4,264 matches
-
Abraham / Avraam cu care l-a avut pe Ismael, strămoșul popoarelor arabe. Hagar / Agar este o sclavă egipteană, servitoarea Sarei, soția patriarhului Avraam. Pentru că nu avea moștenitori, Sara, învinovățindu-se pentru nerodnicia ei, a încuviințat relația lui Avraam cu sclava egipteană. Din supusă, Agar a devenit sigură pe ea, a sfidat-o pe Sara care a alungat-o pe rivală în pustiu. Îngerul i-a poruncit sclavei egiptene să se întoarcă pentru menirea ei. Va naște, ghemuită la picioarele Sarei, copilul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Sara, învinovățindu-se pentru nerodnicia ei, a încuviințat relația lui Avraam cu sclava egipteană. Din supusă, Agar a devenit sigură pe ea, a sfidat-o pe Sara care a alungat-o pe rivală în pustiu. Îngerul i-a poruncit sclavei egiptene să se întoarcă pentru menirea ei. Va naște, ghemuită la picioarele Sarei, copilul zămislit cu Avraam, Ismael (în ebraică, Dumnezeu aude). Agar a rămas în familia patriarhului încă treisprezece ani. Între timp Sara a rămas însărcinată, la 90 de ani
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
referiri cu privire la Maria Magdalena sunt acelea care o încadrează în categoria desfrânatelor, a celor ce se eliberează, prin pocăință, de desfrânare, Vaticanul a eliberat-o de stigmatul desfrânării, numind-o Apostolul Apostolilor. Curtezane pocăite din perioada apostolică și patristică Maria Egipteanca este un model de pocăință iar Biserica Răsăriteană o prăznuiește ca model reprezentativ al renunțării la viața desfrânată, ca model al înlocuirii plăcerii pământești, carnale cu iubirea de Dumnezeu. Și pe seama destinului ei circulă numeroase versiuni, unele mai impresionante ca
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
avea numeroase temple cu preotese ale zeiței Isthar ce întrețineau cultul acesteia prin uniri sexuale și se numeau istharishtu. Preotesele care-i inițiau pe viitorii soți și pe concubine în arta amorului se numeau harimtu. În imperiile akkadian, babilonian și egiptean, zeița fertilității Qadesh era slujită de preotese cu practici sexuale multiple, qateshtu. Tot la egiptenii arabi, ghazye erau prostituate venerate; ele proveneau dintre tinerele educate în temple ce erau revendicate de demnitari ca soții. În templele indiene și nepaleze, zeitățile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
epocă de glorie, împărțită de istorici în: Regatul Vechi (2800-2300), Regatul Mijlociu (2000- 1750), Regatul Nou (1580-1100). În această ultimă epocă, mai precis în cea de a 18-a dinastie, a domnit Hatșepsut, în egipteană Suprema noblețe feminină, prima femeie egipteană ce a urcat pe tron ca regentă a trei faraoni bastarzi. Este fiica faraonului Tutmes I, din dinastia a XVIII-a, s-a căsătorit cu un fiu al unei concubine a tatălui sau cu fratele ei vitreg, căsătoriile consanguine fiind
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
interpretarea magistrală a Ginei Lolobrigida, rolul regelui Solomon a fost interpretat de actorul Yul Brynner. Șammuramat / Semiramis / Semiramida (822-787 î.H.) Supranumită "Cleopatra asiro-babiloneană" de poetul latin Juvenal (sec. I d-H.), asemănată cu regenta-faraon Hatșepsut pentru domnia în ținuturi egiptene puternice și prospere, Șammuramat / Semiramis / Semiramida a fost soția regelui asirian Șamasi Adad al V-lea ce a domnit între 826-809 și căruia i-a urmat fiul lor minor, Adadnirari al III-lea (809-782). După moartea ei, au urmat trei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a fost mutată de la Xian la Luoyang. Sapho (? 625-580 î.H.) Legende și anecdote învăluie în mister biografia poetei Sapho. Date cu privire la viața și opera ei se află în relatările geografului Strabon, ale lui Plutarh, ale lui Ovidiu, în papirusuri egiptene, în texte bizantine. I-au admirat talentul poetic: Solon, Platon, Catul, Ovidiu, Plutarh. Se spune că ar fi avut 9 cărți cu 11000-12000 de versuri, s-au păstrat doar fragmente și poezia integrală Odea Aphrodite. Peripateticianul Chamaileon, un elev al
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în spiritul tradiției grecești. Vorbea mai multe limbi: greaca, latina, egipteana, ebraica, araba, persana. Citea cărți din biblioteca palatului, întreținea cu ușurință conversații, avea cunoștințe din domeniile literaturii și științelor. Inteligentă și cultă, ea a câștigat aderența și simpatia poporului egiptean, contrar ostilității de a fi acceptată o femeie pe tron și, în plus, macedoneană grecoaică, pentru că și-a însușit perfect limba, a venerat zeitățile egiptene, s-a considerat și a convins că este întruparea zeiței Isis, a construit impunătorul templu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din domeniile literaturii și științelor. Inteligentă și cultă, ea a câștigat aderența și simpatia poporului egiptean, contrar ostilității de a fi acceptată o femeie pe tron și, în plus, macedoneană grecoaică, pentru că și-a însușit perfect limba, a venerat zeitățile egiptene, s-a considerat și a convins că este întruparea zeiței Isis, a construit impunătorul templu Dendara. Deosebit de inteligentă, cu intuiții politice și mai cu seamă cu ambiția de a-și dobândi și menține tronul, Cleopatra s-a folosit de relațiile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de Cezar contra lui Pompei, doi dintre membrii primului triumvirat alături de Crassus, în sfera de putere a lui Pompei se afla și Valea Nilului. Cleopatra și-a propus să ajungă la puternicul Cezar pentru a fi susținută să ocupe tronul egiptean și a uzat de o șiretenie. S-a înfășurat într-un covor ce era dăruit împăratului roman. Istoricii Dio Casius și Plutarh au relatat acest fapt și s-ar putea să fie adevărat. Cezar a încercat să medieze conflictul dintre
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lui Venus și căsătoria cu ea, după întoarcerea de la Roma. Ea visa la un imperiu universal. Regina Egiptului a fost invitată de Cezar la Roma cu pretextul de a semna un tratat de alianță între Egipt și Roma. Alaiul reginei egiptene și statura de Isis reîncarnată au stârnit admirația dar și ura romanilor care bănuiau intenția acesteia de a fi legitimat fiul ei și al lui Cezar să ajungă la tronul Romei. Cezar lăsase, prin testament, ca urmaș pe nepotul lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Roma. Războiul dintre Antoniu și Octavian s-a încheiat cu bătălia de la Actium, la 2 septembrie 31, Antoniu a fost zdrobit, făcuse grave greșeli strategice și tactice, a fost declarat dușman al Romei și disprețuit că a devenit sclavul curtezanei egiptene, cum era numită Cleopatra la Roma. Antoniu și-a recunoscut înfrângerea, i-a cerut lui Octavian să recunoască domnia fiilor lui și ai Cleopatrei în Egipt, îngăduința ca amândoi să trăiască ca particulari în Alexandria. Octavian, rațional și hotărât, a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
afirmația că cei trei piloni ai Europei sunt cele trei religii monoteiste deci creștinismul, iudaismul și islamul atunci actualele frontiere sudice și estice ale Europei nu fac altceva decât să amputeze, în cele din urmă, identitatea europeană. Fără aportul sirian, egiptean, ebraic, persan, musulman, Europa ar fi arătat cu totul altfel azi, adică ar fi fost incomparabil mai săracă din toate punctele de vedere, începând cu cel spiritual. Merită adăugat faptul că cel mai dezvoltat oraș al Europei, pentru o perioadă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Emil Constantinescu și-a lansat campania electorală din 1996 la castelul de la Ruginoasa. Aici ajungem la clădirile-simbol, ridicate de politicieni în scopuri politice, tot ca “semne” ale trecerii lor și pentru translarea spre arhetip a mentalului colectiv. De la Piramidele faraonilor egipteni la Capitoliul Romei este un drum lung. Pentru a induce sentimentul forței și ordinei logistice la care a ajuns doar Imperiul Roman, americanii au copiat Capitoliul de la Roma și l-au dus peste Oceanul Atlantic pentru a găzdui Congresul. Stalin a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
asigurându-le astfel victoria împotriva Dragonilor și altor Ființe monstruoase, într-un mit canaanean, K6shar-wa-Hasis (literal, "îndemânatec-și-viclean") făurește pentru Baal cele două măciuci cu care îl va doborî pe Yam, Stăpânul mărilor și al apelor subpământene (cf. § 49). În versiunea egipteană a mitului, Ptah (Zeul-Olar) făurește armele cu care Horus îl va înfrânge pe Scth. Tot astfel, faurul divin Tvașțr lucrează armele lui Indra în timpul luptei sale cu Vrtra; Hefaistos făurește fulgerul datorită căruia Zeus va triumfa asupra lui Typhon (cf.
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
1 A se vedea S. N. Kramer, From the Tablets ofSumer, pp. 77 sq.; id., The Sumerianx, p. 145. 2 A se vedea o traducere nouă a poemului "Ghilgameș, Enkidu și Infernul", în Giorgio Castellino, Mitologia sumerico-accadica. Pp. 176-181. Despre concepția egipteană a perfecțiunii inițiale, c f. S 25. ' Traducerea Maurice Lamhert, în "La naissance du Monde", p. 106. 4 Am urmat interpretarea data de R. Jestin, "La religion sumerienne", p. 170. Religiile mesopotarniene proprii. Ceea ce surprinde în drama lui En-ki nu este
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ritualică între cele două modalități de a fi, divină și umană. Grație acestei duble naturi, regele era, cel puțin metaforic, un creator al vieții și al fertilității. Dar el nu era zeu, un nou membru al panteonului (cum era faraonul egiptean: cf. § 27). Credincioșii nu-i adresau rugăciuni; dimpotrivă, ei erau cei care îi rugau pe zei să le binecuvânteze regele. Căci suveranii, în ciuda intimității lor cu lumea divină, în ciuda hieros gamos-ului cu anumite zeițe, nu ajungeau să îndeplinească transmutarea condiției
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sau macro-cosm-microcosm. 57 J. Nougayrol, "La divination babylonienne", în special pp. 39 sq. 58 Ca de pildă, medicina și alchimia în China. Capitolul IV IDEI RELIGIOASE ȘI CRIZE POLITICE ÎN EGIPTUL ANTIC 25. Miracolul de neuitat: "Prima Oară." Nașterea civilizației egiptene n-a încetat să-i uimească pe istorici, în timpul celor două milenii care au precedat formarea "Regatului Unit", culturile neolitice au continuat să se dezvolte, dar fără modificări profunde, în mileniul al IV-lea, însă, contactele cu civilizația sumeriană provoacă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sumeriană provoacă o adevărată mutație. Egiptul împrumută sigiliul-cilindru, arta de a zidi cu cărămizi, tehnica construirii corăbiilor, numeroase motive artistice și, mai ales, scrierea, care apare brusc, fără antecedente, la începutul primei Dinastii (în jurul anilor ~ 3000) '. Dar, foarte repede, civilizația egipteană a elaborat un stil caracteristic manifestat în toate creațiile sale. Desigur, condițiile geografice înseși impuneau o dezvoltare diferită de aceea a culturilor sumero-akkadiene. Căci, spre deosebire de Mesopotamia, vulnerabilă invaziilor din toate părțile, Egiptul - mai exact Valea Nilului - era izolată și apărată
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a cunoscut marile orașe de tip mesopotamian. S-ar putea spune că țara era constituită dintr-o masă rurală condusă de către reprezentanții unui zeu-întrupat, Faraonul. Religia și mai cu seamă dogma divinității au contribuit, de la început, la modelarea structurii civilizației egiptene. După tradiție, unificarea țării și fondarea statului au fost opera primului suveran, cunoscut sub numele de Menes. Venit din sud, Menes clădi noua capitală a Egiptului unificat la Memfis, lângă actualul Cairo. Acolo el celebră pentru prima oară ceremonia încoronării
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
H. Frankfort, La royaute e t Ies dieitx, p. 50. Idei religioase și crize politice în Egiptul antic următoare. După Dinastia a V-a (~ 2500-2300), aproape nimic important nu s-a adăugat la patrimoniul cultural. Acest "imobilism", care caracterizează civilizația egipteană, dar care se regăsește în miturile și nostalgiile altor societăți tradiționale, este de origine religioasă. Fixitatea formelor hieratice, repetiția gesturilor și a isprăvilor efectuate în zorii timpurilor sunt consecința logică a unei teologii care considera ordinea cosmică drept operă divină
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
local principal cu demiurgul. Când era vorba de zeii creatori, asimilarea era ușurată de asemănarea lor structurală. Dar teologii au elaborat, pe deasupra, sinteze îndrăznețe, asimilând sisteme religioase eterogene și asociind figuri divine net antagonice 4. Asemeni atâtor altor tradiții, cosmogonia egipteană începe cu apariția unei coline din Apele Primordiale. Apariția acestui "Loc dintâi" deasupra imensității acvatice semnifică ivirea pământului, dar totodată a luminii, a vieții și a conștiinței 5. La Heliopolis, locul numit "Colina de Nisip", care făcea parte din templul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Primei Dinastii. Textul capital a ceea ce s-a numit Teologia memfită" a fost gravat pe piatră în timpurile faraonului Sabaka (cea 700), dar originalul fusese redactat cu vreo două mii de ani mai devreme. Este surprinzător că cea mai veche cosmogonie egipteană cunoscută până în prezent este și cea mai filosofică: Ptah creează prin spirit ("inima" sa) și verb ("limba" sa). "Cel care s-a manifestat ca inimă (= spirit), cel care s-a manifestat ca limbă (= verb), sub aparența lui Atum, este Ptah
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
i. E. pe Pământ), și în care ei se pot manifesta"11. În fapt, teogonia și cosmogonia sunt efectuate de către puterea creatoare a gândirii și a cuvântului unui singur zeu. E vorba, desigur, de expresia cea mai elevată a speculației metafizice egiptene. După cum remarcă John Wilson (ANET, p. 4), la începutul istoriei egiptene găsim o doctrină care poate fi apropiată de teologia creștină a Logosului. 6 A se vedea textele citate și comentate de H. Frankfort, La royaute, pp.206 sq. 7
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
În fapt, teogonia și cosmogonia sunt efectuate de către puterea creatoare a gândirii și a cuvântului unui singur zeu. E vorba, desigur, de expresia cea mai elevată a speculației metafizice egiptene. După cum remarcă John Wilson (ANET, p. 4), la începutul istoriei egiptene găsim o doctrină care poate fi apropiată de teologia creștină a Logosului. 6 A se vedea textele citate și comentate de H. Frankfort, La royaute, pp.206 sq. 7 Sauneron și Yoyote, în La naissance du Monde, p. 37 și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]