4,139 matches
-
BOITOR, I., 1984, STEFFAN, J., HUMBLOT, P. ,1985, ANDERSEN K.J. 1994, RUGINOSU ELENA,1999,2002) ; subdezvoltarea ariei pelvine la parturientă ( ANDERSEN,L. 1995); nivelul ridicat a producției de lapte (CLAIRE, D. , LAMMING,G.E. 1978, STEFFAN, J., HUMBLOT, P. ,1985, RUGINOSU ELENA,1999,2002) ; specificitatea pentru producția de lapte, față de cea pentru carne ( 95 % din rasele de carne și 40 % din rasele de lapte își reiau activitatea ovariană în intervalul de pînă la 60 zile postpartum(CLAIRE, D., LAMMING, G.E. 1978 ) ; numărul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
postpartum) o hiposecreție hipofizară, evidențiată de valori scăzute ale FSHului (1,24 3,14 m UI /ml) și ale LH ului (0-3,86 m UI/ ml) și valori crescute ale progesteronemiei serice, relevând o creștere redusă a foliculilor ovarieni,(RUGINOSU ELENA,1999,2002), ( tab. 2). La vacile fără retenția anexelor fetale s-au constatat valori ușor crescute ale FSH-ului (între 3,38 12,47 m UI/ ml) și ale LHului(între 1,88-16,36 mUI/ ml), relevând creșteri ale foliculilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a estrului postpartum la vaci sunt mai mici cu 14,2 16,6 zile, comparativ cu cele ale vacilor cu parturiții distocice, diferențele fiind asigurate statistic semnificativ (între 28,0131,4 zile , față de 45,6 zile, p<0,05), (RUGINOSU ELENA, 1999, 2002). De asemenea numărul de vaci care manifestă estru postpartum este mai mare la cele care au avut parturiții spontane sau ușoare (40-52%), comparativ cu cele care au avut distocii (31,2%). S-a constatat că după parturițiile care
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
înregistrată la primul control postpartum s-a constatat că vacile cu producții mai mici de lapte prezintă estru într-un interval de timp mai scurt și în procente mai mari, în comparație cu vacile care au producții mai mari de lapte (RUGINOSU ELENA, 1999, 2002,2007). Din analiza rezultatelor se evidențiază faptul că, valorile procentuale ale vacilor care manifestă estru pînă la 45 zile postpartum scad în mod progresiv , de la 58,3 % (înregistrate de vacile cu producții de 15 litri/zi), până la 8
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1. Modificări ale profilului hematologic Studiile privind constantele hematologice înregistrate la vacile cu parturiții eutocice și fără tulburări puerperale indică diverse variații în dinamică, comparativ cu vacile care au prezentat distocii urmate de retenția anexelor fetale și infecții genitale, (RUGINOSU ELENA, 1999,2002, 2007). Numărul mediu de eritrocite (mil./mm3) prezintă scăderi ale valorilor medii în prima zi postpartum, la ambele loturi de animale, de la 6,26±0,1 până la 5,64 ± 0,2 la vacile cu parturiții eutocice (lot M
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1992). Constantele eritrocitare derivate Volumul eritrocitar mediu (VEM), Hemoglobina eritrocitară medie (HEM), Concentrația în hemoglobină eritrocitară (CHEM) Investigațiile privind profilul hematologic la vaci indică faptul că în perioada antepartum valorile constantelor eritrocitare derivate sunt în limitele de variație fiziologice (RUGINOSU ELENA, 1999,2002,2007) După parturiție s-au constatat scăderi variabile ale constantelor derivate în corelație cu scăderea valorilor numărului de eritrocite, cantitatea de hemoglobină și valoarea hematocritului (tab.8). Volumul eritrocitar mediu (VEMµ³) La 24 ore postpartum VEM-ul înregistrează
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a remarcat o aglomerare de neutrofile, cu nucleu puțin segmentat, cu devierea spre stânga a indicelui Arneth, indicând un proces de reînoire provocat de necesitatea migrării acestora spre uter, ca mijloc de apărare împotriva invaziei microbiene imediat după parturiție (RUGINOSU ELENA, 1999). 3.6.2. Modificări ale profilului biochimic sanguin Studiile privind dinamica proteinelor serice totale, cât și a fracțiunilor proteice în perioada ante și postpartum relevă diferite variații ale valorilor determinate de procesul parturiției și de evoluția puerperiumului la vaci
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
3.6.2. Modificări ale profilului biochimic sanguin Studiile privind dinamica proteinelor serice totale, cât și a fracțiunilor proteice în perioada ante și postpartum relevă diferite variații ale valorilor determinate de procesul parturiției și de evoluția puerperiumului la vaci (RUGINOSU ELENA, 1999, 2002,2007). Determinările cantitative ale proteinelor serice totale (g/dl) indică în perioada antepartum (1 7 zile) valori ușor crescute peste valoarea medie, considerată fiziologică (între 7,3±0,15 și 7,6±0,1), datorate intensificării sintezei proteice
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și hipoglicemie relevă un deficit de aport proteic (PAYNE și col. 1970, BOLWEY și col. 1973, MICHEL 1976, citați de PÂRVU, GH. 1992). La 24 ore postpartum studiile au indicat o scădere semnificativă a valorilor uremiei față de perioada antepartum (RUGINOSU ELENA,1999,2002,2007), (fig. 32 ). Nu s-au constatat diferențe semnificative ale uremiei în funcție de felul parturiției, valorile oscilând între 22,4 ±0,91 și respectiv 22,8 ± 1,39, situându se la nivelul inferior de variație a valorilor de referință
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
S. și col. 1990, JOHNSON K.E. și col. 1992). KOLB, citat de COTRUȚ, M. ,1986 a constatat de asemenea că glicemia înregistrează o scădere a valorilor în primele săptămâni de lactație determinată de procesul de lactogeneză. Investigațiile efectuate de RUGINOSU ELENA, 1999,2002,2007 evidențiază diferite variații ale glicemiei în perioada puerperală în funcție de felul parturiției și de evoluția puerperiumului. În perioada antepartum s-au constatat valori medii ale glicemiei (mg/dl) la vaci în limitele de variație fiziologice (între 55,6
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
deoarece mecanismele fiziologice care controlează homeostazia calciului sunt mai eficace decât cele care influențează P anorganic seric. De aceea s-a propus folosirea testului fosfatazei alcaline plasmatice ca un criteriu al aprecierii calciului seric și alimentar (DUMITRU,M., 1996). RUGINOSU ELENA, 1999,2002,2007, studiind dinamica valorilor fosfatazei alcaline a constatat postpartum la vacile cu distocii valori mai mici (22,129,2 U/ l), care s-au situat spre limita inferioară de variație a valorilor fiziologice, comparativ cu vacile care au
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în contracția musculară calciul și fosforul au un rol important în procesul parturiției și în involuția uterină postpartum. Investigațiile privind dinamica calcemiei la vaci ante și postpartum au indicat unele variații în funcție de felul parturiției, evoluția puerperiumului și intervalul postpartum (RUGINOSU ELENA 1999,2002,2007). S-a constatat că în perioada antepartum valorile calcemiei (mg/dl) la vaci prezintă oscilații între 9,26 ±0,10 șii 9,40±0,14. (tab. 13, fig. 37). La 24 ore postpartum calcemia (mg/dl) înregistrează
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a fosforemiei. În condiții fiziologice calcemia și fosforemia se mențin în limite normale datorită mecanismelor de reglare fosfo-calcică care reglează echilibrul între aportul și eliminările celor două elemente minerale, precum și a echilibrului între osteogeneză și osteoliză, (DUMITRU, M. 1996). RUGINOSU ELENA ,1999,2002,2007 a evidențiat la vaci în perioada antepartum valori ale fosforemiei situate în limite fiziologice, cuprinse între 5,92±0,2 și 6,12±0,14 . În perioada 1-14 zile postpartum valorilor fosforemiei înregistrează scăderi spre limita inferioară
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
DUMITRU, M., 1996). Investigațiile privind dinamica magneziemiei la vaci în perioada ante și postpartum indică diferite variații ale valorilor în relație cu procesul de parturiție și evoluția puerperiumului, dar care s-au situat în limitele de variație considerate fiziologice (RUGINOSU ELENA, 1999,2002,2007). La 24 ore de la parturiție magneziemia înregistrează o scădere nesemnificativă a valorilor, cu oscilații între 2,20±0,10 și 2,29±0,05 la vacile cu parturiție eutocică și respectiv la vacile cu distocii, (tab.15
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o corelație negativă. Investigațiile privind coeficienții de corelație ale unor constante biochimice sanguine la vaci în perioada puerperală au evidențiat diferite variații ale acestora în dinamica evoluției puerperiumului, care au indicat gradul de determinare genetică și epigenetică a acestora,(RUGINOSU ELENA,1999,2000 2001). Coeficienții de corelație stabiliți în acest studiu au fost următorii: Coeficientul de corelație dintre proteinele totale și uremie, care a înregistrat în perioada antepartum o valoare " r " cuprinsă între + 0,92 la vacile din lotul M (cu
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și involuția uterului postpartum există corelații directe de interdependență, o involuție uterină timpurie fiind în relație cu un număr redus de germeni izolați de la nivelul uterului (MALVEN, P.V., 1984, SEICIU, FL., I. colab. 1989, RUCKEBUSH, 1991, RUNCEANU,L. 1994, RUGINOSU, ELENA,1999, 2000). 3.7.2. Dinamica florei bacteriene în puerperium Studiile privind dinamica florei bacteriene izolate de la nivelul uterului la vaci în perioda puerperală au indicat o creștere a numărului de germeni în loșii în primele zile postpartum, cu valori
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
zile postpartum, până la 2 x 106 , ating un maxim de 3 x 107 în zilele 8-12 zile postpartum, după care scad până la dispariție în jurul celei de a-20-a zi postpartum, cu ocazia primului estru postpartum (RUCKEBUSH, 1991). Investigațiile efectuate de RUGINOSU ELENA, 1999, 2000 au evidențiat unele variații în dinamica florei bacteriene postpartum în funcție de felul parturiției. Astfel, s-a constatat că în prima săptămână postpartum numărul total de bacterii înregistrează creșteri ale valorilor la nivele mult mai ridicate la vacile cu distocii
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cu parturiții eutocice și puerperium normal activitatea bactericidă a serului sanguin și activitatea fagocitică a leucocitelor neutrofile prezintă nivele mai ridicate în primele 3 zile postpartum, după care scad . Studiind speciile bacteriene izolate din uterul vacilor în perioada puerperală RUGINOSU ELENA,1999, 2000 a înregistrat diferite variații în funcție de felul parturiției . Astfel, în prima săptămână postpartum de la vacile cu retenția anexelor fetale s-au izolat bacterii din specia Escherichia coli , în cultură singulară în 33,3 % din cazuri și în cultură mixtă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sau externi pot afecta capacitatea de autoapărare a organismului, datorită labilității proceselor de regenerare tisulară postpartum, considerate la limita dintre fiziologic și patologic, determinând instalarea diferitelor afecțiuni puerperale. Într-un studiu privind statusul imun la vaci în perioada puerperală RUGINOSU ELENA, 1999, 2001 a constatat unele variații ale acestuia în relație cu felul parturiției. Componenta celulară a profilului imun, reprezentată de elementele albe sanguine (leucocite) a prezentat diferite valori la vaci postpartum în dinamică și în raport cu felul parturiției. În a-10-a zi
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
5,5 % la vacile cu distocii și tulburări puerperale (Lot E), (92,4 %), comparativ cu vacile fără tulburări puerperale (Lot M), (86,9%), relevând o activitate fagocitară mai intensă datorată unui număr crescut de germeni la nivelul uterului postpartum, ( RUGINOSU ELENA , 1999, 2001),(fig. 43). În relație invers proporțională s-au constatat scăderi ale valorilor complementului seric CH 50%, care au fost cu 4,6 % mai mici în Lotul E, față de lotul M (87,6 % față de 92,2 %). Scăderea valorilor complementului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
între 16,0-17,3 % (în relație cu vîrful lactației), după care sunt constatate scăderi importante ale valorilor pînă la 8,9 % la lactațiile a-VII-a și peste (lactația în declin), diferențele între lactații fiind foarte semnificative. Într-un studiu epidemiologic RUGINOSU ELENA,1999 a constatat în cadrul morbidității generale, o valoare medie a incidenței afecțiunilor puerperale la vaci de 41,5%. Alte afecțiuni au fost reprezentate de: afecțiuni medicale (22,5 %), chirurgicale (19,4%), mamare (10,6 % ), metabolice (3,5 %) și podale (2
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și între 2-32 % ,după BODE K. și DUNCANSON G. , citați de ZAIEM. Studiile din domeniu indică o corelație pozitivă între distocii, vârsta și retenția anexelor fetale ( MELENDEZ, P., DONOVAN, G.A., RISCO, C.A., LITTELL, R., GOFF, J.P., 2003). RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat diferite valori ale incidenței retenției anexelor fetale în funcție de diferiți factori de variație, cum ar fi: anul, luna, sezonul parturiției, rangul lactației, nivelul producției de lapte. În funcție de anul luat în studiu incidența retențiilor anexelor fetale înregistrează valori medii
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
normală) și valori maxime (20,8 21,4 %) la vacile cu producții de 7500 și peste 7500 litri lapte / lactație normală. S-a constatat o creștere a frecvenței retențiilor anexelor fetale direct proporțională cu ridicarea nivelului producției de lapte, RUGINOSU ELENA,1999 ( fig. 49). Gluconat sau Borogluconat de calciu. Utilizarea Metil ergometrinei maleat sau a Ergometrinei la 6-12 ore postpartum a înregistrat o reducere a incidenței retenției anexelor fetale (ZAIEM L. și colab. 1994, RUGINOSU ELENA, SOFRONIE MARIANA, CONSTANTINESCU M.D.,1998
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
nivelului producției de lapte, RUGINOSU ELENA,1999 ( fig. 49). Gluconat sau Borogluconat de calciu. Utilizarea Metil ergometrinei maleat sau a Ergometrinei la 6-12 ore postpartum a înregistrat o reducere a incidenței retenției anexelor fetale (ZAIEM L. și colab. 1994, RUGINOSU ELENA, SOFRONIE MARIANA, CONSTANTINESCU M.D.,1998). Utilizarea unui imunomodulator alcătuit dintr-o floră polimicrobiană cu 30 zile antepartum s-a dovedit a fi eficace în reducerea incidenței retenției anexelor fetale la vacă (GRECEANU AL., RUNCEANU L., CARP CARARE M., ELENA MARCU
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
RUGINOSU ELENA, SOFRONIE MARIANA, CONSTANTINESCU M.D.,1998). Utilizarea unui imunomodulator alcătuit dintr-o floră polimicrobiană cu 30 zile antepartum s-a dovedit a fi eficace în reducerea incidenței retenției anexelor fetale la vacă (GRECEANU AL., RUNCEANU L., CARP CARARE M., ELENA MARCU, ALEXANDRINA BOIȘTEANU, 1986). Tratamentul curativ După extragerea manuală a învelitorilor fetale se aplică tratamente antiinfecțioase cu antibiotice de spectru larg (Neomicina, Teramicina, Cloramfenicol) și sulfamide. În stadiul de cervix deschis se utilizează antibiotice și chimioterapice sub formă de bujiuri
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]