16,546 matches
-
caracterelor și societății, a pasiunilor și ideilor este un exercițiu, o tehnică a lucidității. Măsură și Ťesprit de finesseť, atenție la obiect, captarea și selectarea realului divers într-o ordine rațională sunt trăsăturile caracteristice ale artei lui portretistice și ale eseurilor lui. Discipolul acesta al lui Alain este, în fond, ca și maestrul său, un moralist." (p. 202). Iar modelele declarate ale autorului nostru (Paul Zarifopol și G. Călinescu îndeosebi, pentru care are un adevărat cult) reconfirmă formația sa culturală și
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
din care poate, bineînțeles, să decurgă un gest, o acțiune, violentă sau nu, dar esențial dramatică e dialectica actului de conștiință" (pp. 177-178). Trăgând linie și adunând, autorul are mai degrabă preferințe decât idiosincrazii, terenul pe care se mișcă, al eseului, favorizând expunerea și marcarea celor dintâi. Dacă un cronicar are a se confrunta și cu rebuturi textuale ce se cer spulberate, cu produse toxice în câmpul literar, eseistul beneficiază de o totală libertate a opțiunilor artistice, de o detentă mult
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
lungă și prea tehnicistă descripție a picturilor de la Biserica Domnești din Curtea-de-Argeș, Alexandru Paleologu trece parcă fără efort, cu o mobilitate asociativă și reflexivă ce dă, și ea, farmecul volumului. Acesta e în mod vizibil unul compozit și inegal, reunind eseuri în toată regula și articole scurte, ocazionale, provocând însă constant cititorul, ținându-l în priză, extrăgându-l din acel confort intellectuel în care s-a instalat prematur. O serie de sintagme în limbajul de lemn al unei anumite epoci deranjează
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
adică de la capitolele dedicate nimănui altcuiva decât lui Mateiu Caragiale, ne vom lămuri întrucâtva. Fiindcă, din cele aproape 350 de pagini ale cărții, spațiul cuprins între 102 și 176 e - cu o metaforă un pic riscată - concesionat nuvelei Remember. Două eseuri întinse care nu trasează cu adevărat o interpretare cu premise și concluzii, care nu refac traseul mistic sau biografic al straniului Aubrey de Vere, ci doar extind, pe câteva coordonate simbolice, mostre de text matein. Mostre, altminteri, după cum știm, lapidare
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
în stare. Și nu am în vedere unul oarecare, ci unul din familia de esteți în care Mateiu însuși s-a înscris prin poză, iar invertitul său personaj, prin natură. Ca și Remember (așa cum e înțeles în optica simbolică din eseul lui Cornel Mihai Ionescu), Hermă pentru Aubrey de Vere (eseul în care defazajul e postulat) are trăsăturile unei proze fără început cronologic și fără final determinabil. Luați repede, n-am putea rezuma intențiile argumentative ale atât de elaboratelor studii, necum
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
unul din familia de esteți în care Mateiu însuși s-a înscris prin poză, iar invertitul său personaj, prin natură. Ca și Remember (așa cum e înțeles în optica simbolică din eseul lui Cornel Mihai Ionescu), Hermă pentru Aubrey de Vere (eseul în care defazajul e postulat) are trăsăturile unei proze fără început cronologic și fără final determinabil. Luați repede, n-am putea rezuma intențiile argumentative ale atât de elaboratelor studii, necum eventuale traiecte. Dificil în grad maxim, limbajul vrea să acopere
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
capătul acestei descifrări deloc facile, timpul pentru câteva răspunsuri. De ce, dintre atâtea studii cuprinse în cartea nu demult reeditată a lui Cornel Mihai Ionescu, l-am ales - pentru o chirurigie textuală aplicată - tocmai pe acesta? De ce am trecut cu vederea eseurile axate pe dihotomiile cantemirești, pe teiul sofianic eminescian? De ce nu l-am preferat pe Emil Botta, pe Borges sau pe meridionalul Seferis? Din mai multe motive, bineînțeles, dintre care cel mai convenabil mi se pare o anume afinitate imediată. L-
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
pot aluneca extrem de ușor în panta exhibițiilor didactice. Scoase din contextul lor funciarmente erudit, multe dintre căutările de aici devin - rezumativ și simplificator - surse fertile și populare de comentarii pentru liceu. Ceea ce ar fi de neconceput, să zicem, în cazul eseurilor lui Alexandru Paleologu. Reluând, în cronica mea, un titlu al lui Antoine Compagnon - cum de altfel Cornel Mihai Ionescu reia unul aparținându-i lui Gérard Genette - mă văd nevoit să admit și concluzia criticului francez. Palimpseste e o carte de
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
chiar fără urmări pentru scriitorii pe care acești critici au mizat, făcându-le cândva faima. Să vedem cazul lui Nicolae Breban. A scris enorm, torențial, în perioada post-decembristă, o trilogie, o tetralogie, patru volume de memorii, mai multe volume de eseuri, și încă altele, dar cu ecouri din ce în ce mai puține în opinia critică. Au apărut în ultimii ani despre Breban, ce e drept, două cărți, a lui Marian Victor Buciu și a Laurei Pavel, substanțiale, docte,dar cărțile lui Breban însuși nu
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
anii săi târzii, pentru a-i face cunoscută opera filozofică în Occident, ți-nând conferințe la universități din Germania și propunând traduceri. Ideea despre care spuneam înainte că îl urmărește pe Nicolae Breban cam în toate cărțile, în romane și în eseuri, ar putea fi astfel rezumată: există un război nord contra sud în cultura românească, o confruntare perpetuă de mentalități și concepții vizibilă în toate și deloc în ultimul rând în literatură. O confruntare pe care Breban nu doar o constată
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
trimiteri la acel Ur-fascism din care s-au desprins atâtea din formulele criminale de stânga ce populează lumea ultimelor decenii. Faptul c-a existat o reală hibridizare barocă fascism-comunism poate fi lesne documentat (așa cum a făcut, strălucit, Vladimir Tismăneanu în eseurile din Spectrele Europei Centrale și Ghilotina de scrum, apărute la Editura Polirom, urmat, apoi, de un substanțial comentariu pe aceeași temă al lui Caius Dobrescu). Această veritabilă construcție maladiv-arborescentă, în care se întâlnesc resentimentarismul social cu aspirațiile convertirii unor trăsături
Un furt by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8745_a_10070]
-
de specialitate. Încadrate de o introducere (Il fedele interprete di un secolo șInterpretul fidel al unui secolț) și un epilog (Il corpo del poeta, ovvero l�agonia trasfigurata del Novecento șTrupul poetului sau agonia trasfigurată a secolului XXȚ), cele patru eseuri tratează tot atâtea fațete ale personalității intelectuale a scriitorului florentin, completând un portret care adesea este conturat doar prin prisma operelor celebre ale sale, Il crepuscolo dei filosofi (Apusul filosofilor, 1906), Un uomo finito (Un om terminat, 1912), Storia di
Note pentru un portret by Roxana Utale () [Corola-journal/Journalistic/8768_a_10093]
-
să rețin cîteva din imaginile prin care presa germană a încercat să-și introducă și familiarizeze cititorii cu opera și universul real și imaginar al scriitorului Mircea Cărtărescu. Ocazia mi-a oferit-o recenta apariție în traducere germană a unor eseuri semnate de scriitorul român, sub titlul Europa are forma creierului meu, editată în germană de Academia Schloss Solitude. Important mi se pare că atît apariția, în sfîrșit, a primului volum din trilogia Orbitor, sub titlul Die Wissenden ("Știutorii", tradus de
Mircea Cărtărescu în presa germană by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8770_a_10095]
-
sa manieristă îl catapultează pe Mircea Cărtărescu în vîrful potențialului creativității literare europene" - constată și "Neue Zürcher Zeitung", ziarul elvețian fiind unul din cele mai sensibile seismografe ale tectonicii estetice și intelectuale din estul și sud-estul continentului. Epilogul volumului de eseuri Europa are forma creierului meu este expresia unei emoționante gratitudini, prin sinceritate și stil, adresată Academiei Schloss Solitude, "utopie, paradis" în care Mircea Cărtărescu a reușit să termine trilogia Orbitor, un paradis în care au adăstat și alți scriitori români
Mircea Cărtărescu în presa germană by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8770_a_10095]
-
au adăstat și alți scriitori români: Nora Iuga, T. O. Bobe, Daniel Vighi, Rodica Drăghincescu, fiecare plecînd de acolo, cu o carte scrisă. Mircea Cărtărescu a plecat cu două: ultimul volum, terminat, al trilogiei sale și acest proaspăt volum de eseuri, lansat nu demult în prezența autorului la Litteraturhaus din Stuttgart. Recitind epilogul proaspăt editatului volum (traducerea germană a textelor este semnată de Ernest Wichner, Gerhard Csejka, Edward Kanterian și Ewa Ruth Wemme), am regăsit memorabil formulat de Mircea Cărtărescu "oful
Mircea Cărtărescu în presa germană by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8770_a_10095]
-
de umplut un gol; nu sunt nici rezultatul/rodul vreunui context de emulație lirică sau intelectuală, a vreunei trufii concurențiale. Ele sunt dovezi ale unei adevărate pasiuni concurențiale și dorințe de depășire." În fine, Cronicarul s-a oprit asupra remarcabilului eseu semnat de Ion Papuc, intitulat "Eminescu dinspre viitor", o meditație pe marginea posterității poetului. Redăm un scurt fragment: Vom înțelege mai bine dilema în capcana căreia se află prins poetul dacă ne vom aminti, așa cum s-a imaginat, că, îndată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
apoi prin UFD, ca vicepreședinte. În prezent e profesor la SNSPA, iar politic pare disponibil. Deși nu și-a propus să scrie o istorie a tehnicilor de propagandă și nici una a manipulării universale, Bogdan Teodorescu procedează cronologic în amplul său eseu Cinci milenii de manipulare, pe care l-am citit cînd cu interes, cînd cu plăcere. Fostul redactor-șef al Tineramei pornește de la tehnicile de manipulare din Egiptul antic, identificînd aici inventarea imaginii liderului, la scurt timp după apariția statalității egiptene
Manipularea universală după Bogdan Teodorescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8799_a_10124]
-
interes, cînd cu plăcere. Fostul redactor-șef al Tineramei pornește de la tehnicile de manipulare din Egiptul antic, identificînd aici inventarea imaginii liderului, la scurt timp după apariția statalității egiptene, pentru a ajunge pînă în zilele noastre. Autorul a preferat libertățile eseului din, aparent, două motive. Cel dintîi este că în acest fel poate trece cu ușurință dintr-o epocă în alta, cu generalizări pertinente, păstrînd astfel controlul asupra interesului cititorului. Cel de-al doilea ține de scrupulele științifice ale dlui Teodorescu
Manipularea universală după Bogdan Teodorescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8799_a_10124]
-
Pe măsură ce devenim mai neîncrezători și, la prima vedere, mai greu de manipulat, tehnicile prin care suntem manevrați au devenit și ele mai sofisticate, uneori mai discrete, dar fără a-și fi pierdut eficiența de masă. Reconfortant, pînă la un punct eseul lui Bogdan Teodorescu, își ajută cititorii să se simtă preveniți, dar pe de altă parte autorul e sceptic că această Cutie a Pandorei deschisă cu 5000 de ani în urmă va mai putea fi închisă vreodată. Să fie acesta un
Manipularea universală după Bogdan Teodorescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8799_a_10124]
-
înscrisuri epigrafice, dar chiar și în epitafurile din catedrale, cuvântul honor e nelipsit în sintagme ca onoarea Spaniei, onoarea Catalunyei, onoarea națiunii. Onoarea și recursul la onoare sunt poate expresiile cele mai frecvente prin care se manifestă patriotismul spaniol. În eseul amintit, din 1930, Salvador de Madariaga afirmă că patria e una din componentele lumii pasionale a spaniolului. Care, însă, e gata mai curând să moară pentru patrie decât să trăiască pentru ea. Ceea ce ar explica, după Madariaga, disproporția între "valoarea
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
capăt. Mai mult decît idei noi, avem nevoie de caractere, de oameni capabili să urce, spre luminiș, poteca ideilor vechi pentru că perene. Să vorbim, dacă trebuie, să scriem, dacă trebuie, să tăcem, dacă trebuie. Dar să nu uităm. Studiile și eseurile acestei cărți sînt o invitație la rezistență și luciditate. Uneori mă gîndesc că și eu, și adversarii mei de stînga din România lăudăm ceea ce ne lipsește: eu credința vechilor răsăriteni, ei erudiția occidentalilor moderni. Pînă la o adevărată restaurare a
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
răsăriteni, ei erudiția occidentalilor moderni. Pînă la o adevărată restaurare a ființei noastre ciobite de stîngiștii vechi și noi, ofer aici cîteva puncte de sprijin pentru o atitudine onestă." Punctele de sprijin la care se referă Mircea Platon sunt studiile, eseurile, recenziile și articolele pe care le-a publicat de-a lungul timpului în țară sau în străinătate. Din ele se desprinde portretul unui spirit erudit căruia știința teoretică nu i-a atrofiat flerul limbii. Așa se face că istoricul are
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
între cărțile cele mai bine vândute, cu ecouri și reverberații de lungă durată în orizontul criticii, și totodată intrate în conștiința publicului larg. Iar autorii lor s-au afirmat ca personalități în domenii diferite: Philippe Grimbert este psihanalist, autor de eseuri și cărți teoretice cunoscute, iar Bernard Schlink este specialist în științe juridice, profesor la Universitatea Humboldt din Berlin și la Bonn. Fiul și fantasma fratelui Un copil singuratic și sensibil își inventează nu un prieten imaginar, ci un frate imaginar
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
de Rui Zink (n.1961), acest scriitor atât de original în vastul univers al literaturii portugheze contemporane. Literatură pe care o predă la Universitatea Nouă din Lisabona, după ce a predat-o și la University of Michigan. Autor de romane, nuvele, eseuri, piese de teatru, cărți pentru copii, al primului e-book portughez (și chiar al unui libret de operă), traducător al lui Samuel Bellow, implicat în teatru stradal și în happenings-uri, laureat, în 2005, al Premiului Pen Clubului portughez pentru roman, Rui
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
a doua, și care precis vor stârni valuri în lumea noastră literară: "Revista Luceafărul - ni se spune cu litere bold - așază printre prioritățile politicii sale editoriale descoperirea și pomovarea (sic!) tinerelor talente din toate sectoarele creației literare: poezie, proză, dramaturgie, eseu, critică și istorie literară, reportaj etc. Așteptăm, prin urmare, cu dragoste și interes încercările tuturor celor care cred că au ceva de spus în spațiul literaturii române de azi sau de mâine. Toți cei care ni se adresează vor primi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]