9,869 matches
-
e capabil să-i ofere subiectului informații și strategii care stimulează flexibilitatea și originalitatea ideației și gândirii. Prin intermediul instructajelor explicite le sunt furnizate subiecților atât informații directe, cât și procedurale; s-a descoperit că diferențele individuale modulează reacțiile la instructaje explicite. Cu alte cuvinte, unii subiecți sunt mai favorizați decât alții de informațiile explicite. Diferențele individuale au capacitatea de a reduce numeroase efecte experimentale; informațiile sugerate sau provenite din experiența personală pot contribui la rezolvarea creativă a problemelor, însă au un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
originalitatea ideației și gândirii. Prin intermediul instructajelor explicite le sunt furnizate subiecților atât informații directe, cât și procedurale; s-a descoperit că diferențele individuale modulează reacțiile la instructaje explicite. Cu alte cuvinte, unii subiecți sunt mai favorizați decât alții de informațiile explicite. Diferențele individuale au capacitatea de a reduce numeroase efecte experimentale; informațiile sugerate sau provenite din experiența personală pot contribui la rezolvarea creativă a problemelor, însă au un efect progresiv, și nu imediat, după cum susțin teoriile gestaltiste și ale insight-ului; se
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
aduce îmbunătățiri la cercetarea experimentală pentru validitatea externă crescută a rezultatelor; recomandarea anterioară referitoare la metodele de generalizare și stabilitate se bazează pe acest argument. Manipularea informațională și rezolvarea problemelor Numeroase studii experimentale depin de manipularea informațională. De exemplu, instructajele explicite manipulează informațiile prin intermediul indiciilor, a sugestiilor și a strategiilor obiectivate în diversele manipulări experimentale. În studiul conflictului (James, 1995; Sheldon, 1995), grupurile experimentale și de control au fost diferențiate pe baza informațiilor specifice furnizate. Până și zgomotele utilizate în manipularea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nivel adecvat de cunoaștere, iar schimbările comportamentale sunt explicate, în mod economicos, prin trimiteri directe la noile cunoștințele dobândite (se vor include aici informațiile declarative și concrete și cele procedurale sau know-how). Ele contrastează cu intervențiile care nu întrebuințează informații explicite. Când manipularea nu implică informații ce pot fi clar exprimate, predicțiile, evaluările și explicarea efectelor sunt greu de realizat. Cercetările care manipulează stările conflictuale, de pildă, le pot induce subiecților stări tensionale pentru a evalua impactul lor ulterior. Efectele unei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
proces de incubație (vezi și Wallace, 1992); reamintim aici cercetările experimentale care utilizează probleme concrete, deoarece contrabalansează cercetarea experimentală a diferențelor individuale. După cum am menționat anterior, anumite diferențe individuale au rolul de a diminua volumul de informații prezentate în cadrul instructajelor explicite. Studiile cognitive întreprinse asupra avantajelor cogniției situaționale (Greeno, 1989) compensează, de asemenea, cercetările psihometrice și experimentale asupra problemelor concrete; ideea câmpului larg de atenție care poate genera idei divergente și prin urmare originale a fost avansată de studii experimentale (Kasof
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Studiile observaționale demonstrează că gândirea divergentă a copiilor este favorizată de un mediu stimulativ (Ward, 1969), iar beneficiul apare numai atunci când aceștia își orientează atenția în direcții diverse și multiple; cercetările efectuate asupra stresului au un impact semnificativ asupra instructajelor explicite fiindcă informațiile furnizate pot influența indivizii în mod diferit. Oamenii își interpretează în mod propriu informațiilor și tot astfel interpretează și factorii potențiali stresori. (Astfel se explică diferențele semnificative care apar între faptele obiective și „nemulțumiri” sau stresul presupus, subiectiv
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prezente în studiile de stil cognitiv (Martinsen, 1995; Martinsen și Kaufmann, 1991) și în evaluarea trăsăturilor realizată de Kasof (în publicații periodice). Consecințele cercetării experimentale și cercetările viitoare Unele posibile efecte ale cercetării experimentale au fost deja abordate. Aplicabilitatea instructajelor explicite în mediul educațional, de exemplu, este evidentă. Impactul instructajelor s-a dovedit valid pentru numeroase segmente din populație, iar un control adecvat reflectă faptul că acest impact vizează aspecte specifice ale gândirii divergente, precum fluența ideativă, originalitatea sau flexibilitatea (Runco
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
of Science, 19, pp. 41-59. Gruber, H.E. (1988), „The evolving systems approach to creative work”, Creativity Research Journal, 1, pp. 27-51. Guilford, J.P. (1968), Creativity, intelligence, and their educational implications, EDITS/Knapp, San Diego, CA. Harrington, D.M. (1975), „Effects of explicit instructions to be creative on the psychological meaning of divergent test scores”, Journal of Personality, 43, pp. 434-454. Heinzen, T. (1989), „On moderate challenge increasing ideational creativity”, Creativity Research Journal, 2, pp. 223-226. Hennesscy, B.A. (1989), „The effect of
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
investigație psihometrică. Prin urmare, este categoric că literatura istoriometrică nu e superfluă și nu reiterează. Mai mult, deși istoriometria a întâmpinat anumite impedimente, ea se bucură de numeroase atuuri care compensează orice alt prejuduciu (vezi Simonton, 1990a, 1990b). Cel mai explicit atu constă, fără îndoială, în capacitatea de susținere a cercetării științifice a creativității în forma sa cea mai cuprinzătoare. Subiecții implicați în studiul istoriometric sunt exemple incontestabile de genii creative. Fie și numai din acest motiv, istoriometria va continua să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
propuse de psihologi par să fie, la prima vedere, foarte diferite, multe dintre ele, inclusiv cele menționate mai sus, conțin o presupunere esențială despre relația dintre cunoaștere și creativitate. Deoarece, prin definiție, gândirea creativă depășește cunoașterea, se presupune, implicit sau explicit, că există o tensiune între cunoaștere și creativitate. Cunoașterea oferă, poate, elementele fundamentale, blocurile cu care se construiesc ideile noi; dar, pentru ca aceste blocuri să fie utilizabile, mortarul care ține închegate ideile vechi trebuie să nu fie prea solid. Astfel
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creative față de cunoaștere. În același mod, observația lui James că „monotonia este ceva necunoscut” semnalează independența acestui tip de gândire față de cunoaștere. Într-o lucrare ulterioară, James (1908) a dus mai departe acest raționament și a pus accentul în mod explicit pe influența negativă pe care o are obișnuința asupra gândirii: Puterea obișnuinței, lanțul convențiilor ne rețin pe Tărâmul Banalității; nu ne dăm seama că suntem legați pentru că legăturile sunt invizibile, constrângerile lor acționând sub nivelul conștienței. Ele sunt standardele colective
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a depăși această dihotomie. Pentru a poziționa mai clar propriul argument, am să Încep prin a defini aceste noțiuni. În definirea modernizării și modernismului, prefer să mă distanțez de ceea ce multe alte analize ale perioadei presupun că ar formula antiteza explicită a acestor noțiuni: Înapoierea și tradiționalismul. O parte din literatura care a tratat istoria politică și economică a secolului al XIX-lea a considerat că modernizarea implică progres 28. Ca cercetător, pun sub semnul Întrebării asocierea necondiționată dintre modernitate și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și antisemitismul din lucrările lui A.C. Cuza și unele dintre scrierile lui Iordache Făcăoaru și ale câtorva alți eugeniști de orientare extremistă - chiar și Sabin Manuilă (dar numai În 1940). Totuși, membrii mișcării eugeniste nu au Încercat să stabilească legături explicite cu intelectualii de extremă dreaptă și mișcarea lor, iar aceștia din urmă (Cuza, Crainic, Octavian Goga sau Corneliu Zelea Codreanu) nu au folosit nici ei ideile eugeniste În propriile lucrări, cu câteva excepții. De aceea, nu se poate stabili o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cel al determinismului biologic 1. Limbajul și argumentele eugeniștilor au contribuit la delimitarea unor soluții specifice care au translatat discursul despre identitatea individuală și organizarea socială din sfera religiei și a spiritualității În cea a științei. Majoritatea eugeniștilor nu erau expliciți În privința implicațiilor profunde ale ideilor pe care le promovau, Însă lucrările lor relevă o schimbare paradigmatică În construcția relațiilor sociale și a corpului politic, ce deplasa centrul de greutate al contractului social de la viața veșnică și salvarea spirituală la sănătate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
poziție presupune acceptarea ideii că trăsăturile ereditare determină În mod esențial comportamentul. Trebuie precizat Însă că determinismul ereditar a fost aplicat mai ales În studiul animalelor și plantelor ca organisme vii, fără ca aceia care foloseau aceste teorii să facă asocieri explicite cu dezvoltarea ființelor umane. Aceasta este una dintre distincțiile importante Între determinismul ereditar și eugenie 2. În plus, unii dintre autorii care foloseau argumentele determinismului ereditar În scrierile lor nu au evaluat neapărat posibilele implicații ale acestei teorii la nivelul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
erau aduse la cunoștința publicului român ca subiecte care meritau dezbătute În vederea unei posibile adaptări la contextul românesc. Acesta era În special cazul legislației eugenice din străinătate, ce era amplu discutată În periodicele românești, unde se ofereau și aluzii foarte explicite la exemplele pe care România ar fi trebuit să le urmeze. Legile și programele cărora revistele eugeniste românești le acordau cea mai mare atenție erau cele din Germania. Astfel de reviste prezentau chiar comparații Între legislația germană și cea din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de condițiile materiale care contribuiseră la definirea particularităților discursului și soluțiilor eugenice În Europa Occidentală și Statele Unite. Soluțiile eugeniste propuse În România merită discutate În comparație cu astfel de mișcări, deoarece eugeniștii români - În particular Moldovan - au articulat Într-o formulă mai explicită decât colegii lor din alte țări implicațiile eredității mendeliene În viața politică și pentru relațiile sociale. Lucrările lui Moldovan oferă un cadru avantajos pentru a discuta implicațiile gândirii eugeniste pentru modul În care a fost conceptualizat discursul politic și social
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai semnificativ, cu atât mai multe resurse trebuiau alocate acelor grupuri 24. Moldovan pretindea că aceasta era o soluție echitabilă pentru că oferea minorităților acces la resursele publice, proporțional cu semnificația capitalului lor biologic. El nu a susținut niciodată În mod explicit că minoritățile trebuie excluse din programele guvernamentale de sănătate publică sau asistență socială pe baza etniei. Moldovan propunea mai degrabă reducerea bugetelor alocate de stat pentru programe sau acțiuni care aveau ca scop deservirea nevoilor organice specifice ale fiecăreia dintre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de prezența unei populații evreiești În această regiune. Moldovan Își exprima În mod deschis teama de revizionismul maghiar și de efectele degenerative ale acestei populații În raport cu sănătatea etnicilor români. În ciuda acestor orientări, Moldovan nu și-a exprimat niciodată o opțiune explicită pentru negarea dreptului la cetățenie În cazul etnicilor neromâni. Gen și cetățenietc "Gen și cetățenie" Naționalismul corporatist al lui Moldovan se reflecta și În viziunea sa asupra genului În relație cu drepturile la cetățenie În statul modern. Biopolitica are un
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
stat biopolitic. Intervențiile sale nu conțin nici o referință directă la purificări etnice sau amenințări biologice, din interior sau din exterior. Formularea care se apropie cel mai mult de posibila susținere a unor măsuri negative este și aceasta lipsită de indicii explicite: „Trebuie să menținem o distanță sigură față de orice și oricine ar putea compromite valoarea sau viitorul națiunii”. Chiar dacă afirmația ar putea fi interpretată drept un Îndemn la segregarea grupurilor etichetate ca indezirabile etnic sau biologic, mesajul era, cu siguranță, unul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și viitoare, precum și la realitățile sociale și economice ale unei țări În curs de industrializare. De aceea, programele sale par mai rezonabile atât În ceea ce privește măsurile practice propuse, cât și În așteptările pe care le formulează. Banu se referă În mod explicit la constrângerile impuse de disponibilitatea limitată de a cheltui veniturile statului pentru asemenea programe. Soluția sa, similară cu cea sugerată de Moldovan, Însă formulată mult mai direct, era reducerea cheltuielilor administrative alocate programelor de medicină curativă și folosirea acestor fonduri
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
altor intelectuali români era reprezentată de insistența cu care adepții eugeniei subliniau necesitatea de a folosi argumente științifice, bazate pe legile eredității, pentru a distinge Între comunitatea normală și elementele străine acesteia. Deși apelau la dovezi dure pentru a face explicită identitatea indivizilor nedoriți, adepții români ai eugeniei erau mult mai moderați În problema separării elementelor străine de organismul sănătos al națiunii decât membrii mișcării eugeniste din Germania. Adepții români ai eugeniei erau dispuși să recunoască acuratețea limitată a metodelor folosite
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ar fi permis să se ridice deasupra conflictelor sociale și să le medieze. Marinescu nu oferea Însă la acel moment nici un indiciu cu privire la posibila filosofie a organizării sociale care stătea la baza unei asemenea susțineri. Viziunea sa a devenit mai explicită În câteva texte despre eugenie publicate ulterior. Cu toate acestea, analiza citată mai sus conține deja indicii ale unei viziuni corporatiste a relațiilor sociale conform căreia conflictele dintre diferite pături sociale urmau să fie mediate de o elită intelectuală tehnocrată
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la legitimarea soluțiilor violente, extremiste pentru problemele României, mulți membri ai elitelor universitare Își mai căutau Încă refugiul intelectual În potențialul progresist al argumentelor științifice, raționale ce fundamentau ideile eugeniste, fără să interogheze implicațiile lor dincolo de intențiile lor imediate și explicite. Alți susținători ai eugeniei nu vedeau o problemă În creșterea numărului de intelectuali. Sabin Manuilă, de exemplu, se referea la disparitatea dintre numărul mare de indivizi educați În disciplinele umaniste și numărul mic de specialiști În domenii tehnice, fie ele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Mai mult, majoritatea eugeniștilor recunoșteau că industrializarea și unele dintre efectele sale sunt procese inevitabile. De aceea, aleseseră o abordare pragmatică a problemei și erau dispuși să se ocupe de tema urbanizării ca fenomen inevitabil. Una dintre pozițiile cele mai explicite În acest sens Îi aparține lui Sabin Manuilă, care În 1929 a publicat o lucrare intitulată Evoluția demografică a orașelor și minoritățile etnice din Transilvania. În această lucrare, el numește populația orașelor „element de progres, element de producție”, incarnare a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]