2,768 matches
-
în cazul versiunii sale liberale. Acum este fără limite, derivat dintr-un alt tip de suveranitate, una postulată cu anticipație în numele unui destin pe care cîțiva conducători îl atribuie poporului. Există aici însă un paradox, și anume, acela că acest egoism național declarat se reclamă dintr-o oarecare universalitate. "Respingînd categoric principiile democrației parlamentare, scrie Hitler, noi susținem foarte hotărît dreptul popoarelor de a-și hotărî propria lor soartă"365. Acest principiu va urma să justifice politica Germaniei în Croația sau
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ale epocii, precum bătrânii politicieni anticomuniști devin figuri patibulare, lipsite de alt interes decât cel propriu, care acum plătesc pentru tot răul făcut poporului oropsit. Iuliu Maniu pare a fi cauza tuturor relelor pe care bietul popor le-a suferit, egoismul său făcându-l atent doar la propriul beneficiu; doritor de putere, acesta nu ar fi fost capabil de altruismul de a recunoaște că viitorul era al celor mulți și, cum altfel, exploatați. Niște înscenări tipice regimului comunist sunt considerate acte
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ani, îi impune Evei cu forța unui model. Manicatide are toate datele unui dandy, o ținută supravegheată până la cel mai mic detaliu, maniere, control asupra propriilor sale afecte, mecanisme de reglare a distanțelor sociale, o puternică individualitate narcisică, de un egoism total, misoginie moderată, gusturi elevate, o cultură mai degrabă mondenă, căci nu citește cărți. Dimensiunea decadentă a personajului, din nou Eugen Barbu exploatează o serie de locuri comune, vine nu numai din dandysmul său, ci și din ficțiunea genealogică pe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
îndemnat pe Titus Popovici să-i adreseze în vara lui 1971 o scrisoare secretarului Comitetului Central, Virgil Trofin, prin care îi explica motivele care îl împinseseră în patima beției (moștenire genetică, comportament ușuratic, necontrolat, "un amestec de mitocănie, inconștiență, de egoism"). Plecat în vacanță la mare, în localitatea 2 Mai, scriitorul anunța că va aștepta acolo iertarea partidului: "Chezășia acestei încrederi va fi viața mea întreagă, scrisul meu, activitatea mea, fiecare cuvânt și fiecare gest. O, dacă apa mării ar putea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Mihnea Gheorghiu. Dincolo de o prezentare generală a operei poetului american articolul încearcă să surprindă între notele definitorii ale poeziei acestuia (de altfel, idei lipsite de noutate) ambiguitatea creației sale: "Walt Whitman are răgazuri de poet burghez individualist, cu tare de egoism minor, alături de vaste atitudini de profet al progresului cosmic, al fraternității universale". Desigur el este apreciat de gruparea de la Cadran pentru cea de-a doua tendință recognoscibilă în opera sa. Nu trebuie să uităm că și cei de la grupul Albatros
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
n. m.), a marilor firme și bănci” - va scrie și Tudor Arghezi - „a împins (și la noi - n. m.) lumea într-o singură parte” și a făcut din „beția cîștigului mare, unică problemă și unică însuflețire”.9) în creștere rapidă, egoismul burghez - ne spune în felul său pamfletarul - a denaturat mentalitatea tradițională. „Poporul (adică elementul țărănesc - n. m.) s-a infectat de pehlivănia zeflemistă a elementului orășenesc”, luat ca model, constatau Petre Pandrea și Mihai Ralea.10) Legenda pozitivă a epocii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
este că trăim un regim de unificare a minciunilor, dintre care atîtea au calitatea de a fi întreținute, sau, cu un termen așa scump tuturor organizațiilor politice, fie reacționare, fie de stînga, stipendiate”.3 ) Alături de meschinării, „secăturism”, minciuni, „inversiuni” erau „egoismul burghez”, rapace, lipsa de respect pentru merit și a grijii față de om, umilirea invalizilor de război și a pensionarilor (iar pe de cealaltă parte înmulțirea „îmbogățiților fără lege”, a „boierilor fără hrisoave și titluri”), șomajul intelectual, obscurantismul etc. Nemulțumirile față de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1673-1937), 1, ediția cit., p. 52). Moartea sentimentului de iubire cheamă, de asemenea, în imaginație, scene funebre, cum e aceasta din poemul în proză „Inimă moartă” de Al. Macedonski: „Amorul era întins de-a lungul coșciugului dezamăgirilor născute din amăgiri. Egoismul, chiar el, nu mai avea flori pe ramurile sale uscate, atît este de adevărat că acela care nu mai simte, nu mai iubește pe nimeni, și că acela care nu mai iubește pe nimeni, nu se mai iubește nici pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fondurilor de partid, în scopuri personale (Tácha, 1998). Această din urmă acuzație pare să fi avut un impact electoral negativ foarte mare, poate și pentru că partidul lansa în mod regulat atacuri la adresa politicienilor consacrați, acuzându-i de corupție și de egoism. Confruntat cu această bruscă inversare de trend electoral, SPR-RSČ a fost subminat rapid de instabilitatea organizațională care a fost provocată de cultul activismului profesat din plin de partid, de leadershipul carismatic și de lipsa unor structuri de partid funcționale. SPR-RSČ
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
punct de vedere decât cea din 1789. Dacă ultima a atacat regii, celelalte au atacat societatea, s-au debarasat de abuzurile vechi, lăsând ușa deschisă pentru cele noi, mai periculoase. Niciodată societatea n-a fost mai preocupată de buzunarul sau, egoismul devine zeul zilei, iar Parisul devine universul banilor 19. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Parisul transformat nu mai apare ca spațiu lizibil modelat de Istorie, banul începe să remodeleze cu brutalitate țesutul urban, constată Ph.Hamon
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
abundă în personaje că Germinie Lacerteux sau Gervaise Macquart, pentru care muncă socială nu constituie încă o istorie, ci o nouă aservire. Românul de la sfârșitul secolului al XIX-lea prezintă o listă întreaga de neajunsuri ale femeilor. Acestea ar fi: egoismul de nestăvilit (acum femeia este cea care își apreciază înalt valoarea, iar bărbatul trebuie să achite în permanență privilegiul de a-i fi însoțitor), lipsa de dragoste (ea nu știe să iubească sau iubește mai puțin decât bărbatul), dezechilibrul nervos
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
autres peuples, comme cet esprit d'enfant terrible qui désarme alors même qu'il inquiète" [Sanchez y Gomez, p.XIII]. Observăm astfel că variantele Parizienelor depistate la diferiți autori trimit vizibil la unul și același etimon, făcut din originalitate, extravaganța, egoism, snobism și pretenții. Accedem prin urmare la descifrarea unui profil social, având o anumita poziție în lume și pregnanta estetică bine conturate. Pariziana este personajul feminin ne-ordinar care ilustrează condiția femeii și revendicarea să de libertate și independentă. Femeia
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cât și despre elasticitatea unei culturi. În faza capitalismului victorios, individualismul triumfă și molipsește cu spiritul sau subiecții timpului. Prin această se explică, în mare măsură, faptul ca Pariziana funcționează ghidată de ego-ul sau, instituind trăsături definitorii, cum ar fi egoismul (satisfacerea tuturor dorințelor), egotismul (preocuparea doar pentru propria persoană, siguranța în poziția centrală în universul sau, disprețul profund pentru semeni, dorința de a-i domină pe ceilalti) și egocentrismul (ambiția exagerată). Morală să se întemeiază pe individualism și se manifestă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
egotismul (preocuparea doar pentru propria persoană, siguranța în poziția centrală în universul sau, disprețul profund pentru semeni, dorința de a-i domină pe ceilalti) și egocentrismul (ambiția exagerată). Morală să se întemeiază pe individualism și se manifestă proeminent într-un egoism pasional. Deoarece nu crede într-un sentiment adevărat sau în comunicarea cu un altul, viața ei se reduce la propriul orizont și imagine. Majoritatea Parizienelor dau dovadă de curaj, nu dau înapoi înaintea pericolelor. Obstacolele, reale sau imaginare, nu o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cu semenii trăiește altă formă a existenței, nicidecum cea desacralizată. Persoana ca entitate relațională se împlinește în viața eclezială care are ca model comuniunea trinitară. Într-un asemenea mod se poate depăși orice fel de logică a izolării și a egoismului. Încă de la începutul misiunii Sale, Iisus ne amintește că nimeni nu poate revendica pe Dumnezeu ca Tată, numai pentru sine. Învățându-ne să zicem Tatăl nostru, nu Tatăl meu, Iisus Hristos a vrut pe de o parte să înăbușe în germen
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
să o apreciez decât câțiva ani mai târziu. Un adevărat maestru nu se va gândi niciodată la posibila nerecunoștiință a discipolului, ci doar la datoria pe care o are, de a transmite ceea ce știe necondiționat, în întregime și fără rezerve. Egoismul și invidia sunt sentimente nevrednice de un adevărat om de știință. 10. Între verticalitate și toleranță Nu cred că l-aș fi apreciat pe Galileo Galilei mai mult, dacă ar fi adaptat poziția intransigentă a lui Giordano Bruno și ar
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
având pretenția că-i face pe toți proprietari. Stăpânul domeniului-moșiei avea obligații față de țăranii dependenți, îi înzestra cu pământ, capitalistul și capitalismul se desolidarizează de orice obligație, tocmai în baza divizării proprietății, a parcelării și hăcuirii pământului, exacerbând individualismul și egoismul, care sunt emblemele capitalismului. Atitudinea celor care, în baza legilor de restituiri și retrocedări de după 1989, au revendicat pe lângă ce n-au avut și ce-a folosit comunitatea să tească în urmă cu câteva sute de ani, deși de neînțeles
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
el Însuși de parcă i-ar fi frică să nu se dea de gol printr-un gest regretabil. În același timp, este gata să facă și compromisuri, câtă vreme are ceva de câștigat. Filosofia existenței unui avar este bolnavă, ontologic vorbind, egoismul său nu are margini, din această pricină, deseori el Își sapă singur groapa, iar de pe urma nesăbuinței sale, au de suferit cei nevinovați. Dar scriitorul nu face altceva decât să arate că așa este lumea acestui Început de veac, dintr-un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai mari nu-i Înțeleg intențiile și nici nu se putea altfel, dacă ne gândim la eternul conflict dintre generații. Nici Moromete nu cântărește cu suficientă responsabilitate șansa fiecăruia dintre copiii lui. E prezentă aici și o anumită doză de egoism, mai ales atunci când consideră că alții nu au nevoie de o viață spirituală, cum are el. Opoziția lui față de Nicolae, de a urma școala, Îl pune În situația de a dezvălui o altă față. Pentru el, un țăran este mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să stai cu el de vorbă... și pe lângă toate acestea mai era și un om bun...” Ilie Moromete Își găsește fericirea Într-o mulțumire filosofică elementară de „a-și ajunge lui Însuși cu ce avea.” Este poate o afirmare a egoismului său natural. Mai ales În volumul al IIlea este evidentă această reacție a sa, mai puțin obișnuită cu ani În urmă. Când Nicolae Îi cere să fie trimis la școală, nu Înțelege că și altcineva poate avea și trebuie să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Efortu-și pune pe cîntar, Că n-o să-i facă lui statuie. Prin cîmpul vieții, milenar, Nu-și taie drum, ci cărăruie Nevrînd să-și bată-n talpă cuie, Să se implice-n chip plenar. Închis ca într-o cetățuie În egoismul său primar, Doar pîntecului tributar, Nici sufletul nu și-l descuie Nevrînd să-și bată-n talpă cuie.
RONDELUL NEIMPLIC?RII by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84331_a_85656]
-
ricanează el. * A lovit în plin. S-a răzbunat pentru felul cum se lasă întoarsă, desfăcută, pătrunsă, cu mintea evident în altă parte. Știe oare când trăiește și când își face documentarea pentru următoarea carte? S-ar putea ca, în egoismul ei, nici să n-aibă habar. Teama de sarcină, teama de soțul ei i-ar înțelege-o, dar nu și modul în care îl va folosi, ca pe un biet cobai, în laboratorul ei literar. Ea se uită la el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
Toată această încercare, am zice eroică, nu a fost urmată de liniștea mult dorită, de salvarea dintr-o deznădejde tragică. De ce? Pentru că omul istoric este supus tuturor păcatelor consemnate de Eminescu însuși în poezii și poeme: orgoliul creatorului, ura luptătorului, egoismul dragostei. Sunt stări pe care el însuși le-a trăit, le a judecat și a încercat să le depășească, vizând acea stare de grație, de ieșire din propriul eu, când înțelegi la modul profund, total, că tu ești celălalt, că
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
frica a acționat la toate nivelele, cu intensități diferite în funcție de vârstă, educație, poziție socială și caracter. Individul, expus unui plan diabolic de inducere a suspiciunii, a dezinformării și terorii, s-a izolat. Însingurarea a dus la descurajare, dar și la egoism, la exacerbarea instinctului de conservare, ce a stins în sufletul multora dintre noi și ultima scânteie de demnitate. Ilegalitatea și abuzul de putere au demontat rapid conștiința libertății, ca pe un ceas vechi. Constatam, unii îngroziți sau resemnați, alții cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Toată această încercare, am zice eroică, nu a fost urmată de liniștea mult dorită, de salvarea dintr-o deznădejde tragică. De ce? Pentru că omul istoric este supus tuturor păcatelor consemnate de Eminescu însuși în poezii și poeme: orgoliul creatorului, ura luptătorului, egoismul dragostei. Sunt stări pe care el însuși le-a trăit, le a judecat și a încercat să le depășească, vizând acea stare de grație, de ieșire din propriul eu, când înțelegi la modul profund, total, că tu ești celălalt, că
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]