12,690 matches
-
deținută de primarul Constanței, Radu Mazăre, și de președintele consiliului local, Nicușor Constantinescu, după ce publicația criticase autoritățile locale. Se vorbește și de situația Mădălinei Rădulescu, redactor șef în cadrul televiziunii de stat TVR 1, care a amenințat un producător și un editor cu scăderea salariului și concedierea pentru că au refuzat să aprobe un interviu cu un vicepreședinte al PSD într-un buletin de știri.
Vezi de ce stă România mai rău ca Burkina Fasso la libertatea presei () [Corola-journal/Journalistic/49965_a_51290]
-
vândă!”. Editura, dacă are bani, cumpără publicitate la diverse ziare de tiraj și face pagini întregi, în care spune că va apărea o carte foarte importantă, care este un adevărat moment al literaturii noastre contemporane. Deci înainte ca cineva - cu excepția editorului - să o citească, se hotărăște cota valorică. Asta este ceea ce trebuie să-și dorească un scriitor? Eu personal am trăit, în 1993, o experiență care poate că e mult să spun că m-a traumatizat, în orice caz m-a
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
luni am primit versiunea germană a romanului. Doar că această versiune se termina altfel decât cartea mea. Și astfel am aflat că se tăiaseră din ea 100 de pagini. 100 de pagini, fără să fiu anunțată. Iar când am protestat, editorul mi-a explicat cu cinism că în română cartea are 350 de pagini, că el nu avea de unde să știe că în germană o să aibă 520 și că orice carte peste 350 de pagini, pe care o publică, este pentru
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
protagoniști ai romanelor sale anterioare, fiindcă un romancier nu pleacă niciodată de la ideea că personajele sale sunt obligate la conformitate cu eventuale modele reale. Și nu e nici o ipocrizie în notele care însoțesc uneori romanele și în care autorul sau editorul pretind că întâmplările și personajele sunt rod al imaginației scriitorului, nicidecum reproduceri ale realității istorice sau personale. Bellow însuși, intervievat la apariția lui Ravelstein, s-a plâns că e citit prea literal. E lectura obișnuită a cititorilor interesați de „subiectul
Ravelstein și bietul Ioanide by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4396_a_5721]
-
Fitzgerald, găsită de nepoții acestuia printr-un teanc de manuscrise pe care se pregăteau să le scoată la licitație. Cunoscuta revistă îi respinsese de altfel proza publicată astăzi scriitorului american, în 1936, când acesta nu era decât un tânăr debutant; editorul lui Fitzgerald s-a gândit însă că, la 76 de ani distanță, publicația merită o a doua șansă, pe care aceasta a și fructificat-o. Așa se face că proza (foarte) scurtă Thank you for the light (Mulțumesc pentru foc
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4413_a_5738]
-
ciupește sufletul”). Literatura străină, văzută din Franța Dosarul numă rului 522, pe august, al revistei „Le Magazine Littéraire” este dedicat literaturii din afara Franței, mai precis prezintă „Zece voci mari ale literaturii străine”. Les belles étrangères sunt voci consacrate, descrise de editorii revistei prin câte o sintagmă caracterizantă: italianca Milena Agus - „Iubita vrăjitoare”, americanii Russel Banks - „Vorbesc paria Americii” și Joyce Carol Oates - „Întunericul e meseria sa”, sudafricanul J.M. Coetzee - „Nici alb, nici negru”, austriacul Peter Handke - „Enigma perfectă”, rusul Eduard Limonov
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4413_a_5738]
-
hu (Hungarian Literature Online), un portal inteligent și atractiv destinat promovării literaturii maghiare, recomandă câteva lecturi de vară. „Deși nu beneficiază de deschidere la mare, literatura maghiară se poate lăuda cu o întreagă serie de lecturi de plajă”, ne îmbie editorii site - ului. Autorii și titlurile propuși de ei pentru această vară sunt: Jenö Rejtö, cu romanul Quarantine in the Grand Hotel (Carantină în Grand Hotel), un roman de aventuri scris cu mult umor, a cărui acțiune se petrece în Bali
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4413_a_5738]
-
scris la începutul anilor 1950, dar publicat abia în 1968. Este, probabil, interpretarea cea mai originală și discutabilă a poeziei eminesciene. Sunt, firește, preferate antumelor, postumele, sporindu-se diferența dintre ele până la opoziție. Antumele ar fi rodul influenței lui Maiorescu, editorul lor în 1883, și a clasicistei lui concepții despre poezie, creând pentru decenii bune imaginea unui Eminescu neptunic, în spiritul romantismului Biedermeier (termenul este al lui Virgil Nemoianu din 1984) al unor minori germani precum Lenau, Heine sau Mörike, și
Veșnic tânăr și ferice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4415_a_5740]
-
supuși, de cînd a erupt scandalul, atacurilor publice. Unde au ajuns banii de la Astra Asigurări Pentru România liberă, problemele au început cînd ASF a făcut public faptul că Astra a împrumutat 23 de milioane de euro societății Medien Holding SRL, editorul ziarului. Din acel moment, a părut evident că împrumutul a mers în ziar. 23 de milioane de euro pentru 23 de oameni. Frumos! ” Lucrurile nu stau așa, banii împrumutați n-au ajuns la ziar”, susține o sursă din interior. Astăzi
Tolontan: Dan Adamescu nu se simte bine. De data asta, la propriu () [Corola-journal/Journalistic/44157_a_45482]
-
din 1996-1999. Reproducerea integrală și cronologică redimensionează părțile și le repune într-un sistem de relații și interdependenț e, care le iluminează în chip diferit pe fiecare dintre ele. Spre deosebire de primul volum, conținând poezia, cel de proză nu a pus editorului probleme deosebite în ce privește stabilirea textului. După „paranteza” realist socialistă, Gellu Naum și-a reluat fragmentar cărțile de proză din perioada 1944-1948, așa cum obișnuia să procedeze și cu poeziile. Însă, spre deosebire de poezie, reluările sunt acum precizate și datate, iar textul este
Proza lui Gellu Naum by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4422_a_5747]
-
de drum n-are preferințe limpezi. Varietatea, nu doar de specie literară, dar și de dispoziție sufletească, de la melancolie la ironie, mușcătoare sau amuzatamabilă, e aproape deconcertantă. Și nu cred că vorbim de un volum de strânsură, în care un editor care face economie de efort a dat o imagine în diagonală a operei antologatului, ci de o filosofie a încercării cât mai multor rețete. Nefiind ei înșiși, atunci când scriau, ci doar aplicând niște reguli de compoziție, poeții vremii strângeau competențe
Fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4437_a_5762]
-
cititorilor interesați. Îmi face plăcere să reunesc texte foarte diverse, pe care publicarea le-a împrăștiat și care se regăsesc în aceeași familie. E mica mea lume, o mică grădină pe care o mențin foarte curată, unde sunt propriul meu editor. Site-ul e ilustrat de fiica mea, Alice. Site-ul nu are un număr excesiv de mare de accesări, dar important pentru mine este că e disponibil la fel de bine pentru liceenii francezi care își pregătesc bacalaureatul, ca și pentru eminenți cercetători
Philippe Lejeune: „Neliniștea pe care cititorul o încearcă față de istoria sa personală...“ by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4441_a_5766]
-
parte dintre rezultatele acestui concurs au scos la iveală talente reale, unii folosind prescurtări, alții nu. În sud-estul Asiei a căpătat formă un nou gen literar: proza prin SMS. Milioane de oameni citesc romane scrise prin SMS: vorbești cu un editor care se asigură că primești zilnic pe telefon cîte un capitol al romanului. Poți scrie o poveste în 160 de caractere, astfel încât să susciți interesul? Da, poți...” Acest execițiu de concizie expresivă s-ar cuveni impus și unora dintre romancierii
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4596_a_5921]
-
Sorin Lavric Elena Spijavca, Munci și zile în Bărăgan, editor: Romulus Rusan, București, Fundația Academia Civică, 2011, 158 pag. Cît de temeinic e criteriul estetic în judecarea cărților reiese din lectura jurnalului Elenei Spijavca, un volum ale cărui însemnări sunt de o formă atît de simplă și bolovănoasă, încît a
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
vinete". "Sector 7 este un colectiv de oameni talentați și pasionați de tot ce ține de internet și video. Scopul lor declarat este de a ridica ștacheta în ceea ce privește divertismentul de calitate din România. Colectivul e format din scenariști, regizori, comedianți, editori, designeri, programatori și cârciumari, din București și din toată țara", informează un comunicat de presă al Prima TV, potrivit paginademedia.ro. Cei care vor urmări serialul se vor distra în compania comedianțianților Raul Gheba, Teo și Andrei Ciobanu, dar și
Prima TV difuzează din 14 iulie serialul "Sector 7″ by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/46061_a_47386]
-
60%, cei 3000 trebuie reduși cam la jumătate. E mult, e puțin? Să nu uităm că librăria franceză a fost salvată în 1981 de „legea Lang” care a stabilit un preț unic pe carte. Cine știe ce s-ar fi întâmplat dacă editorii aveau mână liberă? Reducerea TVA pe carte ar fi, de asemenea, o măsură salutară. Finanțiștii ar trebui convinși că o TVA mică nu are drept scop, ca în cazul produselor alimentare de bază, doar sprijinirea categoriilor defavorizate material, ci și
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4617_a_5942]
-
Pleiade” La mai bine de un secol de la moartea lui Jules Verne (1828- 1905), scriitorul cel mai iubit de adolescenți intră în prestigioasa colecție a Editurii Gallimard: două volume însumând peste 2500 de pagini. O ediție integrală este irealizabilă: nici un editor n-ar risca să republice toate cele șaizeci și două de romane și optsprezece nuvele câte a grupat scriitorul sub titlul Călătorii extraordinare. Ediția din „Pleiade” cuprinde patru romane: Copiii căpitanului Grant, Douăzeci de mii de leghe sub mări, Insula misterioasă și
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4617_a_5942]
-
când postulează o sumedenie de observații sclipitoare fără vreun tremur de condei. Îmi vine în minte în primul rând aceea referitoare la titlul poesii, care ar conține o trimitere către titlul volumului antum al lui Eminescu (anodin căci ales de editor, nimeni altul decât Maiorescu). Sau, ceva mai încolo, la paralela cu Bacovia, lansată într-o cronică din 1968 și făcând carieră, bineînțeles, pe cont propriu. (Vom vedea în episodul viitor al acestei cronici până unde a mai ajuns referința aceasta
Studii introductive (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4622_a_5947]
-
aceea cu trenul de la Sucre la Bogotá, Arta Popescu, cu necroloagele și mica publicitate, și o carte pe care a tradus-o T, așa, ca să-și ocupe mintea, iar acum vrea să știe ce zic, să-și caute sau nu editor. Citesc din câteștrele (mon Dieu!, ce cuvânt!) și după aceea, ca ieri, ca alaltăieri, caut cai verzi pe pereți. Veste tristă: a murit Achim Dragomir, unul dintre muschetarii tenisului tardiv, postuniversitar. Un om calm, plăcut, jucând de plăcere, nu strigând
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4632_a_5957]
-
Piru pune probabil degetul pe rană în multe privințe, iar articolul respiră o sinceritate rar întîlnită. Deși nu dă nume din zona exemplelor negative, probabil în epocă aceste titluri și autorii respectivi erau cunoscuți de toată lumea. Cum articolul se adresează editorilor, Al. Piru nu se sfiește chiar să accentueze: „De ce se încurajează prostul gust, reeditîndu-se mereu aceiași scriitori mediocri din trecut, cu tiraje de masă, în colecții și în afara colecțiilor? De ce nu se reeditează cărțile bune, al căror tiraj, oricît de
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4640_a_5965]
-
reeditîndu-se mereu aceiași scriitori mediocri din trecut, cu tiraje de masă, în colecții și în afara colecțiilor? De ce nu se reeditează cărțile bune, al căror tiraj, oricît de mare, s-a epuizat în cîteva zile?”. Iar cum se știe bine că editorii nu erau o categorie independentă în regimul comunist, întrebările lui Al. Piru sînt de fapt retorice și dau seamă despre o stare de spirit a intelectualilor adevărați, a doritorilor de normalitate literară în acel moment ce părea unul încurajator. Lucrurile
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4640_a_5965]
-
ediția din 1978 nu este omisă, el figurând în continuare drept coeditor. De asemenea, Roxana Sorescu, istoric literar temeinic și riguros, a menționat, într-un cuprinzător subsol, toate sursele cronologiei vieții și operei lui B. Fundoianu, contrazicând astfel convingerea multor editori dacoromâni că aceste cronologii sunt un fel de bun public, ce poate trece de la unul la altul fără precizarea autorului. Este pentru prima dată, după foarte mulți ani, când văd o asemenea bibliografie a unei simple cronologii (vorba vine „simple
Invitație la un recurs: Fundoianu – Fondane by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4650_a_5975]
-
această materie; nu lipsește nici indicele alfabetic al poeziilor; din dorința de completitudine, este reprodus, pe post de postfață, un excelent studiu mai vechi al lui Ion Pop. Cum se vede, nu voința de a vâna insolitul îi stăpânește pe editori, ci aceea de a ne oferi un instrument filologic, pe cât posibil, complet și util pentru o relectură a operei lui B. Fundoianu. Nu cunosc nici o altă ediție recentă care să facă asta. Păcat doar că, din rațiuni fără legătură cu
Invitație la un recurs: Fundoianu – Fondane by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4650_a_5975]
-
nici un caz să fie publicate decît numai dacă cu ele se vor publica, în același timp, și certificatul grefierului constatînd că aceleași acte au fost depuse și transcrise la grefa tribunalului de comerț. În caz de contravențiune la această prohibițiune, editorul jurnalului și tipograful sînt pasibili de daune-interese. Articolul 15 (Mod. L. 3 mai 1900). Întrebuințarea pătrimii sau jumătății din sumele încasate pentru asigurări, impusă prin art. 147 și 260 din codicele de comerț, societăților și asociațiunilor de asigurarea asupra vieții
REGULAMENT din 10 septembrie 1887 pentru punerea în aplicare a Codului de Comerţ Roman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106058_a_107387]
-
Chardonne, Rebatet, Brasillach sau Montherlant, pot fi reeditate astăzi în integralitatea lor. Din volumele lui Drieu din Pleiade lipsește, de pildă, Jurnalul ținut de scriitor între 1939 și 1945, în care atașamentul față de hitlerism este cât se poate de limpede. Editorului actual i s-au părut, nu fără temei, ireproductibile numeroase filipice antisemite și nu numai. Jouhandeau a retras el însuși din lista publicațiilor sale o plachetă din 1938 intitulată Pericolul evreiesc, ca și Chardonne, care a distrus cu mâna lui
Ideologie și ură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4661_a_5986]