2,955 matches
-
ca urmare a faptului că cei din jur nu recunosc, de regulă, dreptul la superioritate al celui în cauză. Școala, familia diferitele instituții cultural-educative trebuie să acorde o maximă atenție tuturor acelor persoane care așază pe un primplan propriile interese egoiste creând, în felul acesta în raporturile lor cu semenii și cu societatea, dezacorduri fățișe între ponderea “cererii” și a ”ofertei”.Astfel de persoane “orbite” de importanța drepturilor și intereselor lor, se simt frecvent neîndreptățite și nemulțumite atunci când li se cere
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
societatea fiind într-un permanent conflict cu normele de conviețuire socială și cu legislația juridică. Promovarea exagerată a propriilor interese subiective face ca afectivitatea să domine și să deformeze interpretarea situațiilor obiectuive exterioare, proiectând asupra lumii propriile dorințe și temeri egoiste. Nivelul stimei de sine afectează puternic performanțele în toate activitățile, mecanismul circularității cauzale funcționând aici deosebit de pregnant:cei cu o înaltă apreciere de sine au o mai mare încredere, se mobilizează mai mult și reușesc mai bine, ceea ce consolidează părerea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și apropiate, în realitatea acțiunii Lui continuue de mântuire a persoanelor umane, prin legătura activă în care se află cu ele, prin ajutorul pe care li-l dă în străduința lor după unitatea în El, după ridicarea lor din pasiunile egoiste și lipsite de orizont, legate exclusiv de trupul și de lumea trecătoare"15. Nu întâmplător liturghia ortodoxă se încheie cu un apel la Tradiție, la însoțirea cu ea spre izbândire, întru Fiul lui Dumnezeu: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
păcatele în viața aceasta (la catolici, și în cea viitoare la protestanți), ci li se comunică puterea lui Hristos de-a iubi prin Duhul Lui cel Sfânt și pe Dumnezeu și pe semenii lor și o dată cu aceasta eliberarea de patimile egoiste și o sfințire tot mai mare, pe măsură ce fac și ei un efort în aceasta". 8 Ibidem, p. 79: "Duhul Sfânt prin care Hristos ne face fii ai lui Dumnezeu, cu un trup înviat, străluminat, împreună cu toată creația. Pentru ortodocși, nu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de frustrare. Se cunoaște faptul că drumul dezvoltării copilului implică situații de criză sufletească, contradicții interioare, nesiguranță etc - condiții indispensabile maturizării sale psihice, formării viitorului adult. Lipsa de discernământ în privarea copiilor de agenți frustranți favorizează formarea unei personalități capricioase, egoiste, instabile, revendicative, care nu respectă normele de conviețuire socială, socotind că trebuie să aibă numai drepturi, nu și îndatoriri; în plus, s-a observat că acești copii sunt incapabili să suporte o tensiune emotivă, sau să găsească satisfacție în acțiunile
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
persoană, de a renunța la susceptibilitate, la interpretarea subiectivistă a pretențiilor sau manifestărilor celorlalți, care dă naștere unei reacții de apărare și de ostilitate. Cu alte cuvinte, educatorul care dă dovadă de empatie poate să combată mai uș or atitudinile egoiste ale elevilor determinându-i să se transpună în trăirile altora, să adopte ș i punctul de vedere al celorlalț i când este justificat. Nevoia noastră de realizare, de aprobare, de prestigiu nu poate fi satisfăcută fără a ne întreba ce
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de realizare, de aprobare, de prestigiu nu poate fi satisfăcută fără a ne întreba ce anume așteaptă ceilalți de la noi, fără a acorda, la rândul nostru, înțelegere și afecțiune celor de care suntem legați prin scopuri comune. „La o atitudine egoistă, concentrată asupra noastră înșine, căpătăm răspunsul adecvat: izolarea, neînțelegerea, ostilitatea. O atitudine înțelegătoare atentă, cooperantă față de ceilalți are ca răspuns nu numai înțelegerea, aprobarea, bunăvoința, ci și modificarea favorabilă a moralului întregului colectiv din care facem parte” (Floru, 1974, p.
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
a omului de pe stradă. N-am nici o îndoială că un sondaj serios de opinie ar da rezultate identice sau foarte apropiate. Asimilarea Europei, la acest nivel elementar, are în mod evident un caracter și o condiționare strict personală, individualistă, chiar egoistă, de altfel foarte românească. Ce-mi pasă mie de Europa dumitale !, se gândește încă în mod curent la noi. preocuparea esențială este și rămâne, instinctual și afectiv, doar pentru țărișoara mea. Răspunsul tradițional caragialesc sau nu se aude însă mereu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
lui Dumnezeu și oameni care nu-l aud? Nu sunt oameni care aud glasul lui Dumnezeu în sufletele lor și oameni care-l tăgăduiesc sau îl resping? Oare care din ei au dreptate? Convinge-te singur, făcând proba. Părăsește traiul egoist, alungă din tine indiferența, pune la ureche telefonul veșniciei, adică tezaurul de cuvinte al Sfintei Scripturi și al Sfintei Tradiții și vei auzi glasul Mântuitorului, care te cheamă neîncetat la o viață curată, senină, fericită, fără de sfârșit. Dacă vei urma
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
viitorului. Vom șterge din amintirea oamenilor toate faptele secolelor trecute, care nu ne sunt plăcute, păstrând numai acelea dintre ele care arată greșelile guvernelor creștine. Viața practică, a ordinii sociale naturale, raporturile oamenilor între ei, obligația de a ocoli releleexemple egoiste care sădesc sămânța răului și alte chestiuni asemănătoare cu caracter pedagogic vor fi în primul plan al programului de predare, diferit pentru fiecare profesiune, și negeneralizând învățătura fără nici un motiv. Acest fel de a pune chestiunea are o însemnătate deosebită
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
preajmă un adult ferm și iubitor, care să-l sprijine și să-l îndrume. Copilul are libertatea de a-și exprima și impune părerile și deciziile, adesea fără să țină cont de sentimentele celor din jur. El crește răsfățat și egoist, leneș, nepoliticos, obișnuit să primească, fără să dea. Riscă să nu-și dezvolte abilitățile sociale, să-și dea aere de șef față de ceilalți copii, să fie nesuferit și să aibă probleme la școală în relația cu colegii și profesorii. Performanțele
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
cât mai mare și, o dată cu ele, șansele sale de viață. A colecționa înseamnă a fi în stare să-ți trăiești trecutul. Dar el refuză regretul, ca pe o altă formă a speranței. Nu știe să privească portrete. Înseamnă că este egoist? În felul lui, fără îndoială, da. Dar și în această privință trebuie să ne înțelegem asupra cuvintelor. Există oameni făcuți să trăiască și oameni făcuți să iubească. Cel puțin asta ar spune Don Juan. Dar într-o formă concisă, care
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
1956) și în Mărirea și decăderea Păunei Varlam, și Păuna (prezentă și în nuvela Hiena și circul, 1967), poate cea mai închegată creație tipologică a autorului. Arivistă tenace, Păuna Varlam își urmărește scopurile cu o perseverență rece, îmbinând luciditatea calculului egoist cu o amoralitate infernală și o cruzime de Lady Macbeth. Altfel involutiv e procesul suferit de personajul central al romanului Numărătoare inversă, replică feminină la Prințul din romanul omonim al lui Tudor Teodorescu-Braniște. De pe la jumătatea deceniului al șaselea, principalele teme
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
ca și cum ar fi ceva mai mult decât forumul de interacțiune a statelor sale membre - poate ideea unei „conștiințe morale a lumii”). Natura tragică a realismului este predispusă în mod natural spre a căuta dincolo de suprafața binevoitoare și a descoperi motivații egoiste. Avertismentul lui Morgenthau împotriva tendinței de a prelua interesele propriului grup și a le transforma în legi morale universal valabile nu a fost niciodată mai actual ca în această epocă, în care statele liberale dezbat serios măsura în care ar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
se bazează pe „conștientizarea unității morale și intelectuale... șcareț face ca funcționarea ei să fie posibilă”23. Soluția problemei realizării păcii internaționale - deși este „o soluție temporară și întotdeauna precară” - depinde de trei lucruri: „presiunea socială, capabilă să restrângă tendințele egoiste ale naturii umane în limite tolerabile social”, un echilibru social și un „climat moral” care promite cel puțin o aproximare a dreptății 24. În toate aceste trimiteri observăm rolul valorilor morale în configurarea intereselor naționale. Fără a conștientiza, chiar și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
moral de neatins, ci o sporire practică, autointeresată a puterii (atât de necesară și de justificabilă cât ar putea să fie ținând cont de responsabilitățile încredințate de cetățeni), la fel cum alți politicieni încearcă să aplice politici limitate și la fel de egoiste. Decidentul lui Morgenthau ar privi cu un ochi atent realitățile puterii și ar negocia dur pentru interesele propriei țări, chiar dacă ar respecta regulile competiției. Chiar dacă nu s-ar strădui să recreeze un consens moral, în efectele sale și în modestia
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de putere ascunde și deformează armonia intereselor care reprezintă adevărata natură a relațiilor internaționale. Părintele fondator al liberalismului clasic și al economiei clasice, Adam Smith, a descoperit o astfel de armonie a intereselor dincolo de manifestările componentelor economice interesate, competitive. Comportamentul egoist conduce la o mai mare avuție pentru toți, prin intermediul acțiunii unei „mâini invizibile”. Guvernată de o logică internă, piața liberă face ca totul să se termine cu bine. Liberalismul secolului al XIX-lea nu avea nevoie de asemenea rămășițe ale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de putere. În acest fel, o națiune interesată de stabilitate va încerca să-și prezinte interesele ca fiind rezultatul unor principii fundamentale, universal acceptate ale sistemului modern de state și deci comune tuturor națiunilor. Departe de a proteja o preocupare egoistă particulară, națiunea se prezintă ca apărătoarea principiului general, adică drept reprezentanta comunității internaționale. În acest sens, se poate vorbi despre amenințarea la adresa balanței de putere din emisfera vestică provenită din partea națiunilor nonamericane sau despre echilibrul mediteraneean care trebuie apărat de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
războaielor religioase a cedat în fața rațiunii și moderației sceptice ale Iluminismului. În această atmosferă de toleranță nu puteau înflori cu ușurință ostilitățile naționale și dușmăniile colective, hrănite de principii de orice fel. Toată lumea considera de la sine înțeles faptul că motivele egoiste care le animau propriile acțiuni îi determinau și pe ceilalți să acționeze la fel. Era o problemă de îndemânare și de noroc să ajungi în fruntea tuturor. Politica internațională a devenit un joc aristocratic, un sport princiar, în care toți
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cauză importantă a păcii. Ele au doar un rol marginal. Instituționaliștii refuză, în genere, această conceptualizare, argumentând, în schimb, că instituțiile pot să modifice preferințele statelor și deci să le modifice comportamentul. Ele pot descuraja statele să-și calculeze interesele egoiste pornind de la modul în care acțiunile întreprinse le influențează pozițiile de putere. Instituțiile sunt variabile independente și au capacitatea de a inhiba tendințele războinice ale statelor. Deși toți instituționaliștii au în comun opoziția față de afirmațiile realiștilor despre acest subiect, fiecare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de conveniență, partenerul de astăzi putând fi adversarul de mâine, iar inamicul actual putând deveni partener în viitor. Statele ce acționează într-o lume de autoajutorare trebuie să se comporte tot timpul în funcție de propriul interes, deoarece este bine să fii egoist într-un asemenea mediu. Acest lucru este valabil pe termen scurt, dar și pe termen lung, deoarece, dacă un stat pierde pe termen scurt, el nu va supraviețui pentru a se bucura de câștigurile viitoare. În al treilea rând, statele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a naturii politicii internaționale și apariția unei lumi în care există nu numai o mai bună cooperare între state, ci și o pace autentică. Ca și securitatea colectivă, dar spre deosebire de instituționalismul liberal, teoria critică provoacă direct gândirea realistă privind comportamentul egoist al statelor. Argumentația rezultă din ipoteza că ideile și discursul - modul cum gândim și vorbim despre politica internațională - sunt forțele motoare ale acțiunii statelor. Respinge fără drept de apel afirmația realistă conform căreia comportamentul statului este în mare parte o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
facă cea mai bună afacere din punctul său de vedere și nu este atent la cât de bine se descurcă ceilalți 28. Cu toate acestea, instituționaliștii liberali nu pot ignora considerațiile privind câștigurile relative, deoarece presupun că statele sunt actori egoiști într-un sistem anarhic și recunosc că puterea militară contează pentru state. O teorie care acceptă explicit ipotezele de bază ale realismului - cum face aceasta - trebuie să se confrunte cu problema beneficiilor comparative, dacă speră să dezvolte o explicație corectă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cu realismul, cât și cu perspectiva constructivistă, din care fac parte și cele care susțin că indivizii sunt diferiți (pentru o discuție generală privind aceste lucrări, vezi Sterling-Folker, 2000). Logica realistă nu cere ca toți indivizii să fie agresivi sau egoiști, ci numai ca unii dintre ei să aibă aceste trăsături. Cu alte cuvinte, ea consideră că nu toți indivizii pot fi pașnici și altruiști. Atât timp cât unii vor încerca să acumuleze putere și nici o altă putere nu-i oprește, ceilalți se
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
diferă; atunci, puterea lor relativă va începe să devină importantă. Chiar dacă toți actorii din sistemul internațional vor accepta la un moment dat un set fundamental de principii, ei se vor deosebi prin modul în care le interpretează, fie din rațiuni egoiste, fie din motive psihologice (vezi, de pildă, Jervis, 1976; Rosati, 2000; Shannon, 2000). Când interpretările diferă, puterea celui care interpretează continuă să conteze. Scopul constructivismului realist este deci de a examina, în mod sceptic și dintr-o perspectivă morală, legăturile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]