mângâie cu dragoste părintească pe noi, cei care ne întoarcem prin pocăință și prin rugăciune urmată de mărturisire la duhovnic. Deci, iertarea păcatelor o primim numai după spovedania făcută cu smerenie și pocăință. Ce lecție mântuitoare ne dă Domnul Iisus Hristos prin această pildă a fiului risipitor și în special prin „venirea în sine”. Este un exemplu de urmat de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dar mai ales de cei tineri a căror viață este departe de normal, de firesc, de ceea ce a lăsat Dumnezeu omului ca lege morală a vieții. Am insistat mai mult asupra acestei pericope evanghelice, pentru că în activitatea mea de preot duhovnic, am întâlnit mulți creștini, bărbați și femei, care se îndoiau de posibilitatea iertării, mai ales în cazul unor păcate grele. „Venirea în sine”, din punct de vedere creștin, ne arată în mod convingător că oricât ar greși omul, nu trebuie
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
actul de pocăință și altceva faptele pocăinței. Adevărata pocăință este recunoașterea păcatului, mărturisirea lui cu căință și hotărârea de a nu mai păcătui. Cel ce face acestea și urmează canonul primit, primește iertarea și mântuirea de la Hristos, prin Hristos (prin duhovnic), așa cum a primit Zaheu. Iar faptele pocăinței sunt postul, milostenia și toate lucrările bune care umplu golul din suflet și răscumpără vremea petrecută în păcat. Cred că nu este nici un creștin care să nu fi simțit greutatea și răspunderea păcatului
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
care să nu-l fi primit? Iar dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca și cum nu l-ai fi primit?” Oricum am privi și am aborda realitatea vieții, constatăm că nimic nu ne aparține. Datorăm totul părinților noștri, Bisericii, școlii, duhovnicilor, profesorilor și colegilor noștri, țării și societății în care trăim și, într-un cuvânt, datorăm toate lui Dumnezeu „căci toată darea cea bună și tot darul desăvârșit se pogoară de sus, de la Părintele luminilor...”. Noi, creștinii, totdeauna să mulțumim Domnului
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
asupra Sf. Apostoli și le-a zis: „Luați Duh Sfânt, cărora veți ierta păcatele le vor fi iertate și cărora le veți ținea vor fi ținute”. Deci, iertarea păcatelor se face în urma mărturisirii lor și dezlegarea se face de către preotul duhovnic. Pocăința fără dezlegare e numai năzuință și suspin după mântuire, este numai o încercare de a obține izbăvirea de păcate. Ea a fost practicată și în timpul Sf. Apostoli, care, prin puterea de a lega și a dezlega au întregit-o
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cere firea noastră însăși. Aceasta reiese din faptul că un păcat greu, care apasă asupra conștiinței și o tulbură, nu poate rămâne multă vreme ascuns, nemărturisit. El produce mustrarea grea a conștiinței, de aceea, pentru ușurare, trebuie mărturisit, iar preotul duhovnic îi face rugăciune de iertare: „ Dumnezeule, Mântuitorul nostru, Care prin proorocul Tău Natan ai dăruit lui David, cel ce s-a pocăit, iertare pentru păcatele lui și ai primit rugăciunea lui Manase pentru pocăința lui, însuți și pe robul Tău
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în cer, Că Tu singur ești fără de păcat și Ție slavă înălțăm, împreună și Părintelui Tău celui fără de început și Preasfântului și bunului și de viață Făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.” După aceste rugăciuni, duhovnicul zice către cel ce mărturisește acestea: „Iată, fiule, Hristos stă nevăzut, primind mărturisirea ta cea cu umilință. Deci, nu te rușina, nici te teme ca să ascunzi de mine vreun păcat, ci fără sfială spune toate câte ai făcut, ca să iei
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
câte-mi vei spune mie; iar de vei ascunde de mine ceva, să știi că toate păcatele îndoite le vei avea; ia seama dar, de vreme ce ai venit la doctor, să nu te întorci nevindecat.” Trebuie să știm că duhovnicul iartă și dezleagă nu cu putere de la sine, ci cu puterea Duhului Sfânt dat de Mântuitorul. Iertarea și dezlegarea de păcate o face duhovnicul în numele Sfintei Treimi prin punerea mâinilor pe epitrahirul așezat pe capul penitentului și îi zice rugăciunea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de vreme ce ai venit la doctor, să nu te întorci nevindecat.” Trebuie să știm că duhovnicul iartă și dezleagă nu cu putere de la sine, ci cu puterea Duhului Sfânt dat de Mântuitorul. Iertarea și dezlegarea de păcate o face duhovnicul în numele Sfintei Treimi prin punerea mâinilor pe epitrahirul așezat pe capul penitentului și îi zice rugăciunea: „Domnul și Dumnezeul nostru Iisus Hristos, cu harul și cu îndurările iubirii Sale de oameni, să te ierte pe tine fiule (numele), și să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
capul penitentului și îi zice rugăciunea: „Domnul și Dumnezeul nostru Iisus Hristos, cu harul și cu îndurările iubirii Sale de oameni, să te ierte pe tine fiule (numele), și să-ți lase ție toate păcatele. Și eu, nevrednicul preot și duhovnic, cu puterea ce-mi este dată, te iert și te dezleg de toate păcatele tale, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.” Această rugăciune reprezintă elementul obiectiv al Tainei Pocăinței, dimensiunea ei esențială și capătul ei mântuitor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de religie la ceasul evaluării; Unirea unei părți a românilor cu biserica catolică etc. Prin diversitate și stil, revista, mai ales ca urmare a reînființării Eparhiei Ortodoxe de Huși, vine s ă pledeze pentru echilibru și cumpătare, pentru o viață duhovnic ească și laică de adevărată creștinătate. * În “Cuvânt de început la recepția revistei “Păstorul Tutovei” p.c.protopop Androne Angheluță spune : « Informăm publicul cititor (pe cei care s-au născut după 1943) că revista « Păstorul Tutovei » a apărut între 1938-1943
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
județul Tutova la 1880, publicat de Costin Clit în revista „El anul” nr.42/august 2005, în comuna Priponești de Sus, la biserica „Sfinții Voevozi” oficia iconom Barbu Ilarion, diacon (7 mai 1867), preot la 14 octombrie 1869, sachelar și duhovnic la 18 augu st 1975, iconom (18 august 1878), permutat de la comuna Tăcuta, județul Vaslui, la Priponești de Sus la 17 septembrie 1871. În comuna Priponești de Jos, la Biserica „Buna Vestire”, preot era Ioan Racoviță, fără carte diacon, carte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
iconom (18 august 1878), permutat de la comuna Tăcuta, județul Vaslui, la Priponești de Sus la 17 septembrie 1871. În comuna Priponești de Jos, la Biserica „Buna Vestire”, preot era Ioan Racoviță, fără carte diacon, carte de preot (19 martie 1851), duhovnic (martie 1864). Cântăreți la Biserica Priponești de Sus, era Pavel I.Matei (7 august 1851), iar la Priponești de jos, Bise rica „Buna Vestire”, Ioan Gâfu (10 noiembrie 1861), Teodor Racoviță (27 octombrie 1855). Despre părintele Constantin Pricopescu, înv. Io
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
batjocori, luarea în rîs a lucrurilor Sfinte, cîntece lumești, cîntări pasionate, rîs, ș.a. A doua vamă este aceea a minciunii: orice minciună, călcare de jurămînt, întrebuințarea Numelui lui Dumnezeu în deșert, călcarea făgăduințelor făcute înaintea lui Dumnezeu, ascunderea păcatelor înaintea Duhovnicului... A treia vamă e aceia a calomniei: calomnierea aproapelui, vorbirea de rău, umilirea altuia, înjurăturile, batjocora unită cu uitarea propriilor sale greșeli și păcate... A patra vamă este aceea a lăcomiei: beția, obiceiul de a mînca printre mese și în
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
îndrăgostite, pline de afecțiune, iubitoare. Cerul Soarelui cuprinde sufletele înțelepților rostuiți în două cununi: prima, sfinții și filosofii, a doua, dominicanii și franciscanii. Al cincilea Cer, al planetei Marte, cum era de așteptat pentru planeta roșie, adăpostește sufletele luptătorilor, martirilor, duhovnicilor și războinicilor. Cerul lui Jupiter, al șaselea cuprinde sufletele celor drepți, grupate sub forma unui uriaș vultur, principii drepți compun figura uriașei acvile - simbol al armoniei lumii ridicate pe dreptate. În al șaptelea cer, al planetei Saturn odihnesc sufletele contemplative
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și prin foc”, „toată pasărea pe limba ei piere”, „ce-i în mână nu-i minciună”, „mi-am aprins paien cap”, „îs mai aproape dinții decât părinții”, „păreții au urechi și fereștile ochi”, „nici toate ale doctorului, nici toate ale duhovnicului”, „goliciunea înconjoară iar foamea dă de-a dreptul”, „a fi om e lucru mare, a fi domn e o-ntâmplare” etc. Asemenea comunicări psiholingvistice exprimă atitudinea activă și permanentă față de limba română și în același timp de apărători ai ei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și Sfântul Niceta, la rândul său, își iubea credincioșii, pe care îi numea adesea „frați”, „preaiubiți”, „frați preiubiți” și cu care se ruga și priveghea cântând imne de slavă lui Dumnezeu. Sfântul Niceta de Remesiana întruchipa omul duhovnicesc. A fi duhovnic înseamnă a trăi în Duhul care unește pe toți credincioșii în comuniunea de credință, de nădejde și de dragoste a sfinților. Manifestarea dragostei față de Dumnezeu se realizează prin părtășia la comuniunea sfinților, alăturându-ți glasul inimii în imnul păcii și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
denumirea de „abate”, la acea vreme făcea referire la o conducere spirituală, onorifică. Conducerea propriu-zisă administrativă aparținea superiorilor mănăstirilor, fiind numiți de cele mai multe ori „arhimandriți”. Această funcție de conducere spirituală nu era ceva inedit pentru că avea antecedenți prin persoana monahului Dalmatie, duhovnicul împăratului Teodosie, sau a Sfântului Simeon Stâlpnicul, a călugărului Polihronie. Menirea acestora era aceea de a fi părinți sufletești cărora să li se poată cere sfaturi, îndrumări duhovnicești, alinare. Nu oricine putea însă ajunge aici; doar cei înțelepțiți printr-o
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Intrigant, nu? Mi-a fost profesor, totuși. Da, poate că mi-aș fi dorit. Dar acum, privind în spate, nu pot spune că mi-a lipsit. Ba chiar, poate mai bine că nu a fost să fie. Există sfinți părinți, duhovnici care ne minunează și ne dau putere de fiecare dată când ies în fața altarului și țin slujba sau predică. Ne iau vreodată împreună cu ei, în altar, să asistăm? Nu. Dar efectul pe care îl propagă, desăvârșirea exprimată a tainelor interioare
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a fost probabil neorganizată. Cu timpul, ea a condus însă la ospiciul de mănăstire, instituție asupra existenței căreia avem astăzi certitudini și al cărui rol de asistență publică nu este discutabil, cum se întâmplă cu bolnițele de mănăstire. Reputația unor duhovnici și a unor icoane făcătoare de minuni din mănăstiri pare a fi avut și ea rostul ei căci, pe lângă mănăstirile mari, către care afluența era mare, au fost utilizate ca loc de adăpostire a bolnavilor unele mănăstiri mai mici, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
săi dascăli teologi, care apoi i-au conferit și cunoscutul renume de "Sorbona Moldovei". Între aceștia, au strălucit personalități eminente, precum: Melchisedec, episcopul Romanului și al Hușilor, vestiții frați teologi Filaret și Neofit Scriban, renumitul rector Popa Duhul, cărturar și duhovnic iscusit și cu mare dar de la Dumnezeu ș.a. În perioada aceasta de mare glorie (1803-1886), seminarul de aici a făcut să înflorească una dintre cele mai vestite școli de muzichie bisericească și de psaltichie, care a atras în sânul ei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lor? Dar nu erau mai mult de unsprezece oameni și aceștia împrăștiați. Pe făgăduielile învățătorului? Care făgăduieli? Dar dacă n-a înviat, nici făgăduielile nu mai puteau fi vrednice de credință. Cum ar fi putut înfrunta un popor înfuriat? Dacă duhovnicul apostolilor n-a putut înfrunta cuvintele unei femei care stătea la poartă, și dacă toți ceilalți ucenici s-au împrăștiat când L-au văzut legat, cum s ar mai fi gândit să meargă până la marginile lumii și să sădească o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]