8,806 matches
-
conduce la o egalizare a prețurilor factorilor de producție, la scară internațională,<footnote G. Marcy, Economie internationale, PUF, Paris, 1976, pp. 90-200 apud. S. Pralea (coord.), op. cit., p. 23. footnote> idee acceptată în totalitate, parțial sau chiar contestată de alți economiști. În plus, Samuelson arată<footnote P. Samuelson, Foundation of economic Analysis, Cambridge, Harvard University Press, Second Edition, 1982. footnote> că există cel puțin două motive pentru care activitățile comerciale contribuie decisiv la distribuția veniturilor. Pe de o parte, nu poate
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de producție folosiți. Prin urmare, o modificare a combinației de produse pe care o țară o oferă va diminua cererea pentru anumiți factori, dar va crește cererea pentru alții. 1.3.1.5. Teoriile sub incidența neotehnologiei Numărându-se printre economiștii care au înțeles necesitatea modernizării teoriei liberale clasice despre comerțul internațional, economistul american H.G. Johnson a subliniat că modelul Heckscher-Ohlin Samuelson are un caracter static, și, drept dovadă, nu răspunde, în totalitate, cerințelor economiei mondiale actuale, caracterizată prin progres tehnico-științific
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
care o țară o oferă va diminua cererea pentru anumiți factori, dar va crește cererea pentru alții. 1.3.1.5. Teoriile sub incidența neotehnologiei Numărându-se printre economiștii care au înțeles necesitatea modernizării teoriei liberale clasice despre comerțul internațional, economistul american H.G. Johnson a subliniat că modelul Heckscher-Ohlin Samuelson are un caracter static, și, drept dovadă, nu răspunde, în totalitate, cerințelor economiei mondiale actuale, caracterizată prin progres tehnico-științific și informațional. Pentru H.G. Johnson, „atât capacitatea de a produce bunuri superioare
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
37. footnote> 1.3.2.1. Determinanții avantajului național. „Diamantul” lui Porter Făcând o analiză a evoluției mai multor firme multinațio nale, Michael Porter a identificat o corelație directă între succesul acestora și gradul de dezvoltare a țării de origine. Economistul american susține că națiunea, ca urmare a înzestrării cu factori de producție, se constituie într-o matrice de dezvoltare a firmelor, care, la rândul lor, beneficiind de avantaje naționale, au capacitatea de a se impune în competiția internațională. Națiunea este
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
monedei naționale, creșterea exporturilor etc. sunt fie rezultate ale unei competitivități crescute, fie eventuale stadii ale (sub)dezvoltării competitive, fără a fi factori sau nici măcar condiții necesare.<footnote I. Băbăiță, I. Imbrescu, A. Anghelina, op. cit., pp. 10-15. footnote> În plus, economistul american subliniază că o națiune nu se poate baza pe existența unui singur avantaj competitiv, deoarece există riscul ca acest avantaj să nu poată fi menținut, ceea ce ar conduce la apariția unui „dezechilibru static.” Așadar, este esențial ca avantajul competitiv
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
se pune din ce în ce mai mult pe conceptul de calitate totală. Astfel, dacă prin calitate putem înțelege ansamblul de proprietăți ale produsului care conduc la satisfacerea cerințelor clienților, calitatea totală înseamnă satisfacerea continuă a cerințelor clienților, în condițiile unor costuri minime. Potrivit economistului Kẻlada, calitatea totală reprezintă satisfacerea nevoilor clienților, livrarea în volumul cerut, la momentul și la locul dorite, la un cost cât mai mic, în condițiile unor relații agreabile și eficiente cu aceștia și a unui sistem administrativ fără erori, începând
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
-se cu prezentarea procesului de cumpărare și a etapelor acestuia. Astfel, cele de mai sus relevă faptul că investigarea comportamentului consumatorului reprezintă un deziderat foarte important pentru organizația modernă, prin problematica sa amplă, cartea adresându se, în primul rând, studenților economiști care trebuie să înțeleagă că, într-adevăr, consumatorul, „acest oaspete de onoare”, este centrul atenției și singura țintă a oricărei activități economice, dar și cadrelor didactice din domeniul științelor economice și nu numai. Autorul Capitolul 1 Introducere în studiul comportamentului
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
economice de fiecare persoană, în parte, și de întreaga societate, în ansamblu, prin folosirea produselor și serviciilor, care antrenează pierderea imediată sau treptată a utilității lor<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 55. footnote>. În accepțiunea multor economiști, desfășurarea liberă a activității economice impune stabilirea unui raport precis de subordonare a mijloacelor de către scopuri; în acest sens, producția, nefiind un scop în sine, se subordonează adevăratului scop al activității economice: consumul<footnote Dumitru Patriche, Economie comercială, Institutul Național
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
nevoi” sunt privite ca rezultat al manevrării consumatorului prin publicitate. footnote> a căror graniță este, în schimb, foarte greu de stabilit.<footnote Jean Jacques Rosa, Florin Aftalion, L’économique retrouvée, Economica, Paris, 1977, pp. 155-185. footnote> Dincolo de această dispută, toți economiștii sunt de acord că oamenii resimt în prezent tot mai multe nevoi, mai ales sociale, de stimă sau de împlinire. b) Nevoile umane sunt limitate în capacitate. Intensitatea satisfacției unui bun scade pe măsură ce crește cantitatea consumată din bunul respectiv. Desigur
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
689. footnote> este rezultanta interacțiunii „culturii, simbolurilor pe care le reprezintă anumite obiecte, valorilor morale și etice,” mai simplu spus, reprezintă „felul în care oamenii își desfășoară activitatea zilnică, în conformitate cu atitudinea lor față de viață.”<footnote Marketing, Ghid propus de The Economist, Editura Nemira, București, 1997, p. 119. footnote> Stilul de viață poate diferi de la o persoană la alta, chiar dacă oamenii provin din aceeași subcultură, clasă socială și au aceeași ocupație sau venit, din pricina faptului că el are mai multe surse de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
-se cu prezentarea procesului de cumpărare și a etapelor acestuia. Astfel, cele de mai sus relevă faptul că investigarea comportamentului consumatorului reprezintă un deziderat foarte important pentru organizația modernă, prin problematica sa amplă, cartea adresându se, în primul rând, studenților economiști care trebuie să înțeleagă că, într-adevăr, consumatorul, „acest oaspete de onoare”, este centrul atenției și singura țintă a oricărei activități economice, dar și cadrelor didactice din domeniul științelor economice și nu numai. Autorul Capitolul 1 Introducere în studiul comportamentului
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
economice de fiecare persoană, în parte, și de întreaga societate, în ansamblu, prin folosirea produselor și serviciilor, care antrenează pierderea imediată sau treptată a utilității lor<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 55. footnote>. În accepțiunea multor economiști, desfășurarea liberă a activității economice impune stabilirea unui raport precis de subordonare a mijloacelor de către scopuri; în acest sens, producția, nefiind un scop în sine, se subordonează adevăratului scop al activității economice: consumul<footnote Dumitru Patriche, Economie comercială, Institutul Național
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
nevoi” sunt privite ca rezultat al manevrării consumatorului prin publicitate. footnote> a căror graniță este, în schimb, foarte greu de stabilit.<footnote Jean Jacques Rosa, Florin Aftalion, L’économique retrouvée, Economica, Paris, 1977, pp. 155-185. footnote> Dincolo de această dispută, toți economiștii sunt de acord că oamenii resimt în prezent tot mai multe nevoi, mai ales sociale, de stimă sau de împlinire. b) Nevoile umane sunt limitate în capacitate. Intensitatea satisfacției unui bun scade pe măsură ce crește cantitatea consumată din bunul respectiv. Desigur
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
689. footnote> este rezultanta interacțiunii „culturii, simbolurilor pe care le reprezintă anumite obiecte, valorilor morale și etice,” mai simplu spus, reprezintă „felul în care oamenii își desfășoară activitatea zilnică, în conformitate cu atitudinea lor față de viață.”<footnote Marketing, Ghid propus de The Economist, Editura Nemira, București, 1997, p. 119. footnote> Stilul de viață poate diferi de la o persoană la alta, chiar dacă oamenii provin din aceeași subcultură, clasă socială și au aceeași ocupație sau venit, din pricina faptului că el are mai multe surse de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
eficiență maximă) și obiective clare, precise (calitative și cantitative). Obiectivele proiectului sunt stabilite de factori externi, care, în general, asigură și finanțarea acestuia. Echipa ce va lucra la un proiect se constituie în funcție de aceste obiective și are o structură eterogenă: economiști, ingineri, juriști, sociologi, psihologi etc. Din această echipă pot face parte oameni ce lucrează în organizațiile beneficiare, dar, de preferință, sunt acceptați oameni de specialitate pentru rezolvarea problemelor propuse. O astfel de echipă a fost constituită pentru un scop și
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
democratic; desigur, s-a redus într-o oarecare măsură și decalajul dintre țările cu venituri ridicate. Un grup aparte, pe lângă țările dezvoltate și mai puțin dezvoltate (țări ale „lumii a treia” sau în dezvoltare), îl formează, în concepția unor reputați economiști, economiile în tranziție - în tranziție de la comunism la un sistem de piață (se poate pune, desigur, sub semnul întrebării rigurozitatea criteriului departajării statelor lumii în comuniste și cu sistem de piață). (Joseph E. Stilglitz și E. Carl Walsh, Economie, Editura
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
societatea deschisă în primejdie, Editura Polirom,Iași, 1999. footnote>. Desigur, aprecierea merită o analiză mai amplă. În ultimul timp are loc o expansiune a conceptului „noua economie”, ca un tip nou de abordare legat de știința economică. O parte a economiștilor consideră că economiile moderne sunt mai degrabă sisteme adaptive dinamice, decât sisteme închise de echilibru. Complexitatea specifică mediului economiei moderne i-a determinat pe unii specialiști (de exemplu, Kenneth Arrow, laureat al Premiului Nobel și unul dintre primii inițiatori ai
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
exemplu, Kenneth Arrow, laureat al Premiului Nobel și unul dintre primii inițiatori ai modelului modern neoclasic, și Brian Arthur de la Santa Fe Institute) să pledeze pentru o abordare nouă a economiei, anume pe baza unui sistem adaptiv dinamic. De aceea, economiștii care studiază noua economie sunt numiți, uneori, și economiști ai complexității. Ei susțin că economiile sunt asemenea sistemelor biologice, urmând aceleași legi fundamentale. Aceste legi se vor manifesta diferit în economie și în biologie, dar, dacă se îmbunătățește nivelul de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
dintre primii inițiatori ai modelului modern neoclasic, și Brian Arthur de la Santa Fe Institute) să pledeze pentru o abordare nouă a economiei, anume pe baza unui sistem adaptiv dinamic. De aceea, economiștii care studiază noua economie sunt numiți, uneori, și economiști ai complexității. Ei susțin că economiile sunt asemenea sistemelor biologice, urmând aceleași legi fundamentale. Aceste legi se vor manifesta diferit în economie și în biologie, dar, dacă se îmbunătățește nivelul de înțelegere a lor, atunci există posibilitatea de apropiere într-
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
toate niveluri și, ca atare, suntem în fața unui univers mult mai complex și mai structurat decât s-ar fi putut imagina vreodată. Noua economie este cunoscută uneori și sub denumirea „școala economică de la Santa Fe”, pentru că o mare parte a economiștilor preocupați de complexitatea sistemului economic sunt afiliați la centrul de cercetări interdisciplinare din cadrul acestui institut. Expresia „economie bazată pe cunoaștere” a fost inițiat de OECD<footnote OECD, The Knowledge-Based Economy, Paris, 1996. footnote> în anul 1996 și aceasta a fost
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
și cunoașterea<footnote De exemplu, Marta Christina Suciu, Economie - Economics, Part I, Editura ASE, București, 2002, pp. 36, 72-88, 136-156, 168-186, 198, 204-208, 224, 274-282; Economie - Economics, Part II, Editura ASE, București, 2002, pp. 44-52, 58, 96-104, 132-134, 696-726. Acești economiști prezintă implicațiile noului concept asupra fiecărui aspect al economiei, realizând întotdeauna o comparație între economia tradițională și noua economie. De exemplu, dacă economia tradițională se caracterizează prin echilibru și stabilitate, focalizarea pe utilizarea factorilor tradiționali de producție și pe avantajul
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
informații din lumea întreagă. Astfel, revoluția informațională a permis o creștere a productivității, dar a produs și cantități uriașe de informații brute care trebuie prelucrate cam în același fel monoton în care muncitorii din industria textilă prelucrau materiile prime. Alți economiști apreciază noua economie ca fiind o economie a serviciilor, dar care nu este detașată de structurile industrială și agrară, ci penetrează aceste structuri. Noua economie a serviciilor nu corespunde economiei sectorului terțiar în sens tradițional, ci se caracterizează prin faptul
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
rol de intermediar între forța de muncă și celelalte mijloace de producție, ea devenind un agent activ al reproducției sociale. Una dintre cele mai interesante încercări de a agrega informația (industria informatică, respectiv industria informației) în ansamblul economiei contemporane aparține economistului american Marc Porat. Încă de la începutul anilor ’70 ai secolului trecut el considera că economia americană era formată din patru sectoare: agricultura, industria, serviciile și informația. Ca sector nou, informația a preluat o parte a serviciilor și o parte a
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de acțiune pentru rezolvarea problemelor fundamentale, fără intervenția statului, monopolurilor sau altor centre de forță instituționalizate, sunt stabilite de forțele naturale ale pieței. Se apreciază însă în literatura de specialitate că nu se cunoaște îndeajuns faptul că Adam Smith și economiștii clasici liberali din Anglia conferă statului un rol predominant în economie; în viziunea acestora, „mâna invizibilă” este permanent mâna legiuitorului, a cărui sarcină este de a crea un cadru legal care să excludă posibilitatea ca procesele economice să producă rezultate
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
care conduc către o bunăstare materială<footnote Idem, p. 132. footnote>. Adam Smith a pus bazele modelului teoretic al economiei de piață. De-a lungul timpului, modelul clasic al economiei de piață a fost dezvoltat și deseori corectat prin contribuția economiștilor care și-au pus amprenta asupra teoriei economice. 4.2. Modalități de definire a economiei de piață Economia de piață este definită în diverse modalități, fiecare definiție accentuând unul sau altul dintre elementele sale caracteristice. Astfel, economia de piață este
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]