3,858 matches
-
urmat frânturi de fraze în ebraică, apoi în idiș și după aceea în rusă, totul transformându-se într-un amalgam incoerent de idei disparate. Când Ben Gurion s-a pierdut într-o critică în limba rusă a capitolului din Marea Enciclopedie Sovietică dedicată Statului Israel, pe fața lui Moshe Alon au apărut semnele unei jene crescânde care exprima, probabil, întrebarea "Cum ieșim din această situație neplăcută?". Între timp, vecinul meu din sală, Grunebaum, sesizase și el penibilul situației și începu să
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
eu fiind dornic să cunosc viața latinoamericanilor. Am urmărit cu atenția tot ce era remarcabil pe acolo, o lume atît de apropriată nouă și totuși atît de diferită de lumea europeană. La o masă amicală cu amicul meu Rafael, o enciclopedie ambulantă în materie de orchestre de tot felul, explicațiile lui despre ce și cum stă chestia cu instrumentele muzicale de prin Cuba mi-au făcut capul să-mi vîjîe vreo săptămînă. După ce a susținut o lecție despre instrumentele orchestrelor cubaneze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
puțin la Raluca, s-o ajut, spune salvator Mia. Discutăm pe îndelete, politică, administrație locală, cultură și istorie. Domnul Doagă vorbește foarte calculat, incredibil de informat și extrem de concis. Este o plăcere să-l asculți și, mai ales, este o enciclopedie ambulantă. La cea mai mică intervenție se oprește și așteaptă să spui ce ai de spus. Ascultă atent și reia subiectul numai cînd ceilalți au terminat. Tocmai începuse o poveste despre un bolnav cu probleme de bilă. Pe terasă apare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
No, segñor, do. Poate dos? Sí, sí, do. Dos. Sí, do. Por favor, d-o-s. Sí...dos, reușește să spună cubanezul. Rafael, însă, vorbește clar și te poți înțelege ușor cu el. Nu este un om simplu, este o enciclopedie ambulantă și știe și toaca în cer. Pentru a mai cunoaște cîte ceva despre Cuba, îl invit odată să luăm cina împreună, la "una cena amistosa"*, cum spun spaniolii. Invitația este telefonică și Rafael vrea să afle ce anume restaurant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vremii. două sunt lucrările sale de bază: drama în trei acte intitulată „Moartea voinicului de mâna păcătosului”, București, 1936 și „O dragoste înmormântată”, București 1939. Tema scrierilor sale - viața satului și timpului său. În anul 1940, Lucian Predescu în lucrarea „Enciclopedia Cugetarea”, București, editura Cugetarea, face referiri demne despre autorul la care ne-am referit (p.260). Mihai A. Fălcoianu, tot în Pungești s-a născut la 4 februarie 1884, unde a și urmat cursurile școlii primare. Gimnazul l-a urmat
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
franceza, și că înțelegea chiar și italiana 63. Stăpânirea mai multor limbi i-a facilitat posibilitatea lărgirii, prin lectură, a orizontului cultural, precum și cunoașterea noilor idei europene, dominate de spiritul raționalist, ca și de principiile dreptului natural, răspândite prin scrierile Enciclopediei, ale lui Montesquieu, D'Alembert, Voltaire sau Wolf. Memoriile și scrierile sale politice de mai târziu indică faptul că Balș a fost preocupat, mai mult decât oricare contemporan al său, de cunoașterea trecutului. Lecturile din istoricii antici, din cronografii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
24. 68 Pierre Chaunu, Civilizația Europei în secolul Luminilor, Ed. Meridiane, București, 1986, vol. I, p. 30. 69 Ulrich Im Hof, Les Lumières en Europe, Paris, 1993, p. 15. 70 Jaques Proust, Diderot et l'Encyclopédie, Paris, 1962; Franco Venturi, Enciclopedie, Torino, 1969; Robert Darnton, L'aventure de l'Encyclopédie, Librairie Académique Perrin, Paris, 1992. 71 Werner Bahner, "Aufklärung" als Periodenbegriff der Ideologiegeschichte, în Aufklärung und Französische Revolution. Ein Symposion zur Ideenund Wissenschaftsgeschichte in Oulu 8-10 oct., 1986, Oulu, 1987, p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sângeros" ce l-a definit și-l va defini în veci. Este, însă, revelat mecanismul intim al terorii și se propun corecturi de imagine, fie prin negarea unor acuze, fie prin recurgerea la nuanțări adesea surprinzătoare. Prin 1953, posesorii Marii Enciclopedii Sovietice au primit prin poștă un text despre Marea Bering, odată cu sfatul imperativ să-l lipească tot la litera B, peste articolul dedicat lui Beria. Se încerca aneantizarea unui personaj care, în pofida oricăror astfel de strădanii, nu poate fi scos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un SAS serie de romane polițiste de duzină semnate Gerard de Villiers și manufacturate, se pare, de un grup de "negri" care au ca normă un SAS pe lună și, ca sursă de inspirație, niscaiva ghiduri turistice, ori articole din enciclopedii. Fie că se petrece în Congo, în Rusia, în Turcia, în România, acțiunea se întemeiază pe același șirag de aventuri incredibile, asezonate cu scene sexi și porno... cât cuprinde. Înainte de 1989, ni le oferea Editura "Plon"; circulau pe sub mână și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dintre sinceritate și fariseism? Câți dintre "cântăreții vremurilor noi" au crezut în ceea ce spun? Și dacă, într-adevăr, au avut acest crez, se cuvine să-i privim cu milă, cu înțelegere, cu indignare? A apărut cândva, la noi, o "Mică enciclopedie a transporturilor", carte ce nu se mai găsește pe nicăieri. Exemplarul pe care-l am e rufos de-a binelea și cum l-ai deschis, filele încep să zboare. N-o reeditează nimeni? Între cele două coperți se închide o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
n-au acordat strop de relevanță faptului că tatăl lui Petöfi era sârb și mama, slovacă (nici nu prea știa ungurește). Pe vecinii noștri nu-i deranjează deloc titulatura de "poet național" acordată lui Petöfi; dimpotrivă, au promovat-o în enciclopedii ("Goodreads" ș.a.) alături de alte formulări "vinovate" imputate receptării lui Eminescu: "poet naționalist" ("Dictionary Fairlex"), "poet patriot" ("Nation Master"), "instituție națională" (IMDb-meitschi). Cultul pentru poetul mort în floarea vârstei nu-l consideră nimeni exagerat, de vreme ce la Budapesta sunt 11 străzi Petöfi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Parabole. Istorioare. Fabule. Ghicitori. Leacuri pentru om și pentru animalele de pe lângă casă. Tratamente naturiste cu rouă de pe flori, cu humă, cu lutișor negru, cu unsori din anumite plante și flori. Mă rog, câte-n lună și-n stele! Era o enciclopedie ambulantă, întrebată, căutată, ascultată, cum nu găseai în șapte sate de pe Valea Moldovei. Au dorit-o și pețit-o mai mulți pretendenți, până târziu, pe la mijlocul vieții. Erau am aflat de la mama oameni avuți, chiaburi și văduvoi. Dintre ei, cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lucrarea în fața împăratului, cum fusese învoiala dintru început, atât cât s-a priceput. Iar eu n-am să vi le pot înfățișa și explica pe toate, fiindcă, măi nepoate, mi-ar trebui cel puțin 50 de tomuri groase, cât ultima enciclopedie britanică. De aceea, cred mai nimerit să vă relatez sumar doar trei dintre opere și mai cu seamă pe ultima, care-a câștigat concursul. Trebuie să vă spun dintru început, că toți, înafară de ultimul, care-au îndrăznit și i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în stânga, două ușițe în perete închideau o debara interioară. În sufragerie, pe peretele dinspre miază-noapte, se aflau, de sus până jos, rafturi. Rafturi ticsite cu cărți. Cele mai multe erau noi. În românește. Dar și în polonă, germană, franceză, engleză. Erau dicționare. Enciclopedii. Literatură beletristică. Istorie. Geografie. Memorii. Mi-au sărit în ochi nume diferite. Churchill, de Gaulle, Gorbaciov. Soljenițîn. Mircea Eliade. Paul Sartre. Cinkiz Aitmatov... Lângă peretele opus, spre miază-zi, trona o dormeză dublă, cu ladă la capăt, cu o lampă electrică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
tehnică, adică 18 domenii de activitate. Au urmat alte colaborări la câteva lucrări de aceeași factură, începând, în 1990, cu indicele bibliografic pentru revista de cultură "Pagini bucovinene" (1982-1989) și culminând cu monumentala lucrare a lui Emil Satco, în 2004, Enciclopedia Bucovinei (Editura Princeps Edit, Iași, vol. I, 693 p. Și vol. II, 767 p.), la realizarea căreia între cei doi "colaboratori principali" îl aflăm pe Eugen Dimitriu și Erich Beck, ceea ce, pentru bădia însemna o mare cinste, de-a fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
literele A-F, ediție critică, introducere, repere biobibliografice, indice Botanica, indice capitole publicate antum/postum, text stabilit, indice informatori și bibliografie de Aura Brădățan, Editura Mușatinii, Suceava, 2008, 699 p.; celelalte două volume masive aflându-se sub tipar). Această "adevărată enciclopedie populară" care interesează deopotrivă pe etnografi, lingviști, istorici, filologi, etimologi, dialectologi, medici, farmaciști, botaniști, naturaliști, filosofi, preoți etc. se dovedește a fi o monografie imensă, fără egal, prin semnificația ei bogată, în cultura universală. Preocupările bădiei Eugen Dimitriu, basarabeanul pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
după relațiile fructuoase cu istoricul Teodor Bălan și inginerul George Taras Seghedin, mai multe cunoștințe și prieteni la Suceava. Printre ei este și istoricul literar, cărturarul și bibliograful Emil Satco de la Biblioteca Bucovinei "I. G. Sbiera", autorul recentei și valoroasei Enciclopedii a Bucovinei (vol. I-II, 2004), care-l are printre colaboratorii externi tocmai pe Erich Beck. Cu Emil Satco, declară Erich Beck are "o relație deosebită", fiindcă, zice el, "bibliograful Satco este un partener deosebit", în vreme ce "din păcate, celelalte instituții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
străinătate. Dintre volumele publicate, menționăm: Etnopsihologie (Editura Universității de Vest, 2000); O călătorie alături de "celălalt". Studii de psihologie socială (Editura Universității de Vest, 2002); Mentalitate și societate. Cartografii ale imaginarului identitar din Banatul contemporan (Editura Universității de Vest, 2003/2006); Enciclopedie de psihosociologie (coautor, Editura Economică, 2003); Inițiativă privată și dezvoltare regională (coautor, Editura Brumar, 2004); Barometrul spiritului antreprenorial. Regiunea Vest a României (coautor, Editura Brumar, 2005); Vocabular pentru societăți plurale (coautor, Editura Polirom, 2005); Psihologia interculturală. Impactul determinărilor culturale asupra
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
referindu se la unicitatea individului, iar a doua punînd accent pe legătura și relația cu "celălalt". Tema sinelui interdependent/ independent a fost introdusă în literatura de specialitate din România și de sintezele lui P. Iluț (2001, pp. 86-92), iar recenta Enciclopedie de psihosociologie (2003) evocă, fie și numai indirect, variabilitatea culturală a sinelui (Iluț, 2003, pp. 327-331). Putem sintetiza principalele caracteristici ale structurii interdependenței și independenței din tabelul 1. Se presupune că indivizii din orice cultură pot avea o structură psihică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este profesor la Facultatea de Asistență Socială și Sociologie, Universitatea "Petre Andrei" din Iași. Domenii de interes: sociologia comunităților, managementul proiectelor de dezvoltare și de intervenție, sociologia politică (partidele politice), asigurarea calității în învățământ. A publicat numeroase articole științifice în enciclopedii, volume colective și publicații de specialitate, în țară și în străinătate. Volume de autor: Sociologia comunității (2009); Inerție socială în spațiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcțională a comunităților (2014). Andrei ȚĂRANU (n. 1969) este conferențiar doctor la Facultatea deștiințe
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Învătământului În Rusia și a determinat mari reforme În Învătământul superior. Și În timpuri mai apropiate se mai văd urme moldave În centre de Învățământ, În așezăminte culturale din multe orașe ale Ucrainei. După opinia lui Ion Popescu - o eventuală enciclopedie consacrată personalităților reprezentative ale comunității românești din Ucraina ar cuprinde câteva volume. Sub apăsătoarea politică discriminatorie a regimului țarist, românii din Ucraina, din zonele Podoliei, Galiției și Pocuției , au fost asimilați. Supraviețiesc Încă românii din Transnistria, sudul Bucovinei, regiunile Transcarpatia
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
devotat"3. Note 1 Arhiva MAE, Fond Dosare personale, dosar 77/ P16, nepaginat, dosarul personal al lui Emanoil Porumbaru. 2 Ion Mamina, Ion Bulei, Guverne și guvernanți (1866-1916), Editura Silex, București, 1994, p. 228. 3 Stelian Neagoe, Oameni politici români. Enciclopedie, Editura Machiavelli, București, 2007, p. 594. În aceeași colecție au apărut (selectiv): Cazul Wallenberg, Jacques Derogy Chestiunea Dunării, Nicolae Iorga Din istoria diplomației europene, Leonid Boicu Diplomatul, Jules Cambon Emigrația română din lumea anglo-saxonă, Valeriu Florin Dobrinescu Franța și Principatele
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
3. Etapa clasică (1890-1960) / 36 1.3.1. Alfred Luis Kroeber: fluctuațiile modei vestimentare / 38 1.3.2. John Carl Flügel: psihologia hainelor și atitudinile ambivalente / 44 1.3.3. Ruth F. Benedict și Edward Sapir: moda și vestimentația în enciclopediile secolului XX / 46 1.3.4. Contribuția lui Georg Simmel la fundamentarea sociologiei modei / 48 1.4. Perioada fondatorilor (1960-1990) / 49 1.5. Perioada contemporană (după 1990) / 53 1.6. Analiza științifică a modei în România / 56 1.7. Precizări
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
comunicării nonverbale (S. Chelcea, L. Ivan și A. Chelcea, 2005; L. Ivan, 2009) și rolului vestimentație în viața socială (A.-S. Ionescu, 2006; A. Bălășescu, 2007/2008), precum și proiectul cercetătorilor de la Fashion Institute of Technology (New York), concretizat prin editarea unei enciclopedii în trei volume, Encyclopedia of clothing and fashion (2005), au încurajat abordarea acestui subiect în cadrul studiului de față. Următorul pas în logica acestei cărți a constat în legitimarea științifică a obiectului de studiu: fenomenul modei vestimentare. Prima tendință a fost
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
anilor '30 ai secolului trecut, tema cunoaște câteva interpretări științifice semnate de psihologul britanic John Carl Flügel (1884-1955) în The Psychology of Clothing (1930) și propuse unor emisiuni radiofonice moderate de autor în aceeași perioadă (M. Carter, 2003, 85). Totodată, enciclopediile și dicționarele de antropologie ale vremii listau, printre cuvintele intrări, conceptul de "modă". Encyclopedia of Social Science, editată în 1931, conține două articole demne de semnalat în discuția de față: "Fashion" (1931) aparținând lingvistului și antropologului Edward Sapir (1884- 1939
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]