2,616 matches
-
Academiei Române (1966-1969), decan al Facultății de Filologie (1968-1976), director al Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” (1974-1976). A funcționat ca lector, în 1964, la Universitatea din Montpellier (Franța). Colaborează la „Anuarul Arhivei de Folclor” (serie nouă), „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Cronica”, „Demos” (Berlin), „Dacoromania” (Germania), „Etnographia” (Ungaria), „Familia”, „Folclor literar”, „Limbă și literatură”, „Marisia”, „Revista de etnografie și folclor”, „Steaua”, „Studii și comunicări de etnologie”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Tribuna” ș. a. Activitatea de folclorist și etnolog a lui P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
Dicționarul literaturii române, Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei. Pentru realizarea unei baze de date corespunzătoare, s-a întocmit un chestionar dialectal (de I.A. Florea, Zamfira Mihail, Dragoș Moldovanu și Ion Nuță, în 1968), un chestionar folcloric și etnografic general (de I.H. Ciubotaru, în 1970), un chestionar toponimic și entopic general (de Dragoș Moldovanu, în 1976). Ca urmare a răspunsurilor primite la aceste chestionare, a anchetelor directe, a investigațiilor în biblioteci și arhive, au fost stocate câteva milioane de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
înscăunarea domnilor, obiceiuri de nunți, înmormântări etc. În ultima parte a lucrări am inclus informații despre limba moldovenilor. REPORTER: S-a spus că această lucrare prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică sau politică bine documentată, ci și pentru observațiile etnografice și folclorice. DIMITRIE CANTEMIR: Așa este, cred că sunt primul cărturar român care a cuprins în sfera cercetărilor sale etnografia și folclorul. REPORTER: Să nu uităm să reamintim telespectatorilor noștri faptul că tot dvs ați elaborat prima hartă a Moldovei
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
când făceau anchete despre revoltele școlare direct legate de deturnarea produselor de la cantina școlii de către niște directori necinstiți care făceau parte din clanul care domina statul. La fel, mobilizarea lumii în mod solitar, pentru studii ce nu pot fi decât etnografice, în medii foarte sensibile las favelas din Rio, de exemplu -, nu intră în optimismul modelului lui Latour. Constituirea unei comunități internaționale de cercetare pe un asemenea subiect trebuie să țină cont și de acești cercetători, ferindu-se cu strictețe de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Această tehnică ar fi eficace dacă și clasele ar fi formate la întâmplare, or, lucrurile nu stau niciodată așa, ceea ce are consecințe importante la nivelul problemei precise asupra căreia lucrăm, violența și climatul instituțiilor. Toate lucrările noastre, dar și lucrările etnografice ale lui Payet și Van Zanten (Payet, 1995; Payet, 1996; Van Zanten, 2001) sau cele cantitative ele lui Eith, de la universitatea din Delaware (Eith, 2000) arată importanța deosebită a grupării elevilor în clase numite de nivel, segregarea școlară fiind foarte
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violența în școală: cel al cuantificării ei. Cuantificarea însăși poate fi problematică în unele locuri, poate cele mai importante de cuprins, locurile unde să pui pur și simplu o întrebare despre violență se poate dovedi imposibil și unde doar metodele etnografice vor fi posibile. Și aceste metode non-cantitative sunt, evident, prețioase și purtătoare de cunoștințe de un alt ordin decât metodele pe care le-am descris (Devine, 2001). Pe de altă parte subiect pe care l-am evitat parțial până acum
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a legăturii sociale caracterizate prin ocuparea spațiului public de către grupuri delincvente sau flirtând cu delincvența și prin retragerea în sine a victimelor lor obișnuite? Într-o cercetare asupra traficului de stupefiante (Debarbieux, 2002), am demonstrat, pe baza unor îndelungi observații etnografice în două cartiere pariziene, că anumite "incivilități" pot fi elemente necesare pentru preluarea puterii, mica delincvență fiind, în parte, ceea ce numim "câștigarea puterii urbane de proximitate". Determinând retragerea locuitorilor, privați de libera circulație în propriul cartier, dominat de dealeri, ele
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aceste instituții. Totuși recurgem și la discuții individuale și colective (eventual, sub forma grupurilor focale) și, bineînțeles, la observații pe teren (una dintre ultimele noastre cărți, L'Oppression quotidienne [Debarbieux, 2002] este alcătuită în cea mai mare parte din observații etnografice). Nu opunem niciodată metodele calitative și cantitative: trebuie evidențiate atât regularitățile statistice, cât și modul în care acestea sunt percepute sau ignorate de către actori. Rezultatele pe care le vom prezenta aici se referă la o parte a anchetei care, în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fi victimă sau agresor în funcție de unitățile școlare. Aceste cercetări pot fi cantitative, testând în modele statistice efectul unor variabile bine identificate, de la problemele de efectiv la componența sociologică și etnică a claselor. Adesea ele sunt și calitative, cu lungi imersiuni etnografice în școli (Payet, 1996; Van Zanten, 2001; Rubi, 2005). Vom menționa însă aici, în continuarea prezentării abordării prin factori de risc, în primul rând lucrările cantitative, revenind ceva mai departe asupra câtorva studii de caz cantitative sau care îmbină cantitativul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pe teren cu o echipă de trei tineri cercetători de la biroul de statistică și un formator de la școala normală (Debarbieux/UNICEF, 2005). Pe de altă parte, aceste anchete sunt completate prin discuții individuale și de grup și, adesea, prin observații etnografice. Datele sunt împărțite între cercetătorii locali, mine și cercetătorii de la Observatorul European care au participat la anchetă. Am menționat deja anterior cazul Braziliei, arătând modul cum profita de tema violenței în școală un cercetător lipsit de scrupule. Arătam atunci, pe
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Lovituri Insulte Rasism Extorcare Franța 24,6% 75% 23% 37% Anglia 25,6% 65,7% 23% 27% Brazilia 4,8% 60% 9% 29% Surse: Debarbieux (2003), UNESCO (2004), Blaya (2001) Observatorul European al Violenței Școlare. Pe de altă parte, observațiile etnografice efectuate timp de mai multe luni într-o școală din favela La Rocinha din Rio de Janeiro de către Benjamin Moignard, cercetător la Observatorul European, merg în sensul acestei liniști școlare într-un context de violență extremă în comunitate. Liniștea școlară
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
corpuri”. (Stone, 1991, p. 13Ă. Perspectiva capitolului de față se alătură acestor considerații care valorizează importanța concretizărilor corporale în spațiul virtual creat de tehologiile informațional-comunicaționale. Apelativul destrupării aplicat lumii online ignoră realitățile concrete ale evenimentelor derulate în Internet, diversele studii etnografice dezvăluind manierele în care utilizatorii se raportează cyberspațiului și/sau realității virtuale în termeni corporali, chiar viscerali. Interacțiunea senzorială, perceptivă, inclusiv cea erotică a umanului cu tehnologiile ordinatorului indică dorința relucrării corporalității umane în diverse ritmuri, vibrații și intensități. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de identitate conturat concomitent cu apariția Internetului este teoretizat de către Sherry Turkle (1995Ă, teoreticiană recunoscută ca o deschizătoare de drumuri în domeniul identității postmoderniste în spațiul virtual. Sociolog și psihanalist la Massachusetts Institute of Technology (MITĂ, cercetătoarea a realizat studii etnografice, aflate printre primele concretizări teoretice sistematice asupra identității online. Aceste studii au devenit repere întemeietoare al disciplinei și au demarat o orientare a cyberculturii sub egida teoriilor postmoderne. Identitatea umană formată la interfața computerului este discutată de către teoreticiană în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
bărbaților (în special albi, educați și înstărițiă li se permite participarea activă. Astfel, mai degrabă decât să fie pasive și obiectual-vizuale, femeile sunt observate în modalitățile în care acționează online, se organizează și solidarizează. Analizele de felul acesta sunt pragmatice, etnografice și empirice, relaționând teoria cu practica în mod intrinsec. Dacă o parte a cyberfeministelor au o retorică a victimizării (de la circumstanțele online ale ignorării la cele ale hărțuiriiă, ca urmare echivalării faptului de a fi neconectat/ă cu faptul de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de la această definiție, noțiunea de monument poate fi asimilată noțiunii de muzeu, în această categorie intrînd monumentele de arhitectură care au statut de muzeu, construcțiile în aer liber sau acoperite, integrate siturilor și care aparțin administrativ de spațiul muzeului, monumentele etnografice ca expoziție în aer liber, monumentele de tehnică care îmbină și structuri artistice, memorialele care adăpostesc sedii ale unor instituții muzeale. De asemenea, pot fi date numeroase exemple de situri urbane și rurale care au intrat sub protecția muzeelor și
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
iar în privința ariei curriculare arte faptul că "unii profesori, în trecut cu rezultate bune, nu mai dovedesc preocupare"17. Să prezentăm însă și opiniile exprimate de muzeografi: "Învățămîntul românesc de toate gradele suferă enorm prin lipsa aproape totală a educației etnografice, lăsată exclusiv pe seama unor muzee și institute de etnografie"(Godea Ioan, Muzeul Satului)18. Pentru Corina Nicolescu, perspectiva didactică a muzeului, prin implicarea personalului specializat poate fi o reușită atunci cînd scopurile majore ale educației, finalitățile acesteia sînt atinse. În
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
activități practice în ateliere. B. Prin diversificarea activităților actuale la nivel extracurricular: Tendința actuală în Europa este aceea de transformare a publicului școlar într-un "public participativ", prin implicarea efectivă a acestuia în activități specifice de documentare, șantiere arheologice, expediții etnografice, activități cu grad scăzut de dificultate în laboratoarele de investigații, inclusiv în laboratoarele de conservare restaurare, aplicarea unor proiecte expoziționale sau participarea la activități artistice desfășurate sub patronajul muzeului. C. În condițiile în care bazele predării acestei discipline în școală
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de dispunere a petelor de culoare cu fizica optică cu istoria, prin aprofundarea contextului social, politic și cultural al epocilor respective, prezentarea unor noțiuni de istoria culturii și civilizației Muzee ale știintei și tehnologiei, muzee de artă, muzee specializate, muzee etnografice / în aer liber muzee de istorie, muzee ale societății, memoriale, monumente, muzee specializate, muzee etnografice / în aer liber structuri plastice, compoziționale, organizări ale spațiului compozițional, construcția corpului uman, desen geometric, proporția și numărul de aur cu geometria și matematica cu
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
politic și cultural al epocilor respective, prezentarea unor noțiuni de istoria culturii și civilizației Muzee ale știintei și tehnologiei, muzee de artă, muzee specializate, muzee etnografice / în aer liber muzee de istorie, muzee ale societății, memoriale, monumente, muzee specializate, muzee etnografice / în aer liber structuri plastice, compoziționale, organizări ale spațiului compozițional, construcția corpului uman, desen geometric, proporția și numărul de aur cu geometria și matematica cu literatura în ceea ce privește lecturarea unei imagini analiza plastică cu ajutorul unui limbaj specific, în privința tendințelor și mișcărilor
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
plastice vin în sprjinul botanicii, biologiei, chimiei cu geografia, prin localizarea în spațiu și timp a unor școli, curente, grupări artistice și a elementelor specifice: arhitectură, sculptură, pictură, artele decorative, designul. muzee ale științelor naturii, muzee specializate, muzee ecologice, muzee etnografice / în aer liber muzee specializate studiul materialelor și tehnicilor de lucru cu fizica și chimia cu estetica și filosofia, la nivelul concepției operei de artă și a viziunii artistului, demers creator muzee ale științei și tehnicii, muzee de artă, muzee
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și tehnicilor de lucru cu fizica și chimia cu estetica și filosofia, la nivelul concepției operei de artă și a viziunii artistului, demers creator muzee ale științei și tehnicii, muzee de artă, muzee în aer liber muzee ale istoriei, muzee etnografice / în aer liber, muzee de artă cu religia, prin explicarea cu ajutorul imaginii a conținutului teologic al operei de artă în diferite epoci muzee ale istoriei, muzee ale societății, muzee etnografice / în aer liber, muzee de artă, monumentul CONCLUZII toate disciplinele
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de artă, muzee în aer liber muzee ale istoriei, muzee etnografice / în aer liber, muzee de artă cu religia, prin explicarea cu ajutorul imaginii a conținutului teologic al operei de artă în diferite epoci muzee ale istoriei, muzee ale societății, muzee etnografice / în aer liber, muzee de artă, monumentul CONCLUZII toate disciplinele școlare pot fi abordate interdisciplinar în spațiul muzeal; majoritatea conceptelor specifice acestor discipline pot deveni operaționale prin intermediul spațiului muzeal deschis / în aer liber; disciplina educație vizual plastică se fundamentează pe
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
fac parte 4. Gestiunea culturală este dublată de un angajament social al muzeografului responsabil în proiectul său, precum și al unui public angajat în păstrarea și asigurarea unui mod de viață echilibrat. Integrarea noțiunii de memorie și tradiție într-o viziune etnografică, artistică, dar și de arheologie industrială conduce la necesitatea consolidării prezenței unor "muzee ale societății", așa cum s-a reușit în Canada, Franța, Polonia sau România prin înființarea unor Complexe în aer liber, dintre care cel mai important este Muzeul Național
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de la ideile enunțate de Hazelius, case, gospodării țărănești, reconstituite într-un cadru care tinde să se identifice cît mai mult cu mediul natural din care acestea provin, urmărindu-se întregirea cu aspecte din viața rurală a colecțiilor sistematice din muzeele etnografice pavilionare. Exemplul va fi urmat de Danemarca în anul 1910, Olanda, Finlanda și Polonia. Restul țărilor europene vor deschide astfel de muzee posterior datei de constituire a Muzeului Satului din București. Muzeul în aer liber stabilește legături între formele elementare
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
România se situa în rîndul acelor puține țări care reușeau să abordeze problematica constituirii și dezvoltării unui muzeu în aer liber. Pornind cu un bogat inventar și dezvoltîndu-l treptat, Muzeul Satului se va înscrie ca păstrător al aspectelor caracteristice zonelor etnografice, realizînd o sinteză a acestora în scopul transmiterii peste generații a mesajului educațional de cunoaștere a fenomenelor și proceselor sociale istorice, economice și de valorificare a tradițiilor. Finalitatea de ordin educațional a constituit una din prioritățile ce au stat la
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]