3,571 matches
-
În 1609, sub influența stărilor protestante, Rudolf al II-lea, un catolic convins, a emis " Carta Imperială a Împăratului", prin care erau asigurate libertăți religioase fără egal în Europa acelor vremuri. Numeroși germani protestanți, atât luterani, cât și calvini, au emigrat în Boemia. Unul dintre acești emigranți germani a fost contele luteran J.M. Thurn, care a fost conducătorul celei de-a treia defenestrații de la Praga, evenimentul care a declanșat, în 1618, războiul de treizeci de ani. Pe tronul Boemiei au urmat
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
majoritatea absolută în noile cartiere muncitorești. Din 1939, odată cu ocuparea Cehhoslovaciei de către Germania Nazistă, evreii din Praga au fost exterminați in timpul Holocaustului sau au fugit din țară. Cei mai mulți evrei supraviețuitori ai războiului, din Praga și din restul țării, au emigrat, în timpul comunismului, în mai multe valuri succesive determinate de preluarea puterii de către comuniști, înființarea statului Israel și înăbușirea Primăverii de la Praga de către Uniunea Sovietică și aliații ei. La sfârșitul secolului trecut, comunitatea evreiască din Praga număra aproximativ 800 de membri
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
de locuitori temporari, în special studenți, Sibiul este cel mai mare oraș din județ. Comunitatea locală este alcătuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populației este reprezentată de români (94%) care conviețuiesc cu germanii, descendenți ai coloniștilor care au emigrat în secolul al XII-lea din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alătură maghiari, rromi și o foarte puțin numeroasă comunitate evreiască, cu toții contribuind prin influențe culturale specifice la viața orașului. Aceeași diversitate caracterizează și viața religioasă. Alături de ortodocși
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
fost declarat ilegal dar a continuat să opereze și a izbucnit Războiul Civil Austriac. În februarie 1934 mai mulți membri din "Schutzbund" au fost executați, Partidul Social-Democrat a fost scos în afara legii și membrii săi au fost închiși sau au emigrat. La 1 mai 1934, austrofasciștii au impus o nouă constituție („Maiverfassung”) care a cimentat puterea lui Dollfuss, dar la 25 iulie el a fost asasinat în cadrul unei tentative naziste de lovitură de stat. Succesorul său, Kurt Schuschnigg, s-a străduit
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
Comunitatea evreiască din 1938—doar în Viena erau peste 200.000 de evrei—s-a redus la circa 4.500 în timpul celui de al Doilea Război Mondial, circa 65.000 de evrei austrieci fiind uciși în Holocaust iar 130.000 emigrând. Marea majoritate a populației evreiești actuale este formată din imigranți de după război, în special din Europa de Est și din Asia centrală (inclusiv evreii din Buhara). Budismul a fost recunoscut oficial ca religie în Austria în 1983. Conform eurobarometrului din 2005, Deși
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
după Revoluția din Octombrie. În aceeași perioadă, Babel s-a împrietenit cu Ilia Erenburg. În deceniul al treilea a continuat să scrie povestiri care s-au bucurat de un succes deosebit. În 1925, soția lui, Evghenia, a divorțat și a emigrat în Franța. În 1930, Babel a călătorit prin Ucraina și a fost martor la brutalitățile colectivizărilor forțate. După ce Stalin și-a mărit presiunea exercitată asupra culturii sovietice în deceniul al patrulea, și în special după apariția realismului socialist, Babel s-
Isaac Babel () [Corola-website/Science/301025_a_302354]
-
comunistă, în cadrul căruia s-a ocupat de sectorul agriculturii. De la începutul anului 1921 până în 1927 a stat în închisoare 3 ani pe motive politice, cu unele întreruperi. După interzicerea PSMM în 1927 a fost din nou arestat. După eliberare a emigrat în Viena. Din 1930 până în noiembrie 1944 a trăit în Uniunea Sovietică. A lucrat pentru Comintern, dar și la Institutul de Cercetare Agricolă. A supraviețuit războaielor interne de partid - conform unor documente ar fi lucrat și pentru NKVD. A scris
Imre Nagy () [Corola-website/Science/301060_a_302389]
-
Puțini evrei au supraviețuit deportării în Transnistria, iar alții au murit în stepele ucrainene. Reveniți în oraș după reocuparea orașului de către URSS în aprilie 1944, evreii au găsit orașul devastat de război și casele distruse de bombe. Majoritatea lor a emigrat în Israel. Cimitirul a fost vandalizat în timpul celui de-al doilea război mondial și ocazional după proclamarea independenței Ucrainei. S-a construit un zid de piatră în perioada 1980-1990 de către evreii din URSS și din străinătate, dar nu și o
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
de baștină asemeni bătrânului emigrant Adam Țeicu. Idea automobilului Dacia.In urmă cu 70 ani ziarele timișorene informau despre automobilul Dacia de 70000 lei,în ziarul Vestul din 5 iulie 1936, bănățeanul Ion Madincea originar din Ilidia născut la 1900, emigrat în S.U.A., în 1920 ajuns inginer și unul din conducătorii firmei Chrysler vine cu acest proiect mutat mai târziu la Codlea.(după un articol de Vali Corduneanu) 17 martie 2008 22:35 (EET) Istoria acestei localități cât și a zonei
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
forțate,colectivizarea iar apoi duc la desfințarea acestei comune cu peste 700 de ani de atestare. Au fost naționalizate toate familiile deportate și familia timplarului Raica Ion,în urma colectivizării forțate au fost naționalizate toate mijloacele de producție,pămîntul,casele persoanelor emigrate în străinătate fără rude în țară. S-a încercat legarea de C.A.P. a țărânilor și meșteșugarilor lucru nereușit de puterea comunistă odată deposedați de bunuri,arestați,deportați,dați afară din școli pe motive politice sau datorită neagrearii sistemului c
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
C.A.P. a țărânilor și meșteșugarilor lucru nereușit de puterea comunistă odată deposedați de bunuri,arestați,deportați,dați afară din școli pe motive politice sau datorită neagrearii sistemului c.a.p. locuitorii au abandonat localitatea mutindu-se în marile orașe sau emigrind în continuare conform obiceiului această a dus la scăderea populației la ~280 locuitori în 2008. Terenuri agricole,forestiere,zona turistică,spații turistice în vînzare,spații cu destinație economică sau socială,școala clasele I-V,grădiniță, dispensar medical,magazine alimentare și
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
1879 și una evanghelică în 1887. Între timp cea evanghelică a fost preluată de comunitatea baptistă. Istoria recentă a satului urmează o traiectorie urmată de majoritatea satelor de cehi bănățeni: după căderea regimului Ceaușescu, o bună parte dintre locuitori au emigrat, mare parte în Cehia. Dacă în 1991 aici locuiau 800 de oameni, după aproape 10 ani, numărul lor aproape s-a înjumătățit, ajungând la numai 540 de locuitori în anul 2000 și circa 400 în prezent. Sursele principale de venit
Sfânta Elena, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301095_a_302424]
-
reședința), Palazu Mic și Piatra. Se află NW la distanța de 25 kilometri de orașul Constanța. În perioada 2008 - 2012, primarul comunei a fost Valer Iosif Mureșan. Locul în care se afla comuna a fost ocupat inițial de triburile tătare emigrate din Crimeea, stabilite în urmă cu aproximativ 500-550 de ani, perioadă în care localitatea a purtat numele de Karamurat (Murat cel Negru), numele unui conducător tătar. Teritoriul a fost stăpinit de tătari până în anul 1877. În perioada 1873-1883 localitatea a
Comuna Mihail Kogălniceanu, Constanța () [Corola-website/Science/301143_a_302472]
-
locurile de munca agricole sau industriale ale refugiaților greci in Grecia. Acest lucru a determinat perturbații demografice și desproprietărirea aromânilor din Veria, Vedena, Meglenia, și Caterina, în cea mai mare parte crescători de oi. Cu sprijinul autoritaților române, aceștia au emigrat în Dobrogea și au ocupat tocmai locuințele părăsite de către germani. Romii au venit în comuna între 1951 și 1952 din Medgidia. Au fost aduși de un important activist de partid care voia să desființeze o comunitate de hoți și a
Comuna Mihail Kogălniceanu, Constanța () [Corola-website/Science/301143_a_302472]
-
al XIX-lea, populația era majoritar islamică, dar ea s-a retras înspre Turcia în mai multe valuri succesive, începând de după războiul de independență și până în anii 1930, când Mustafa Kemal Ataturk a oferit diverse avantaje turcilor din Balcani care emigrau în republica instaurată de el. Aici și în alte patru localități înconjurătoare au fost colonizați prin 1834 de către un pașă Hasan , arabi originari din Siria, care erau foarte apreciați pentru priceperea lor de a practica agricultura în condiții de secetă
Măgura, Constanța () [Corola-website/Science/301142_a_302471]
-
abandonată, restul așezărilor bucurându-se însă de o oarecare prosperitate. În 1878 Dobrogea este divizată între România și Bulgaria, iar noua frontieră străbătea spațiul locuit de arabi. După această dată, așzările arabe încep să decadă, iar o parte din populație emigrează către Imperiul Otoman. Câteva decenii mai târziu, în 1913, antropologul elvețian menționează că aceste colonii s-au dizolvat și reușește să mai găsească în zonă doar o rămășiță de 14 arabi, toți bărbați. În urma analizelor antropologice, Pittard a concluzionat că
Măgura, Constanța () [Corola-website/Science/301142_a_302471]
-
cimitirul satului cu ocazia aniversarii a 200 de ani de existenta a satului in 1986. Comunitatea germană s-a diminuat constant, suferind un ultim șoc după Revoluția română din 1989, când marea majoritate a etnicilor germani (circa 1.308) au emigrat în Germania. În 1988 a avut loc un cutremur cu epicentrul lângă Buziaș, care a afectat mai multe case din zonă, inclusiv din Bacova. O caracteristică aparte a localității o constituie tradiția viticolă. Încă de la mijlocul secolului XIX, coloniștii germani
Bacova, Timiș () [Corola-website/Science/301336_a_302665]
-
propice viticulturii (dealul Silagiului) și au aplicat cunoștințele aduse din regiunile de baștină unde cultivarea viței de vie constituia o activitate importantă și cu tradiție (germani veniți din regiunea viticolă "Mosel-Saar-Ruwer"). Este de remarcat că spre sfârșitul secolului XIX, coloniști emigrați în America au adus aici specii de viță de vie nobilă (riesling, muscat, burgunder, schiller etc.) într-o perioadă când tipurile de viță de vie nobile erau gelos protejate de țările cu tradiție viticolă. La Bacova aproape fiecare casă avea
Bacova, Timiș () [Corola-website/Science/301336_a_302665]
-
drumul național DN6 care leagă cele două municipii timișene. Are ca vecini Topolovățu Mare la vest, Ictar-Budinț la sud și Chizătău la est. Iosifalău a fost înființat în 1882 de coloniștii germani (șvabi bănățeni). Pe la 1900 mulți dintre aceștia au emigrat în America, în special în statul Dakota de Nord. Comunitatea germană s-a diminuat ulterior, datorită războiului, apoi a deportărilor, pentru a ajunge aproape complet dispărută datorită emigrarărilor în Germania, atât din perioada comunistă dar și de după 1990, când s-
Iosifalău, Timiș () [Corola-website/Science/301370_a_302699]
-
castel care-i poartă și astăzi numele. Majoritatea germană s-a păstrat până la reforma agrară din 1945. În anul 1944, localitatea avea o populație de 4.000 de locuitori, mare lor majoritate germani. După 1989-1991 majoritatea dintre cei rămași au emigrat, locul lor fiind luat de populația română. Conform recensământului din 2011, germanii reprezentau 2,36% din populația Lovrinului. Primarul comunei, Vasile Graur, face parte din PD-L iar viceprimarul din PD-L. Consiliul Local este constituit din 13 consilieri, împărțiți
Comuna Lovrin, Timiș () [Corola-website/Science/301374_a_302703]
-
magazin alimentar, bufet, punct sanitar, grădiniță, famfară germană și o formă a I.A.S. Banloc. Satul a continuat să fie majoritar german până la începutul anilor '90. Germanii au început să plece după al doilea război mondial. Ultimul mare val a emigrat imediat dupa 1990. Biserică Romano-catolică a funcționat până în data de 12 iunie 1991, când un cutremur a transformat-o în ruină. Satul se gaseste într-o zonă cu grad ridicat de seismicitate. În data de 12 iulie a avut loc
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
care au redus temporar numărul de locuitori. Numărul maxim de locuitori l-a atins la sfârșitul secolului XIX, când a atins aproape 1.500 de suflete. După al doilea război mondial, populația germană a scăzut continuu. Ultimul mare val a emigrat în perioada 1990-1992. În prezent localitatea este locuită în proporție de circa 85% de români. teremia mică un sat liniștit
Teremia Mică, Timiș () [Corola-website/Science/301403_a_302732]
-
a purtat până în anul 1901. Până la începutul anilor 70, majoritatea locuitorilor era de origine germană; începând cu anul 1969 s-au așezat în localitate locuitori de etnie ucraineană, care reprezintă în prezent majoritatea locuitorilor acestei localități. Majoritatea etnicilor germani au emigrat în anul 1990 în RFG. Primarul comunei, Vasile Bejera, este membru PNL. Viceprimarul Ioan Boc este membru PD. Consiliul Local este constituit din 11 membri împărțiți astfel: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Știuca se ridică la locuitori, în
Comuna Știuca, Timiș () [Corola-website/Science/301402_a_302731]
-
în special pentru germani, care nu aveau niciun drept politic. Ceaușescu i-a „negociat” pe germanii din România cu Republica Germană. Astfel, în schimbul unei sume în valută, li se permitea să părăsească țara. O parte dintre germanii din Stamora au emigrat pe această cale. Ultimul mare val de emigrări a avut loc imediat după căderea comunismului din România. După acest moment, Stamora a mai rămas „germană” doar cu numele, pentru că populația a devenit în majoritatea covârșitoare, românească. Condițiile economice s-au
Stamora Germană, Timiș () [Corola-website/Science/301398_a_302727]
-
cu familiile de moldoveni instalate în localitate, conflicte care au durat până în anii 1960, când au fost construite blocurile de locuințe pe terenul fostei locații a pompierilor voluntari germani din Variaș, concomitent cu decizia primelor familii de șvabi de a emigra în Republica Federală Germania. În anul 1972, în prezența a 340 de refugiați șvabi din Variaș, a fost întemeiată la Waldkraiburg Asociația Șvabilor din Variaș. Prima întâlnire festivă (Heimattreffen) a șvabilor din Variaș în Republica Federală Germania a avut loc
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]