2,392 matches
-
culturale și ideologice, al raporturilor complexe cu celelalte mari personalități ale vremii sale. S. a investigat exhaustiv genealogia familiei lui C. Rădulescu-Motru, toate revistele înființate de el, opera sa apărută în timpul vieții și cea postumă - "Revizuiri și adăugiri" - cât și exegeza despre scrierile sale. Este remarcată contribuția lui la dezvoltarea învățământului filosofic în România. Sunt studiate contribuțiile originale ale C. Rădulescu-Motru în analizele asupra conceptelor: personalismul energetic, vocația, psihologia etnică, politicianismul, etnicul românesc, formele fără fond, gregarismul și individualismul, tradiția. Este
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
etnică, politicianismul, etnicul românesc, formele fără fond, gregarismul și individualismul, tradiția. Este argumentată teza că doctrina personalismului energetic despre personalitate - cea mai înaltă formă de energie cosmică- se înscrie între sistemele filosofice universale. Este pusă în evidență dimensiunea interdisciplinară a exegezei lui Schifirneț despre filosoful român: „Profunda cunoaștere a dinamicii culturii noastre, a curentelor de idei, a școlilor de gândire și a dezbaterilor ce au dominat fenomenul modernității românești i-a creat profesorului C. Schifirneț avantajul de a înțelege biografia lui
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
toată amploarea demersului său științific și în toate relațiile sale umane și sociale." Viorel Cernica, autor al mai multor lucrări despre filosofia lui Rădulescu-Motru, subliniază că prin vastul material și prin interpretările asupra ideilor filosofului român, lucrarea lui Schifirneț îmbogățește exegeza filosofiei românești cu contribuții la cunoașterea personalității autorului personalismului energetic dar și a vieții filosofice românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea: ,Cei care vor studia de acum încolo
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Chestiunea este dacă România va fi o periferie a Europei sau o comunitate națională cu un standard european de dezvoltare. Schifirneț a argumentat existența unor idei sociologice și filosofice românești despre schimbarea socială și evoluția istorică a comunităților naționale. Prin exegeza textelor unor mari gânditori români, sunt reactualizate concepte și teme importante despre națiune: etnicitatea, relațiile interetnice, morfologia națiunii, agenții modernizării în spațiul românesc, relația dintre gândirea modernă și gândirea primitivă, identitatea etnică, asimilare etnică etc. El definește ideea națională ca
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
doctor în filologie este conferit în 1992 (6 noiembrie), diploma fiind eliberată în mai 1993. În referatul său asupra disertației, Prof. Dr. Dan Grigorescu remarcă faptul că doctoranda oferea interpretări originale ale operei shakespeariene chiar și după patru secole de exegeză. În 1991 ocupă, prin concurs, un post de asistent universitar la Catedra de Engleză a Facultății de limbi străine a Universității din București. Promovează succesiv până la gradul de profesor (2002). În 1993 obține o bursă Fulbright, petrecând perioada decembrie 1994
Maria Ana Tupan () [Corola-website/Science/311051_a_312380]
-
revoluție / război); sistemul de învățământ dintr-un stat asigură preluarea / însușirea - întru cunoaștere și sporire - a tezaurului generațiilor anterioare, în funcție de care se formează / modelează renăscutul "spirit creator-generaționist", inclusiv cel "creator-generaționist-literar", "conștiințele naționale, auctoriale" etc. În legătură cu generația, s-a observat că «exegeza contemporană nu este unanimă în acceptarea acesteia ca realitate și în considerarea noțiunii ca semnificativă pentru studiul unui fenomen literar; se merge până la respingerea conceptului, apreciat chiar ca un pseudoconcept; una din cauzele ce motivează asemenea poziții nefavorabile o vedem
Generație literară () [Corola-website/Science/310290_a_311619]
-
de la noi a unei bibliografii uriașe, un studiu foarte util pentru folcloriști. Monografia consacrată operei sau biografiei lui Nicolae Filimon aduce la suprafață atît elementele operei, privite în paralel cu textele literare propriu zise, fiind un titlu de referință în exegeza lui Filimon. Inițial acest volum conținea prelegerile pe care profesorul G. Călinescu le-a ținut studenților săi la Facultatea de Litere a Universității din Iași în cadrul unui curs de Estetică. Volumul a fost publicat în 1947, apoi a fost reeditat
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
poate fi folosit pentru a denota comentariile legale, exegetice și omiletice la Tanah (Biblia ebraică). Etimologic cuvântul provine de la verbul "daraș", care înseamnă a cerceta, a investiga, a explora. Conform opiniei lui Marc Ouaknin, Midraș este o metodă indirectă de exegeză a textului biblic în contrast cu Mișna, care este o metodă directă, "independent de sursa scripturală folosită". Tradițional sensul textului biblic este constituit din pșat (sensul literal), remez (sensul aluziv), draș (exegeza) și sod (sensul mistic). Midrașul premărește remez și draș. Sînt
Midraș () [Corola-website/Science/310497_a_311826]
-
opiniei lui Marc Ouaknin, Midraș este o metodă indirectă de exegeză a textului biblic în contrast cu Mișna, care este o metodă directă, "independent de sursa scripturală folosită". Tradițional sensul textului biblic este constituit din pșat (sensul literal), remez (sensul aluziv), draș (exegeza) și sod (sensul mistic). Midrașul premărește remez și draș. Sînt folosite procedee retorice ca alegoria, metafora, concordanța, analogia și gematria. Hermeneutica talmudică a fost codificată de Hillel ( cele șapte principii ale lui Hillel), Rabi naum din Gamzo, Rabi Akiva, Rabi
Midraș () [Corola-website/Science/310497_a_311826]
-
profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din Varșovia (1938-1939), înlocuindu-l pe celebrul profesor Nicolae Arseniev. Astfel, la Varșovia a alcătuit următoarele cursuri în limba polonă: "Introducere generală și specială în cărțile sfinte ale Noului Testament"; "Exegeza Epistolei Sf. Pavel către Galateni" și "Exegeza prologului Evangheliei după Ioan". Aceste cursuri au fost cercetate de profesorii Milan Șesan și Vladimir Prelipceanu, care „au constatat valoarea lor științifică, didactică, precum și deplina lor concordanță cu învățătura Bisericii Ortodoxe". În anul
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
Ortodoxă a Universității din Varșovia (1938-1939), înlocuindu-l pe celebrul profesor Nicolae Arseniev. Astfel, la Varșovia a alcătuit următoarele cursuri în limba polonă: "Introducere generală și specială în cărțile sfinte ale Noului Testament"; "Exegeza Epistolei Sf. Pavel către Galateni" și "Exegeza prologului Evangheliei după Ioan". Aceste cursuri au fost cercetate de profesorii Milan Șesan și Vladimir Prelipceanu, care „au constatat valoarea lor științifică, didactică, precum și deplina lor concordanță cu învățătura Bisericii Ortodoxe". În anul 1940 este numit ca profesor agregat. În
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
profesorii Milan Șesan și Vladimir Prelipceanu, care „au constatat valoarea lor științifică, didactică, precum și deplina lor concordanță cu învățătura Bisericii Ortodoxe". În anul 1940 este numit ca profesor agregat. În anul 1942, este numit, prin concurs, ca profesor titular de Exegeza Noului Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuți-Suceava. La Cernăuți și Suceava a mai alcătuit trei cursuri, unul de "Introducere în cărțile Sfinte ale Noului Testament", altul de "Exegeză" și al treilea, "Ermeneutică Biblică". Despre scrierile în limba română, același
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
În anul 1942, este numit, prin concurs, ca profesor titular de Exegeza Noului Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuți-Suceava. La Cernăuți și Suceava a mai alcătuit trei cursuri, unul de "Introducere în cărțile Sfinte ale Noului Testament", altul de "Exegeză" și al treilea, "Ermeneutică Biblică". Despre scrierile în limba română, același raport constată că: „Forma de exprimare a autorului în limba română se distinge prin conciziune și claritate". În anul 1946 este transferat ca profesor la aceeași catedră la Facultatea
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
sale ținute la Oxford sau studiile publicate în reviste de specialitate. Adept al metodei comparatiste în studierea folclorului, Gaster a considerat literatura populară slavo-bizantină drept punte de legătură dintre literatura populară pre și post-talmudică și folclorul european. Studiile sale de exegeză biblică și de literatură populară ebraică din Antichitatea târzie și Evul Mediu, la fel ca articolele sale dedicate multiplelor domenii ale Științei Iudaismului, al cărui principal promotor a fost în România, precum și studiile sale samaritene au fost cumulate în cele
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
de teatru medievale despre profeți și în diverse texte liturgice cu referiri la prima parusie a lui Iisus. Jean Calvin apelează la imaginea din Isaia 11, 1 cu tulpina lui Ieseu tocmai pentru a combate teoria virginității Mariei, bazată în exegeza Părinților Bisericii pe ideea unei rădăcini sterpe a casei David. Reformatorul interpretează pasajul drept o subliniere a apariției nesperate a Mântuitorului din vița lui David. Lista surselor: În arta bizantină reprezentările s-au orientat inițial după un canon, așa cum reiese
Ieseu () [Corola-website/Science/306110_a_307439]
-
Epistolei către Diognet. Literatura patristică din această perioadă este strâns legată de scrierile Vechiului și Noului Testament, având atât caracter catehetic (pentru creștini), cât și misionar (pentru necreștini). Pentru denumirea cuvântărilor religioase se foloseau termeni precum: predici misionare, didactice populare, exegeze și predici tematice. Creștinismul a izvorât din tradiția ebraică, dar, pe de altă parte, se va deosebi esențialmente de aceasta. Religia mozaică era una abstractă. Dumnezeul ei era reprezentat ca spirit pur. Profeții acestei religii l-au confiscat astfel pe
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
călăuziți de speculația filosofică. Adevărata filosofie are același conținut cu credința, adică "adevărul" "suprem" și același scop cu religia, adică "salvarea finală". De aceea ele, într-un anumit sens, coincid. Întreaga operă a lui Scotus Eriugena este de altfel o exegeză filosofică a Sfintei Scripturi, idealul său fiind înțelegerea cât mai apropiată de desăvârșire a Bibliei. Cuvântul lui Dumnezeu este adevărat, indiferent dacă rațiunea umană îl înțelege sau nu; autoritatea divină este absolută, rolul rațiunii fiind acela de a o înțelege
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
În calitate de curent sincretic, neoplatonismul nu este o perioadă a marilor sisteme personale decât în măsura în care interpretările la Platon și Aristotel au putut genera așa ceva, ca în cazul lui Plotin. Înainte de toate se studiază textele platonice și aristotelice, se elaborează comentarii și exegeze. Cea mai importantă preocupare a filosofilor este aceea de a reconstitui o tradiție de la care să se poată revendica, simțindu-se culturalmente atacați de creștinism dar și de violența invaziei de barbarism a popoarelor care zdrențuiau deja granițele fizice ale
Neoplatonism () [Corola-website/Science/305392_a_306721]
-
În anul 1834 Malbim a călătorit în mai multe comunități evreiești însemnate din Europa, între care Bratislava, atunci cunoscută ca Pressburg, Breslau (azi Wroclaw) și Amsterdam, primind pretutindeni recomandări de la rabini pentru cartea sa "Artzot Hahaim" (Țările vieții) - lucrare de exegeză și interpretare a codului Shulhan Aruh apărută apoi la Breslau în 1837). Între anii 1838 - 1845, la recomandarea rabinului Zalman Tiktin din Breslau a fost desemnat rabin al comunității evreiești din localitatea Wreschen din districtul Posen (Poznan), pe atunci parte
Meir Leibuș Malbim () [Corola-website/Science/313578_a_314907]
-
orgă și cor, după modelul marilor sinagogi moderne din centrul și vestul Europei. Sensibilizat contra încercărilor de reformă în iudaism încă din tinerețe din vremea uceniciei sale la rabinul Zalman Tiktin din Breslau, Malbim scrisese deja în 1848 lucrări de exegeză biblică în care condamnase cu asprime conferința rabinică germană de la Braunschweig din 1844 ale cărei decizii deschideau drumul spre reforme mai radicale în practica și teoria religiei evreiești. Speriat de orice tentative ce păreau asemănătoare cu inițiativele iudaismului liberal sau
Meir Leibuș Malbim () [Corola-website/Science/313578_a_314907]
-
de un singur antihrist, ci că există mulți antihriști. Conform preteristului Duncan W. McKenzie, ar fi o diferență între antihriști și Antihrist, deși există teologi care consideră că Antihristul nu poate fi un singur individ. Conform profesorului universitar emerit de exegeză neo-testamentară Ian Howard Marshall, prin antihriști autorul epistolei lui Ioan înțelege falși învățători (eretici), posedați de duhul lui Antihrist. Adesea Antihrist a fost identificat cu un curent anticreștin explicit. Orice gândire necreștină este privită într-un antagonism natural față de Iisus
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
baladă, care transhumează munții și văile, „pe-un picior de plai”, coborând „la vale”. Comentariul lui Vasile Alecsandri(1850) nu numai că a rămas memorabil, dar și-a pus amprenta, timp de mai bine de o jumătate de secol, asupra exegezelor mioritice construite pe tema transhumanței pastorale, deturnând discuțiile și interpretările într-o zonă neîntemeietoare. Analizând „coborârea oilor la vale”, Vasile Alecsandri notează: „Strofa aceasta ne arată un tablou viu ale emigrațiilor (pribegirile) turmelor, ce se coboară în fiecare an, din
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
Deoarece testamentul nu e reprezentativ (și deci trebuie îndepărtat) nu am mai avea argumente să discutăm despre fatalism. Atent analist al fenomenului mioritic, Dumitru Caracostea (1924) sintetizează: „Această idee a pasivității, a fatalismului, a liniștii în fața morții revine necontenit în exegezele baladei și în generalitățile folclorice de tot felul. Până în zilele noastre este un loc comun pentru toți câți vor să ne caracterizeze. Dar ansamblul literaturii noastre poporane, atât cel epic, cât și cel liric, arată că este mai mult decât
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
une particularité du folklore balkanique" - îl va situa pe autor (Ion Mușlea) în postura de precursor al cercetării riturilor funerare ale tinerilor nelumiți, rit identificat în versiunea baladă a Mioriței. Atât C. Brăiloiu, cât și A. Fochi îi vor împărtăși exegeza. Prima culegere masivă de folclor cuprinzând exclusiv texte mioritice avea să apară în anul 1930, rod al expedițiilor folcloristului Ion Diaconu (1903-1984) - "Ținutul Vrancei", I, București, Atelierele grafice Socec - și conține 91 de texte convorbiri (documentare) în transcriere diacritică, însoțite
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
175, 1948, apud I. Diaconu, "Ținutul Vrancei", IV, Editura Minerva, București, 1989, p. 349). Așa cum s-a întâmplat cu toate aprecierile contraproductive, articolul lui V. Eftimiu a fost ignorat în mod unanim. În 1946, etnomuzicologul Constantin Brăiloiu publică, la Geneva, exegeza "Sur une ballade roumaine: La Mioritza", pe care o redactează pornind de la mai multe coordonate: anchetele de teren, studiul lui I. Mușlea (1925) și interpretarea metafizică, datorată îndeosebi lui L. Blaga (1936). Mircea Eliade - dar și A. Fochi (1964) - îi
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]