2,337 matches
-
la un montaj complicat, de unde, în opinia lui Rapetti, derivă și eteroclitul, structura compozită, sedimentară a picturilor lui Moreau. Acestui ansamblu realizat pe baza laboratorului de creație i se adaugă aluziile, citatele cele mai diverse, o parte menționate anterior. "Acumularea enunțărilor de subiecte posibile, de crochiuri, copii, desene după publicațiile cele mai diverse de relatări de călătorie ilustrate până la planșele obținute din atlasele zoologice studii după modelul viu, amintiri de peisaje servesc unei arte compozite și cu atât mai derutantă cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
expresie sunt interzise, fac excepție cele à la Leonardo da Vinci, Michelangelo. De asemenea, sunt acceptate interpretările teogoniilor orientale, însă nu și cele ale raselor galbene, straniu rasism estetic! Acest regulament de ordine interioară nu a fost ținut cu strictețea enunțării sale, el reprezintă, mai degrabă, un program, o opțiune estetică configurând cadrul formal al unei arte simboliste. Salonul rozacrucian a reușit să adune printre expozanți printre cei mai importanți pictori simboliști ai vremii, din Franța și Belgia în special, dar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din realizarea interviurilor sînt adesea discutabile din perspectiva validității și fidelității. Acuratețea datelor calitative depinde în mare măsură de caracteristicile și experiența intervievatorului, de puterea sa de a-și păstra obiectivitatea, de a nu insera întrebări care să „ghideze” spre enunțarea anumitor răspunsuri etc. Totodată, generalizările sînt dificil de realizat și trebuie lansate cu prudență în cazul datelor calitative. 3.4.3.Metode și tehnici centrate pe relațiile din cadrul unui grup: tehnicile sociometrice Tehnicile sociometrice au ca scop studiul modelelor de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
autor Dumitru Almaș), a XI-a (semnat de același Dumitru Almaș), respectiv pentru clasa a XII-a (autor Constantin Daicoviciu). Manualul aferent clasei a IV-a, purtând auctoriatul aceluiași Dumitru Almaș, a rupt unitatea nominală, numindu-se Istoria Patriei. După enunțarea celebrelor "teze din iulie" 1971 ale noului secretar de partid, Nicolae Ceaușescu, garnitura manualelor de istorie a fost din nou înlocuită. Singurul care a supreviețuit procesului de actualizare ideologică a fost Istoria Patriei, manual care și-a păstrat titlul intact
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doctrinară cu privire la patriotism și naționalitate. Legatarul de facto al părintelui Revoluției bolșevice, I.S. Stalin, prezintă aceeași ambiguitate structurală față de naționalism ca și Lenin. Înfierat mai întâi ca factor de dezbinare a solidarității proletare, "principiul naționalității" va fi ulterior reabilitat prin enunțarea tezei "socialismului într-o singură țară" care a pavat drumul către naționalismul bolșevic din anii '30. Povestea acestei tranziții îl are ca protagonist central pe cel ce avea să devină liderul de necontestat al unei superputeri mondiale. Curios, cariera politică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la retragerea legiunilor și a păturii stăpânitoare din timpul domniei lui Aurelian, populația a rămas pe loc, atât la orașe cât și mai ales la sat" (Roller, 1952, p. 50). Centrul de greutate al demonstrației permanenței românești se mută de pe enunțarea ritualică a continuității pe accentuarea caracterului de clasă al acesteia. Astfel, "au părăsit Dacia numai oficialitățile, funcționarii, armata, marii negustori și marii proprietari de sclavi. Cei care se ocupau cu agricultura erau legați de pământ" (Roller, 1952, p. 48). Manualul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a maselor" (Ceaușescu, 1971, p. 9). În fapt, propunerile au precipitat declanșarea unei "revoluții culturale" după modelul asiatic, al cărei efect a fost re-stalinizarea politică. Cultul personalității a fost consecința directă a acestei regrupări ideologice în jurul liderului suprem. Imediat după enunțarea tezelor din iulie, frontul cultural care înregimenta intelectualii partinici a percutat: în 1973 vede lumina tiparului volumul Omagiu Tovarășului Nicolae Ceaușescu, Secretar general al Partidului Comunist Roman, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, apărut la Editura Politică. Această
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Patriei, reeditat anual începând din 1957 până în 1989, reprezintă o oglindă fidelă în care se reflectă oscilațiile ideologice ale regimului. Continuitatea neîntreruptă a acestuia permite localizarea cu maximă precizie a genezei și diseminării în masă a cultului personalității ceaușiste. Înainte de enunțarea tezelor din iulie 1971, portretistica ceaușistă nu era o realitate iconografică în manualele școlare românești. Spre exemplu, în ediția din 1969, Lenin era figura referențială înspre care era canalizată întreaga venerație intelectuală și politică. Portretul său, în format mare, acoperă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unui același enunț care devine astfel un enunț complex”: „Cine ești tu?” fu cea dintâi cugetare care-i veni în minte. Termenii implicați în relația de incidență sunt enunțuri, cu grade diferite de autonomie, care se articulează în limitele unității enunțării. Primul termen, expresie a unui plan primar al comunicării, element pasiv, constituie baza enunțării și este indispensabil ca atare autonomiei și integrării enunțului complex. Cel de-al doilea termen, factor activ în dezvoltarea relației de incidență, expresie a unui plan
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dintâi cugetare care-i veni în minte. Termenii implicați în relația de incidență sunt enunțuri, cu grade diferite de autonomie, care se articulează în limitele unității enunțării. Primul termen, expresie a unui plan primar al comunicării, element pasiv, constituie baza enunțării și este indispensabil ca atare autonomiei și integrării enunțului complex. Cel de-al doilea termen, factor activ în dezvoltarea relației de incidență, expresie a unui plan secund al comunicării, poate lipsi, fără consecințe asupra enunțului primar. Absența lui determină doar
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
este chiar acel vrăbete grăsun...”, sau caracterul subordonator al conjuncțiilor căci, că, fiindcă: „Ferice de părinții care l-au născut, că bun suflet de om este, n-am ce zice.” Topica fixează caracter de incident enunțului sintactic - expresie a planului enunțării - într-un text lingvistic, organizat în stil direct. „ - Nu mai vrei să taci din gură, cauți ceartă! Zise el.” I. 7 Relația explicativă „Raportul sintactic explicativ a apărut pe terenul limbii române dintr-o structură «inițială» cu raport sintactic de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
realizarea a poziției obiectului direct ca propoziție conjuncțională (Profesorii consideră / cred că el este inteligent., Părinții vor / doresc ca el să fie medic.). Prin reorganizare și elipsă în locul unei structuri bipropoziționale, apare o construcție „condensată”, cu un singur predicat al enunțării, verbele în discuție atașându-și o determinare exterioară, care provine din componența sintactică a subordonatei (Profesorii îl consideră / îl cred inteligent., Părinții îl vor / îl doresc medic.). „Complementul predicativ al obiectului, funcție cerută de un centru verbal atributiv, noncopulativ, reprezintă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pagină) - Raportul dintre obiecte (proporții) - Forma, caracterul obiectelor - Redarea spațiului și a volumului - Raport valoric II. PROBĂ DE CREATIVITATE O compoziție pe o temă dată, executată în culoare sau volum (la alegerea candidatului). CULOARE: O compoziție cu personaje și cu enunțarea unei probleme de culoare - tehnica, culori de apă. VOLUM - compoziție ronde - bosse, cu personaje - modelaj în lut. Timp de lucru: 5 ore Criterii de apreciere: a) - unitatea compoziției și încadrarea în subiect; ... - rezolvarea problemei de culoare enunțată; - notă personală, originalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
pagină) Raportul dintre obiecte (proporții) Forma, caracterul obiectelor Redarea spațiului ��i a volumului Raport valoric B. PROBĂ DE CREATIVITATE O compoziție pe o temă dată, executată în culoare sau volum (la alegerea candidatului). CULOARE: O compoziție cu personaje și cu enunțarea unei probleme de culoare - tehnica, culori de apă. VOLUM - compoziție ronde - bosse, cu personaje - modelaj în lut. - timp de lucru 5 ore Criterii de apreciere: a)- unitatea compoziției și încadrarea în subiect; - rezolvarea problemei de culoare enunțată; - notă personală, originalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217158_a_218487]
-
care se comunică stadiul în care va ajunge problema ca urmare a derulării proiectului; ... e) "Obiectivele proiectului" - constituie rezultatele scontate care trebuie obținute în efortul de atingere a scopului proiectului. În acest sens va trebui să se țină seama la enunțarea obiectivelor ca acestea să nu se confunde cu activitățile. Pentru ca un obiectiv să fie corect definit acesta trebuie să fie specific, măsurabil, abordabil, realist, încadrabil în timp; ... f) "Activitățile proiectului" - reprezintă metodele de atingere a fiecărui obiectiv. În această rubrică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263122_a_264451]
-
f) "Activitățile proiectului" - reprezintă metodele de atingere a fiecărui obiectiv. În această rubrică se va completa în detaliu cum urmează să fie pus în practică proiectul și ce se va face pentru atingerea obiectivelor acestuia. Rubrica va fi completată prin enunțarea activităților, încadrarea acestora în secvențe de timp (pe luni, săptămâni sau zile, în funcție de durata proiectului) și specificarea responsabilului fiecărei activități; ... g) "Grupul-țintă și beneficiarii" - reprezintă persoanele sau grupul de persoane cărora li se adresează proiectul și care vor avea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263122_a_264451]
-
care se comunică stadiul în care va ajunge problema ca urmare a derulării proiectului; ... e) "Obiectivele proiectului" - constituie rezultatele scontate care trebuie obținute în efortul de atingere a scopului proiectului. În acest sens va trebui să se țină seama la enunțarea obiectivelor ca acestea să nu se confunde cu activitățile. Pentru ca un obiectiv să fie corect definit acesta trebuie să fie specific, măsurabil, abordabil, realist, încadrabil în timp; ... f) "Activitățile proiectului" - reprezintă metodele de atingere a fiecărui obiectiv. În această rubrică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262178_a_263507]
-
f) "Activitățile proiectului" - reprezintă metodele de atingere a fiecărui obiectiv. În această rubrică se va completa în detaliu cum urmează să fie pus în practică proiectul și ce se va face pentru atingerea obiectivelor acestuia. Rubrica va fi completată prin enunțarea activităților, încadrarea acestora în secvențe de timp (pe luni, săptămâni sau zile, în funcție de durata proiectului) și specificarea responsabilului fiecărei activități; ... g) "Grupul-țintă și beneficiarii" - reprezintă persoanele sau grupul de persoane cărora li se adresează proiectul și care vor avea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262178_a_263507]
-
Cameră și de CSIPPC a) Audit statutar / audit financiar ... i) Contractul nr. ... având ca obiect auditul statutar/financiar al situațiilor financiare anuale individuale/consolidate la 31 decembrie 201x ale clientului S.C. ...... . ... 1.1. Obiectivele abordate de auditorul financiar sunt: [urmează enunțarea obiectivelor abordate de auditorul financiar, selectate pentru a fi urmărite cu ocazia inspecției calității activității, la cap. I "Cunoașterea ariei de cuprindere a contractelor"] 1.2. Obiectivele neabordate/ insuficient documentate de către auditorul financiar se referă la: [urmează enunțarea obiectivelor neabordate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273745_a_275074]
-
sunt: [urmează enunțarea obiectivelor abordate de auditorul financiar, selectate pentru a fi urmărite cu ocazia inspecției calității activității, la cap. I "Cunoașterea ariei de cuprindere a contractelor"] 1.2. Obiectivele neabordate/ insuficient documentate de către auditorul financiar se referă la: [urmează enunțarea obiectivelor neabordate/insuficient documentate de către auditorul financiar, selectate pentru a fi urmărite cu ocazia inspecției calității activității, la cap. I "Cunoașterea ariei de cuprindere a contractelor"] ii) Contractul nr. ... având ca obiect auditul statutar/financiar al situațiilor financiare anuale individuale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273745_a_275074]
-
decembrie 20xx ale clientului S.C. ...... . ... b) Auditul situațiilor financiare întocmite în conformitate cu cadrele generale cu scop special ISA 800 ... Contractul nr. ... având ca obiect auditul cu scop special desfășurat pentru clientul S.C. ...... . 1.1. Obiectivele abordate de auditorul financiar sunt: [urmează enunțarea obiectivelor abordate de auditorul financiar, selectate pentru a fi urmărite cu ocazia inspecției calității activității, la cap. I "Cunoașterea ariei de cuprindere a contractelor"] 1.2. Obiectivele neabordate/ insuficient documentate de auditorul financiar sunt: [urmează enunțarea obiectivelor neabordate/ insuficient documentate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273745_a_275074]
-
auditorul financiar sunt: [urmează enunțarea obiectivelor abordate de auditorul financiar, selectate pentru a fi urmărite cu ocazia inspecției calității activității, la cap. I "Cunoașterea ariei de cuprindere a contractelor"] 1.2. Obiectivele neabordate/ insuficient documentate de auditorul financiar sunt: [urmează enunțarea obiectivelor neabordate/ insuficient documentate de către auditorul financiar, selectate pentru a fi urmărite cu ocazia inspecției calității activității, la cap. I "Cunoașterea ariei de cuprindere a contractelor"] În continuare se tratează, în mod similar, și celelalte categorii de misiuni care au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273745_a_275074]
-
în calculul procentajului obținut ca urmare a inspecției, conform art. 33, alin. (1) din Normele privind revizuirea calității activității de audit financiar și a altor activități desfășurate de auditorii financiari. 2.1. Obiectivele și condițiile îndeplinite de auditorul financiar: [urmează enunțarea obiectivelor îndeplinite de auditorul financiar, selectate pentru a fi urmărite cu ocazia inspecției calității activității, la cap. II " Verificarea conformității activității desfășurate de auditorii financiari cu datele înscrise în cererea/declarația pentru obținerea autorizației de exercitare a profesiei, corectitudinea raportării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273745_a_275074]
-
privind asigurarea pentru risc profesional. 2.1.5. Auditorul financiar a depus declarația de auditor financiar activ la data de ...... 201x și are viza pentru anul 201x în legitimația de auditor financiar. 2.2. Obiective neîndeplinite de către auditorul financiar [urmează enunțarea obiectivelor neîndeplinite de auditorul financiar, selectate pentru a fi urmărite cu ocazia inspecției calității activității, la cap. II " Verificarea conformității activității desfășurate de auditorii financiari cu datele înscrise în cererea/declarația pentru obținerea autorizației de exercitare a profesiei, corectitudinea raportării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273745_a_275074]
-
în calculul procentajului obținut ca urmare a inspecției., conform art. 33, alin 1 din Normele privind revizuirea calității activității de audit financiar și a altor activități desfășurate de auditorii financiari. 3.1. Obiectivele și condițiile îndeplinite de auditorul financiar: [urmează enunțarea obiectivelor îndeplinite de auditorul financiar, selectate pentru a fi urmărite cu ocazia inspecției calității activității, la cap. III " Modul de respectare a obligațiilor cu privire la pregătirea continuă a auditorilor financiari, precum și la frecventarea cursurilor suplimentare de către auditorii financiari monitorizați, care au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273745_a_275074]